Transilvania, 1909 (Anul 40, nr. 1-5)

1909-01-15 / nr. 1

i şi al trezirei celor mulţi la o viaţă mai conştientă, mai demnă şi mai corespunzătoare intereselor noastre obşteşti. Încetarea aceasta a avut două pricini: una venită din afară şi pe care onoraţii cetitori o cunosc destul de bine; cealaltă, precum ne spune dl secretar literar în ultimele sale două rapoarte, a fost sprijinul neîndestulitor din partea publicului, îndeosebi din partea acelora, cari ar fi fost chemaţi în prima linie să răs­pândească noua foaie în straturile, pentru care eră menită. Destul, că în vara anului acestuia factorii conducători ai «Asociaţiunii» din nou erau puşi înaintea întrebării: Ce să se întâmple cu organul de publicitate, prevăzut­ în Statutele însoţirii noastre? Părerile erau împărţite, întrebate de sfat, secţiunile literare-ştienţifice, întrunite în 14 şi 15 iulie n. a. c., cu majoritate de glasuri exprimară părerea, ca în faţa împrejurărilor actuale acţiunea de popularizare să se continue, pe lângă prelegeri, prin «Biblioteca poporală», care pe viitor să apară mai des şi în intervale mai regulate, iară pentru susţinerea legăturii între membri de diferite categorii şi între conducerea «Asociaţiunei», precum şi pentru deşteptarea şi hră­­nirea interesului păturei noastre intelectuale faţă cu problemele literare şi ştienţifice, ce ne privesc îndeosebi pe noi Românii, «Transilvania» să înceapă de nou a apărea ca foaie literară­­ştienţifică, sub conducerea secretarului literar, conţinând, pe lângă dările de seamă oficioase despre lucrările «Asociaţiunei», diferite tractate şi împărtăşiri scrise de membri secţiunilor şi de aceia, cari ar află de bine să se asocieze la această lucrare. Motivele de căpetenie, cari au îndemnat pe membri sec­ţiunilor să se întrunească pe lângă această părere, acceptată după aceea şi de Comitetul central şi întărită de adunarea generală din Şimleu, au fost cu deosebire două, şi anume: a) Membri secţiunilor întrunite au crezut, că nu ar fi lucru potrivit şi nici corespunzător tradiţiilor «Asociaţiunei» să se dea părăsirii o foaie cu un trecut de aproape 40 de ani, foaie, la care au contribuit pe vremuri mulţi dintre bărbaţii cei mai buni şi mai de valoare ai neamului nostru din această ţară, şi a cărei apariţie este întemeiată chiar în prescrierile fundamentale ale în­­soţirei noastre culturale. b) Noi Românii din această ţară nu avem de prezent nici o revistă, care să se ocupe îndeosebi cu studii istorice, lingvistice şi etnografice, atât de necesare pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului poporului nostru, ci puţinul cât se produce în această direcţiune, se împrăştie în coloanele diferitelor ziare politice, unde se perde, fără a i se da atenţiunea, ce poate o ar merită, şi fără

Next