Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)
1876-09-15 / nr. 18
SKfy^n------------Pgk-e P Acesta faia ese A1 j cate 3 cele pe luna ] si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatate 1 galbeni cu porto f Wv, postei. rS y ----■---5 TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. *r-'°.Abonaiiieutulii se face numai pe cateana intrega. Se abonedia la Comitetniu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii colectori. ----------\r. 18. Brasiovu 15. Septembre 1876. Amilii IX. Sumariu: Romanulu in poesi’a sa poporale. — Articlii militari. (Fine.) — Documente historice din 1848 et 1849. Seri’a a 2-a. — Teori’a lui Rössler despre originea romaniloru combătută si infranta. — Agricultur’a si comerciulu in Romani’a. Romanulu in poesi’a sa poporale. Studiu asupr’a toturoru ramiloru poesiei popularie romane. INTRODUCERE. I. însemnătatea poesiei poporali, momentele-i de considerata. Popoarele si literaturele dein tempulu mai nou ehte toate prin mare pondu pre poesi’a poporale. Dein cea ce acést’a in seclele trecute era nebagata in seama si tractata cu Cenusiotca dein fabula, in dilele nóstre ea ajunge dein ce in ce mai multa a ocupă fruntea mesei cu regina, cu despunatori’a si indereptatori’a mersului spre desvoltare superiore a cutarei literature. Unde se cerc prin caus’a acestei intorsure? In spiritulu natiunale atritu de predominante in seclulu nostru? In afundimea si omnilaturalitatea, cu care in urm’a uimitoricioiu, progrese ale evului se tracta adi tóte cunoscintiele omenesci, intre ele si belele-arti? Credu, ca in amendoue aceste progresulu ca si ide’a natiunalismului aflata in poesi’a populara una aliata potente intru urmărirea scopului, catra care acele tindea si tendu. Scienti’a progresatoria constata, ck de candu lumea si omenimea spiritulu in poesia ’si depuse primele si cele mai vedibili colori ale cultivarei. In natura e antitempulu primaverei acela, carele mai vertosu ne incanta prin poetecitatea sa; asemenea in juni’a fiacarui popom una trasetura spirituale dein cele mai caracteristice se arata a fi aplicarea spre poesia. E nu numai predilectiune, ci necesitate a etatei junili, ca ea cugetele sale se si le imbrace in poesia. Pre firesce, ceci precumu flarea e mai tempuriu decktu pom’a, pictur’a decktu scrierea si in scriere ieroglifele decktu literele, asia si creerii nedesvoltati sau nu de ajunsu desvoltati, mai iute primescu representatiuni si icone, cumu ni se arata ele nemidialocitu in natura, (va se dica poesia, carea primele elemente si le iea totu-deun’a dein natura), decatu idee si concepte astrase (va se dica filosofia). Poesi’a e copilari’a, filosofi’a si alalte seiende superiorietatea barbatesca. Fenomenele naturali fure docentii si desceptatorii omului primitivu. Aceeasi analogia vomu oserba-o treciindu dela indelungulu sîru de sute si mii de ani ai esistentiei omenimei la efemer’a viatia a individului. Copilulu plapandu cu vioreau’a primaverei, de una parte lucrurile si templamentele naturali din giurulu seu le cuprende mai usioru după nemediata loru aparitiune semituale, ba la inceputu numai asia e in stare se le cuprindă; de alta parte chiaru din causa aceea limb’a lui va fi naiva, plina de representatiuni si imagini,f graiulu lui va fi poeticu, placutu, incantatoriu. Eca in ce intielesu se pote sustiené cu totu dreptulu dis’a, carace „poesi’a e celu mai vechiu graiu alu omenimei.“ Dara nu numai atat’a, ci poesi’a, alesu cea poporale, ne manifesta si deliniedia starea culturale a respectivei natiuni totu-odata cu cele mai viue si mai vedibili colori. In acestu respectu cunoscutulu enuntiatu „stilulu e omulu“*) se poate aplecă la dens’a mai multu, decatu la orice alt’a. O aduce acest’a cu sene insasi natur’a obiectului, fiendu poesi’a limb’a semtiementului infocatu si a fantasiei vivace; productulu fantasiei poetului, indreptatu a inruri asupr’a fantasiei lectoriului ori ascultatoriului. Ci in starea semituriloru mai invaci scimu ca internulu nostru s’a indatinatu a se descoperi mai fara reserva, asia dicandu in deplin’a goletate si adeveritate a fientiei sale. Dein aceste urmedia mai multe corolarie fórte remarcabili. Se le spunemu indata. Urmédia marea însemnătate a poesiei poporali dein punctu de vedere istoricu-mithologicu, psicologicu si chiaru si limbisticu, puncte destulu de gravi, pentru cari progresulu scientieloru se se afle indemnatu a’si pune ochii pe poesiia populare. Intru adeveru, precumu originile poesiei poporali se urca pana la loganulu cutarei ginți, intocmai e constatata, ca poporulu nimica nu canta fara ocasiune; elu nu se inspira după necesitate si comanda. De aci pretiulu nespusu alu poesiei poporali, in precumpenirea cărui ea merita a se numera intre primele fantane ale istoriografiei, precumu de catra istoricii moderni si incepu a fi chiamata intru ajutoriu, la noi anumitu de B. P. Hasdeu**). Valoarea istorica a poesiei poporali e dreptu acea una la mana. Cu rap *) Buffon: „Le style s’est l’home.“ **) B. P. Hasdeu in Istori’a crit.a Romanilor, Bucuresci, 1873. 35