Tribuna, august 1908 (Anul 12, nr. 171-193)
1908-08-01 / nr. 171
14 August n. 1908 TRIBUNA« înaltă demnitate. Nouăsprezece ani cât a condus-o a căutat s’o împodobească cu multe aşezăminte folositoare, cu răbdare şi blândeţe ca un bun părinte a adunat la sinul său cald de iubire pe toţi fiii săi sufleteşti. Nimic, dar nimic nu a putut abate dela calea ce trebue s-o urmeze un adevărat părinte : calea păcii şi dreptăţii, calea adevărului şi a luminii, calea cunoaşterii de Dumnezeu şi a dragostei de tot ce e românesc. Cât de mare a fost iubirea lui faţă de mireasa sa logodită acum 19 ani, faţă de dieceza Caransebeşului, se vede mai bine din împrejurarea că apropiindui-se sfârşitul vieţii toată averea a testat-o acesteia asigurându-i aşa o existenţă cinstită, neexpusă la schimbările veacului acestuia stăpânit de duh rău şi răufăcător. De aceea câtă vreme vor fi români în această dieceză numele Nicolae Popea în veci se va pronunţa cu veneraţiune şi evlavie; soarta acestei dieceze e asigurată acum cu numele lui. Dacă Marele Andrei a întemeiat, a reînfinţat mitropolia românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania, apoi Nicolae Popea putem zice că este al doilea întemeietor al diecezei Caransebeşului. Iar acum din porunca şi încredinţarea înaltului defunct vă rog Prea Sfinţite Die Episcop, binevoiţi a împărtăşi mulţumitele în Domnul fericitului episcop ce le adresează înalt Prea Sfinţiei Sale Dlui mitropolit Ioan, care totdeauna a fost cu dragoste şi bunăvoinţă către dânsul. Tot aşa vă mulţumeşte şi Prea Sfinţiei Voastre care n’aţi cruţat osteneli şi aţi venit sâ-i daţi cele din urmă onoruri petrecându-1 la locul de odihnă veşnică. Pe amândoi vă roagă răposatul să nu uitaţi a-i pomeni în rugăciunile ce le veţi face după vremile prescrise de canoane. Mai departe mulţumeşte în Domnul fericitul membrilor Consistorului diecezan, deputaţilor sinodali cari totdeauna cu sfatul şi cu conlucrarea lor i-au fost într’ajutor în conducerea acestei dieceze binecuvântate de Dumnezeu. Nu mai puţin trebue să mulţumească răposatul deputaţiunilor de deosebite categorii cari au grăbit de aproape şi Restul zilei îl petrecem tot în plăcuta şi prietenoasa societate din Sălişte, iar cătră seară cu sufletul ple de cele mai bune impresii plecăm la gară pe jos. Un puvoi de ploaie ne face să ne adăpostim sub streaşină unei case ţărăneşti, după câteva minute însă ne continuăm drumul printre holde. Eră în amurg, o ultimă rază de soare ieşise de după fondul întunecat al munţilor şi se revăsă asupra holdelor udate de ploaie dându le culorile cele mai vii şi bizare, de la roşeticul cel mai splendid la galbenul discret şi nuanţele verdelui dela cel mai discret, la cel mai intensiv. Culori, cari bizare par în direcţia picturilor moderne iată însă cum de admirabil şi perfect natura ţi le dă. Cireada de vaci porni încet şi înaintează încet una câte una, talanga s’aude de departe. Şi eu stau pierdut, răpit de frumseţe şi de acel tot fin şi plăcut. Săliştea, frumoasa Sălişte dispare tot mai mult în zarea munţilor. Plecăm cu amintiri dragi, cari cuprinsu ne au un colţ din inimă şi strâns l’au ferecat şi ne zicem, la revedere cu bine, iat. G. din depărtare să-l însoţească până la locul unde începe calea veşniciei. Şi vouă iubiţilor fraţi şi iubită soră vă cere răposatul iertare dacă cândva v’a mâhnit şi vă mulţumeşte pentru toată îngrijirea şi dragostea ce i-aţi arătat-o cu atâta abnegaţiune în viaţă, dar îndeosebi pentru grija de care a fost părtaş în momentele din urmă ale vieţii pământene. Ţie, iubit cler şi popor credincios al acestei dieceze lasă moştenire iubirea de D-zeu, de limbă şi patrie, pe care păstraţi-le totdeauna întregi şi nevătămate. In urmă întorcându-mă către Tine, bunule şi blândule arhiereu îţi zic: Dormi în pace suflet mare şi nobil şi împreună cu marele Andrei şi cu bunul Ioan, predecesorul Tău, supraveghiazâ această dieceză, ferindu o de tot râul, căci ai dovedit că ai iubit o foarte mult! Dormi lin şi grijeşte din înălţimile senine cereşti ca totdeauna aceasta dieceză să fie scutită de zguduiri, şi ca o corabie puternică şi bine înarmată să plutească sigur de valurile acestei mări a vieţii! Dormi în pace şi memoria Ta fie binecuvântată în vecii vecilor. Amin. Sanatorul şi hidroterapia Doctorului RÁCZ ÖDÖN Nagyvárad, Szilágyi Dezső utcza nr. 7. Telefon 639. m Deschis în decursul anului întreg pentru bolnavi interni și externi. Băi electrice. Hidroterapie, tratament electric, băi de carbogen, de etină și minerale. Tratament cu aer cald, dulapuri de aburi, cură de nămol de Pöstyéni. Băi de nămol de Franzesbad, cu nomol original, împachetări cu nomol. Inhalaţiuni. Masage cu vibraţii. Cură de slăbire şi ingrăşare. Să recomandă la: nervositate, istovire de orice fel, afecţiuni de stomac, intestine, formă, plămâni şi organele respirării, la reumă articulară şi musculară. Resultate excelente. Supraveghiere permanentă medicală; preţuri ieftine. PENSIUNE (locuinţă şi alimentare) pe zi 3—5—7 coroane. Cu plăcere ofere prospecte şi lămuriri Dr. Rácz Ödön , proprietarul şi conducătorul institutului. — Serbările Fondului de teatru la Oraviţa. Programul general a festivităţilor, cari să vor aranja din prilegiul adunării generale a fondului de teatru român în 27/30 August a. c. n. în Oraviţa montană. Prima zi Joi în 27 August n. Primirea comitetului central şi a oaspeţilor la gară. Seara: Convenire socială în otelul «Corona Ung.« A doaua zi Vineri în 28 August ». La 9 ore a. m. serviciul divin în biserica gr. or. rom. din loc. La 101/2 ore a. m. prima şedinţă în grădina de tir. La 1 oră p. m. banchet în grădina oţetului « Coroana Ung.». La 4 ore p. m. petrecere poporală în curtea bisericii gr.or. din loc. Premiarea costumelor originale româneşti, şi producerea unor jocuri originale bănăţene. La 8 ore seara concert cu concursul mai multor coruri. — Joc. A treia zi Sâmbătă la 29 August n. La 10 ore a. m. a doaua şedinţă în grădina de tir. La 8 ore seara concert şi producţiune teatrală în teatrul local, şi după aceea petrecere dansantă în sala otelului »Corona Ung.« A patra zi Duminecă la 30 August n. Escursiune la Anina, Stajerlak, Marilla, Bányavölgy. Programul special să va împărţi cu ocaziunea adunării generale. P. T. oaspeţi sunt rugaţi a să insinua cel puţin până în 24 August n. la biroul central »Oraviciana« în privinţa cuartirelor, banchetului şi escursiunei. Oraviţa-mont, la 11 August 1908 n. Comitetul aranjator. Din Inliii. — Dela Curtea din Sinaia. Ieri a avut loc la Sinaia o defilare a batalioanelor 6 şi 9 vânători. Cu tot timpul ploios M. Sa Regele a primit defilarea rămânând mai mult timp în ploaie deşi era numai în tunică. * Excursiiunea învăţătoarelor la Sinaia, învăţătoarele cari au urmat cursurile de vacanţă la azilul „Elena Doamna“ din Capitală, au plecat Duminecă cu trenul da 6 dimineaţa din Bucureşti, sub conducerea dnui Mihail Tănăsescu, inspectorul învăţământului muzical, şi d-nii Tömesen, subdirectorul şcoalei. In gara Sinaia excursionistele au fost întimpinate de dl Luncanu, directorul şcoalei primare din localitate. Dela gară s’au dus la masă. Aici dl Petre Gârboviceanu, administratorul Casei bisericilor, le-a ţinut o caldă cuvântare, urându-le să nu-şi piardă vremea, ci să se folosească de timpul scurt căt vor sta în Sinaia pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele. La orele 3 d. a. d-nii Mihail Tănăsescu, inspectorul învăţământului muzical şi Luncanu, directorul şcoalei primare, au cerut audienţă la Castelul Peleş, exprimând dorinţa învăţătoarelor din întreaga ţară de a vedea pe Augusta lor Suverană. # La orele 3 şi jumătate, M. Sa Regina a binevoit a primi în sala de recepţie a Castelului, pe învăţătoare şi pe conducătorii lor. Corul învăţătoarelor sub conducerea maestrului Tănăsescu, a cântat „Plugar şi Ostaş“, „Hora“, etc. M. Sa Regina a felicitat pe dl Tănăsescu pentru sârguinţa cu care a pregătit pe învăţătoare. D-na Tonegaru, institutoare a rostit câteva cuvinte de mulțumire din partea colegelor sale. Excursionistele au vizitat în urmă Castelul Pelișor, muzeul mânăstirei, etc. La orele 7 excursionistele au părăsit Sinaia. Pag. 3 Regele Eduard VII la Ischl. Castelul împărătesc din Iacht a avut ieri și azi un oaspe distins, pe regele Angliei Eduard al VII-lea Domnitorul Amarei Britanii a venit să cerceteze pe căruntul său prieten, împăratul Francisc Iosif. Vizita aceasta e de mare însemnătate politică, căci ea se prezintă ca cea din urmă în șirul întrevederilor dintre domnitori, ce au frământat în timpul din urmă cercurile politice din Europa. Regele Eduard vine din Friedrichshof, unde a cercetat pe împăratul Wilhelm, domnitorul Germaniei. In primăvară primise la Londra pe președintele republicei franceze, Fallières, iar mai târziu a avut o întrevedere cu țarul Rusiei, Nicolae, la Reval. La toate actele acestea de mare însemnătate pentru politica externă a fost însoţit de iscusitul secretar de stat englez, Hardinge, care îl însoţeşte şi acum. In decursul festivităţilor de primire alături de împăratul Francisc Iosif era ministrul de externe al monarhiei noastre, baronul de Aehrenthal. Hardinge și Aehrenthal vor discută fără îndoială chestiunea reformelor din Macedonia, care de prezent în urma evenimentelor din Turcia pansează. Despre primirea regelui Eduard sosesc următoarele telegrame: Ischl, 12 August. De ieri seara plouă necontenit. In hatârul vremii noroase stradele au o înfăţişare sărbătorească. Pe toate edificiile fâlf de steaguri. Linia de la gară şi până la castelul împărătesc e plină de lume. Ischl, 12 August. Regele Eduard a sosit azi înainte de ameazi la orele 10. Vremea e tot înnorată. Peronul gărei e închis pentru public. Ceva înainte de ceasurile 10 a sosit la gară trăsura principelui bavarez Leopold. Calea împăratului