Tribuna, ianuarie-iunie 1971 (Anul 15, nr. 1-25)
1971-04-22 / nr. 16
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Fotografie de Ion Miclea-Mihale Hotelul Intercontinental — București din cuprins PERPESSICIUS — inedit MIRCEA MALIȚA: Glose despre inteligență ADRIAN MARINO: Poeții români descoperă pe Baudelaire Estetica industrială: o nouă știință (dezbatere) Victor Felea ^Palaiel Cu șoaptele ierbii numele tău îl rostesc Și mă cufund în noianul istoriei tale Fericit ca într-o mare albastră Din care veșnic mă-ntorc luminat de nădejdi E sub tălpile mele un plai fermecat E în inima mea o iubire străveche Trupul meu e ofranda cenușa Sufletul Ia rădăcinile tale sfinte lucrează înaltă și gravă privirea pădurilor Te ține în brațe un șef roditor De mult eu îți dărui și fapta și visele Tu-mi dai tinerețea destinului tău 50 P.C.R. 50 Estetica industriala Politica profund științifică a Partidului Comunist Român, fiind garanția progresului și prosperității țării, ne conduce spre noi succese în dezvoltarea unei industrii puternice, diversificate și competitive pe plan mondial. Produsele industriei românești satisfac în măsură crescîndă necesitățile interne ale țării asigurînd în același timp participarea României la circuitul economic mondial. Industrializarea puternică lumii contemporane creează meareu obiecte noi, fără de care nu ne mai putem imagina viața. Strungul, locomotiva Diesel, tabloul de comandă, frigiderul, televizorul, îmbrăcămintea, mobilierul și alte produse ale industriei fac parte integrantă din ambianța noastră zilnică. Aceste produse, indiscutabil sunt create pentru a fi utilizate în anumite scopuri. Utilitatea, funcționalitatea, economicitatea produsului industrial se întregesc întotdeauna cu aspectul estetic al acestora. Creatorii din industrie, proiectanții, tehnologii sunt sau vor fi puși în situația de a răspunde la cîteva întrebări legate de aspectul estetic al produselor concepute. In primul rînd este necesar să se vadă dacă este cazul să acordăm o atenție sporită esteticii în domeniul produselor industriale și cu ce scop? Cred că răspunsul la această întrebare este categoric pozitiv, deoarece dacă un produs satisface o cerință utilitară el trebuie să se încadreze și într-un mediu care să satisfacă simțul estetic al omului. Nu putem face abstracție nici de faptul că atît pe piața internă, cît și pe cea externă dintre două produse cu caracteristici tehnice și prețuri similare se preferă de obicei cel care satisface în măsură mai mare gustul consumatorului. Este deci necesar să privim problema esteticii produsului industrial atît sub aspectul satisfacerii nevoii de frumos a omului, cît și sub aspectul de element al competitivității produselor industriale românești. Dar să atacăm și o altă latură a problemei. Trebuie să acceptăm un raport între criteriile de utilitate, funcționalitate, economicitate și criteriul estetic? Este necesar să acceptăm de la început că criteriul estetic nici într-un caz nu poate veni în contradicție cu criteriile pînă în prezent unanim acceptate. Dimpotrivă, consider că prin abordarea problemei produsului industrial și din punctul de vedere al esteticii putem găsi noi soluții mai economicoase, mai simple și mai eficiente. Modernizarea produselor, în ideea unei abordări complete și competente a problemei cred că poate și trebuie să ducă la găsirea unor soluții tehnice mai ieftine și mai eficiente. Paralel cu mărirea gradului de satisfacere a unor nevoi de ordin estetic, reproiectarea trebuie să concure la o mai bună utilizare a materialelor de care dispunem, la reducerea consumului de metal și lemn, la utilizarea mai largă a maselor plastice, la proiectarea unor forme mai simple și mai economicoase, care implicit duc la micșorarea costurilor de fabricație și creșterea utilității produsului. Viabilitatea și spectiva esteticii industriale perîn economia noastră socialistă se bazează într-o măsură mare tocmai pe aceste considerente. Dacă acceptăm ideile de mai sus, nu putem neglija nici aspectul de ordin social al problemei. Mediul estetic de muncă și de viață poate fi considerat, fără nici o exagerare, ca fiind un element al educației omului contemporan. Un loc de muncă de exemplu, dacă este conceput ținîndu-se seama de criteriul estetic obligă oarecum la o purtare civilizată, la respectarea semeni(Continuare în pag. a 15-a) Ing. SOOS MANEA CAROL Secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R.