Tribuna, iulie 1906 (Anul 10, nr. 124-144)

1906-07-22 / nr. 139

Anul X. Arad, Sâmbătă 22 Iulie (4 August) 1906. Nr. 139. REDACȚIA Cearc Berencz­ utcza nrul 20 ABONAMENTUL Pe un an ............... 20 cor. Pe jumătate an .. 10 . Pe 1 lună............... 2­0 N-ra de Duminecă pe an 4 coroane. Pentru România şi America 10 coroane. pentru România și străinătate numerii de zi pe an 40 franci. ADMINISTRAȚIA Deák Ferencz-utcza nrul 20. INSERŢIUNTLE de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 bani de fiecare publicațiune. Manuscripte nu se înapoiază. Telefon oraș și comitat 502.* Anul X. NUMĂR DE DUMINECĂ Nr. 30. Alegerea din Arad. (sb.) Confraţii de la »Gazeta« din Braşov şi cu dânsa toţi mahiotenţii pe cari îi plicti­seşte monotonia păcii desăvârşite ce părea a se fi înstăpânit între noi — sunt veseli a fi descoperit iar o tradare, pe care ar fi săvârşit-o Românii din Arad, prin atitudinea lor avută în alegerea din urmă de aici. Fără a cunoaşte împrejurările, fără a ţinea seamă de mobilul acţiunei, de rezoanele cari au determinat această latitudine, »Ga­zeta« îşi construeşte acuza de mai sus, pe temeiul unei simple corespondenţe, în care scurt şi cuprinzător se spune că Românii din Arad au întrat în ape kossuthiste, dân­­duşi votul şi sprijinind pe un candidat cu program kossuthist. Şi iată dintr’un fapt, consfinţit de întrea­ga noastră opinie publică de bun şi cu­minte, construit cap de acuză gravă, de deserţiune nu a unor oameni tocmai de rând — căci nesocotindu-ne pe unii — este vorba de fruntaşii unui întreg ţinut româ­nesc, care n’a avut niciodată nevoe a în­văţa naţionalism dela cineva. Fără îndoială a spune numai atâta că Românii au votat pe un kossuthist, este a zăpăci multă lume, obicinuită a judeca su­perficial şi a da materie de discuţie cârco­taşilor. Dar în chipul acesta i-am putea scoate de trădători şi pe acei bravi grăniceri din cercul Caransebeşului, cari în anul 1887 într’un cerc curat românesc, au ales de de­putat al lor, nu pe un simplu kossuthist, ci pe însuşi şeful partidului kossuthist. Lucrul însă natural, se schimbă şi nu numai se schimbă, ci dintr’un lucru vrednic de con­damnat se preface într’un act de înaltă vir­tute naţională, când ştim că acel kossuthist, acel şef de partid kossuthist, nu era altul decât Mocsáry Lajos. »Gazeta« pe vremea aceea, — era Gazeta d’atunci! — avea — şi cu drept cuvânt! — cuvinte de îndemn şi de laudă pentru Românii din cercul Ca­ransebeşului. Ne va obiecta »Gazeta« că da, acel băr­bat era însă Mocsáry Lajos! Doarmă »Ga­zeta în pace, de temerea că Românii ara­­dani vor dezerta dela locul lor de datorie. Fără a voi să comparăm pe Müller Károly cu Mocsáry Lajos, îi dăm deplină asigurare, că dacă şi poate nu în privinţa trecutului şi a situaţiei politice, dar, în ce priveşte senti­mentele şi cinstea, alesul Aradului se poate cu drept cuvânt asămăna lui Mocsáry Lajos. Românii din Arad — aceasta e părerea noastră — se pot felicita, că într’un cerc, în care dânşii nu pot decât hotărî ca cutare candidat ma­ghiar mai mult ori mai puţin cinstit ori in­solent să iasă biruitor, la alegerile din urmă au izbutit dânşii să facă două lucruri bune: să trântească pe unul dintre cei mai vizo­­lenţi duşmani ai noştri, pe vestitul Komjáthy Béla şi să aleagă pe un bărbat, care 30 de ani, a trăit în cea mai bună armonie cu Românii, nu odată expunându-se pentru dânşii, nici­odată fiindu-le împotrivă, nici în zilele grele când în Arad eram bombardaţi cu petrii şi nu era deloc recomandabil ca cineva să demonstreze cu prietenia noastră. »Gazeta Transilvaniei,« am zis are uşu­rătatea şi greşala a judeca în cazul acesta necunoştinţă de cauză. Poate — şi noi sun­tem convinşi că da —­că singur titlurile câştigate în decursul unei lungi vieţuiri îm­preună, la recunoştinţa noastră, erau încă îndestulitoare — între împrejurările noastre de aici — să ne determine a-i da­ sprijinul lui Müller Károly. Este la mijloc şi o che­stie de principiu, ca ce atitudine să ia mino­rităţi disparente de alegători Români — ca în cazul de faţă — în cercuri cu mari majo­rităţi străine. E mai mult însă ca sigur că noi Româ­nii ne mărgineam ca în trecut la o atitu­dine de pasivitate, în cazul de faţă, cel mult binevoitoare, dacă voturile noastre nu erau într’un mod fatal aduse în faţa alternativei de a promova — neuzând de ele — ale­gerea candidatului guvernului și a dujma­­nului nostru de moarte Komjáthy Béla, de a face prin urmare serviciu guvernului, ori — uzând de ele — a scoate biruitor pe candidatul, care ne este prieten şi şi în chestiunea care ne preocupă în viitorul apro­piat, în chestiunea votului univerzal, ne-a dat garanţii deplin mulţămitoare. Noi am preferit în judecata noastră de bună credinţă, cazul din urmă, am uzat de voturile noastre, am resturnat candidatul guvernului, am dat lovitura de graţie noto­­ricului vrăjmaş al Românilor şi am ales pe un om cinstit şi drept, în accepţiunea şi politică şi morală a cuvântului. »Gazeta Transilvaniei« este liberă să facă acum teorie şi critică de principiu, dacă am procedat bine ori nu, — cât îi place. împo­triva tonului însă, pe care şi-l permite în articolul său, trebue să protestăm cu toată hotărîrea. Apucăturile josnice şi bănuelile ar trebui să-şi peardă odată dreptul de cetă­ţenie din presa noastră. Am dori să ne spună »Gazeta« ce interes crede a servi, împroşcând într’un chip atât de frivol, în­tr’un întreg ţinut românesc, care în luptele naţionale a mers totdeuna în frunte, acu­zând cu acuze atât de grave bărbaţi, pe cari îi avem noi mai buni, mai distinşi? Nu voim să re­luăm apărarea deputaţilor, dânşii vor şti să-şi justifice faptele. Este însă la tot cazul trist, când îi aducem pe cei mai vrednici, cei mai distinşi fii ai neamu­lui nostru în situaţie de a se vedea siliţi a se scuză şi apără de acuze atât de odioase. Organizarea clubului partidului nostru naţional. In chestia organizării­­clubului parlamentar al partidului nostru naţional ni­ se comunică următoarele: 1. Deputaţii dietali aleşi pe baza pro­gramului partidului naţional român, con­­stitue un club politic parlamentar. 2. Fiecare cetăţean din patrie, aderent la programul partidului naţional român, poate să fie membru estern al acestui club. 3. înscrierea membrilor se începe cu pu­blicarea acestui concluz, şi se încheie cu sfârşitul luniei Septemvrie a. c. 4. Pentru acoperirea speselor clubului, fiecare membru trebue să contribue cotiza­­ţiunea statolită prin hotărîrea clubului. De astă­ dată se fixează 12 coroane la an. 5. După înscrierea membrilor, se va su­pune desbaterilor unei adunări generale, pro­iectul de organizaţie în toate detaiurile sale. 6. Coaiele de subscriere, cu cotizaţiile membrilor esterni ai clubului, sunt a să tri­mite la adresa unuia din Domni: Dr. Teodor Mihali în Dej, Dr. Coriolan Bredicean în Lugoj, Dr. Ioan Sucia în Arad, Dr. Aurel Vlad în Orăştie. 7. La sfârşitul lui Septemvrie a. c. mem­brii clubului vor fi invitaţi la conferinţă, în Budapesta, în chestia organizării clu­bului. Budapesta, 4—5 Iulie 1906. Dr. T. Mihali, m. p. O. Pop de Băseşti, m. p. Dr. Vasiliu Lucaciu, m. p. * „Poporul Român“ din Budapesta reproduce — se vede drept opinie a sa, căci nu le face alt comentar — cuvânt­ de cuvânt reflexiile organului socialist «Népszava» în ches­tiunea alegerii din Arad. Organul naţional din Budapesta, s’arată şi el indignat că Românii n’au sprijinit cu voturile lor pe «themagrad»-ul Fényes Samu. Ne pune chiar în vedere că «ne va şi da nouă partidul pentru aceasta res­­punsul dorit». Care ? Cel socialist ori cel «themagrad ? — stimaţi na­ţionalişti de la «Pop. Rom.» IVT ! O­m Perge és Rozslay utóda fabrică de maşini şi de pluguri pentru economie în Oradea-Mare..: :­­ Sfft m Recomandă fabricaţie proprie de plu­guri din cea mai bună calitate, o o o­­entru fie­care preţ l­a răspundere. Magazin mare de grape, ciururi, cramă, zdrobitoare de struguri şi tăietoare de paie. TW $ ♦♦ .

Next