Tribuna, octombrie 1906 (Anul 10, nr. 184-203)

1906-10-01 / nr. 184

Pag. 2 Budgetul. Şedinţa Dietei de la 12 Octomvrie. In şedinţa de ori a dietei, ministrul-pre­­şedinte Wekerle a presintat proiectul de budget pe 1907, ţinând un exposeu mai lung despre starea finanţelor ţării. însuşi budgetul se încheie cu un esce­­dent de 20,322 cheltuielile fiind preliminate la suma de 1.262.035.561 cor. De altfel proporţia sumelor preliminate, cu puţină schimbare, este aproape aceiaşi, ca cea din budgetul anului trecut, singur la portofoliul honvezimei şi al cultelor s-a luat o sumă mai însemnată la cheltuieli. Cât pentru venite, subiectul de dare, ce­tăţeanul să fie numai sănătos, statul s’a în­grijit să-şi echilibreze budgetul, să cheltu­iască cât se poate de mult şi să şi ră­­mâie, celelalte sunt treaba­­ executorilor. După expozeul ministrului-preşedinte We­kerle, colegul său de la comerciu Kossuth Ferencz a depus cinci proiecte de legi pe biroul camerei: despre desvoltarea industriei indigene, despre asigurările muncitorilor, despre libertatea de navigaţiune, despre bi­roul de măsuri şi despre statistica comer­­ciului exterior. A urmat apoi deputatul naţionalist slovac Szkirsek Ferencz, care a adus la cunoştinţa Camerei cazurile de violare a imunităţii sale, povestind lucruri revoltătoare despre volni­­ciile funcţionarilor administrativi din Slo­­văcime. Marii campioni ai libertăţilor cetăţeneşti au ascultat însă plângerile deputatului Slo­vac, fără să se emoţioneze, dimpotrivă s’au enervat rău contra lui Skicsák când acesta a zis: — Apponyi şi Kossuth pot tot declama străinătăţii, nimeni nu­­ va crede, până ce vor fi astfel de stări ruşinoase în ţară. Şedinţele Dietei s’au amânat apoi până Vineri în 19­1­­9. Emigrările cresc. Buletinul oficiului de emigrare arată, că în luna August s'au scos în Ungaria 19.538 paşapoarte, din cari 14.016 pentru emigranţi. Cu aceste pa­şapoarte au fost autorizaţi să emigreze 17.285 persoane. Dintre acestea 15.695 bărbaţi şi 9923 femei. Dintre emigraţi 14.556 s'au dus în Ame­rica, 1254 în România şi 237 în Germania. In raport cu emigrările din anul trecut, este o creştere mare, deoare­ce atunci au emigrat 6657, anul acesta, în aceiaşi lună, au emigrat aproape de trei ori atâţia.­teresează cu deosebire de studiile sociale, de a se întruni în congres. In şedinţele ţinute princi­pala preocupaţie a fost studierea condiţiilor so­ciale şi economice a ţăranilor. Cu o deosebită bucurie congresul a văzut luând parte activă la lucrările sale pe dl Kalinderu, administratorul domeniilor coroanei unde se dă pildă ameliorărei acestor condiţiuni. Aducând aceasta la cunoştinţă M. Voastre membrii întâiului congres de ştiinţe sociale încheie lucră­rile lor îndreptându-şi privirile către acei cari au veghiat neclintit pentru îmbunătăţirea starei să­teanului Român, urându-le viaţa lungă şi glori­oasă spre binele şi înălţarea poporului Român. Să trăieşti Majestate. Să trăiască M. Sa Regina. Să trăiască Alteţele Lor Regale. * La această telegramă, regele a trimis personal dlui Dissescu, în calitate de preşedinte al con­gresului ştiinţelor sociale, următorul răspuns te­legrafic : »Viu mişcat de calde cuvinte ce îndreptaţi către »mine cu prilejul congresului de ştiinţe sociale »mulţumesc pentru bunele urări ale membrilor. »Doresc ca lucrările congresului să aibă o înrâu­­­rire binefăcătoare asupra stărei morale şi mate­­­riale a ţăranului care ca plugar şi ca ostaş are »drept la cea mai mare îngrijire«. Carol. * O carte de valoare. Dl Al. Gălăşescu, şef de serviciu al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, a publicat o carte de mare interes istoric: cum, când şi prin cine s’a fondat şi s’a întărit acest aşezământ filan­tropic care este o mândrie a ţării. Dl Gălăşescu consacră pagini calde spă­­tariului Mihai Cantacuzino, care la anul 1694 a fondat Spitalul Colţea, la 1750 prinţul Gri­­gorie Ghica a înfiinţat spitalul Pantelimon, iar la 1815 s-a înfiinţat spitalul Filantropic. Averea eforiei se valorează azi la 75 mi­lioane lei. La 1830 venitele Eforiei erau de 70.000 lei, la 1866 erau 3.000.000 lei, iar azi sunt 5.073.000 lei. * La deschiderea sesiunei parlamentare, îndată după formarea birourilor, se vor anunţă două interpelări . Una, asupra faptului că societăţile de asigu­rare, cu imensele lor beneficii, care se urcă pe an la 15 milioane, sunt pe cale de a constitui o adevărată mână moartă, constituindu-şi colosale latifundii. A doua, asupra cartelului, care sub conducerea bancherului Blank apasă asupra populaţiei ca cel mai nemilos bir şi constitue un jaf unic în toată lumea. * Manevrele regale. Din cauza ploilor, terenul de manevre devenind imposibil pentru lupte, so­sirea suveranilor la Ploiești s’a amânat pentru Vineri, când se va da lupta decisivă la halta Te­­leajen. Defilarea trupelor se va face Duminecă, pe bulevard, în caz când timpul se va menține în starea actuală de ploaie, iar dacă va fi frumos, se va face pe câmpia de la bariera Câmpinei. * Linia Constanța-Constantinopol-Smirna- Alexandria. Joi 5/18 Octomvrie crt. are loc des­chiderea liniei maritime române de la Constanța la Alexandria (Egipt). Prin deschiderea nouei linii drumul din Occi­dent spre Alexandria (Egipt) via Constanţa se micşorează cu cel puţin 12 ore faţă cu timpul ce s’ar întrebuinţa pe căile austriace Via Triest, căile italiene Via Brindisi, etc. Pe de altă parte preţurile foarte avantagioase ce se oferă călătorilor cari s’ar servi de această­­ linie sunt într’adevăr de ori­ce concurenţă şi vor face de sigur ca această linie să fie cea mai pre­ferată. Serviciul maritim român oferă călătorilor săi bilete directe pentru Alexandria din toate staţiu­nile principale ale României precum şi din ora­şele mari ale Europei, bilete în care se cuprinde nu numai costul călătoriei pe apă şi uscat dar şi hrana în tot timpul aflării pe vapor ceea ce de altfel este un mare avantaj. Vapoarele serviciului maritim fac traseul Con­stanţa Alexandria în 68 ore, Constantinopole- Alexandria în 52 ore. Kedivul Egiptului şi-a rezervat 6 locuri în prima cursă chiar, pentru suita lui, preferind astfel va­poarele S. M. R. faţă de celelalte companii ale statului egiptean. Pe noi românii nu ne poate decât bucura des­voltarea şi importanţa din ce în ce crescândă a serviciului nostru maritim. De azi înainte tricolorul românesc va flutura mândru pe o linie nestrăbătută până acum de un vas românesc, iar străinătatea va admira roadele neamului nostru pe tărîmul economic. Din România. In jurul congresului de ştîinţi sociale. Iată textul telegramei pe care dl Dissescu, în ca­litate de preşedinte al congresului de ştiinţi so­ciale, a adresat-o regelui, Sinaia. »Sire, jubileul unei domnii fericite şi glorioase pen­tru poporul Român a dat prilejul celor ce se in­ ^ HACK ENDRE^f;# Cancelarie specială: Arad, strada Kápolna nr.4.­ ­TRIBUNA* Nr. 184. Pentru cultură. Fruntaşii români arădani, membrii ai co­mitetului Asociaţiunei Aradane, au trimis următorul apel: Românilor cărturari din Arad şi jur: Mult Stimate Domnule! Cea mai veche Asociaţiune culturală română din patria noastră este »Asociaţiunea naţională în Arad pentru cultura poporului român«. Întemeiată la anul 1862, drept ţintă şi-a pus sprijinirea şi desvoltarea culturei şi literaturei ro­mâneşti, pentru înălţarea şi întărirea neamului nostru. In cursul existenţei sale supusă fluctua­­ţiunii vremilor, a avut momente de înălţare cum şi de cădere, iar astăzi »Asociaţiunea naţională în Arad pentru cultura poporului român«, pusă sub presidiul P. S. Sale dlui episcop Ioan I. Papp, întărită şi înălţată prin virtuţile şi destoinicia acestui distins prelat, a hotărît, ca în conştiinţa misiunei mari ce îi revine în timpul modern şi în împrejurările de astăzi, să pornească pe calea unei acţiuni mai intensive de concentrare de forţe şi de muncă, pentru a se apropia mai mult de scopul misiunei sale. »Asociaţiunea naţională în Arad pentru cultura poporului român«, a luat sub scutul său corpul meseriaşilor români, prin a cărui cultivare şi edu­care se va formă şi fortifică o sănătoasă clasă mijlocie română; în acelaşi timp stipendii şi aju­toare se împărţesc între ucenicii meseriaşi din Arad, în fiecare an,­­ pentru a ajută şi încura­­gia pe fii poporului nostru la acest fel de muncă. Asociaţiunea contemplează concentrarea tutu­ror elementelelor bune în jurul său, ca astfel în­treagă viaţa socială şi culturală din aceste părţi aci să-şi găsească centrul, aici să se grupeze for­ţele reale, elementele de progres, de aici să se dea impulsul pentru lucrări şi acţiuni folositoare pentru cultura intelectuală peste tot, şi econo­mică în special, a poporului nostru din acestea părţi. Pentru ajungerea ţintei sale măreţe, pentru a putea împlini rolul ce i­ se cuvine, pentru a-şi justifică existenţa sa »Asociaţiunea naţională în Arad pentru cultura poporului român«, are tre­buinţă de sprijinul publicului nostru, pentru care a fost creată, pe care vrea să-l servească, prin care şi întru care trebue să existe. Facem dar apel la sentimentul tuturor acelora, cari îşi iubesc neamul şi ţin la a lui înălţare, să nu întârzie de a-şi dă obolul pentru »Asociaţiunea naţională în Arad, pentru cultura poporului român«, căci nu­mai astfel ea îşi va putea îndeplini misiunea, având mijloace materiale, baza pe care să fie înăl­

Next