Tribuna, octombrie-decembrie 1938 (Anul 1, nr. 1-52)

1938-10-29 / nr. 1

Director: ION AGÂRBICEANU .Taxa poştală plătită în numerar conf.ord. Redacţia: Cluj, Str. Regina Maria, Nr. 10. Telefon: 11.06. Administraţia: Str. Regina Maria 10, şi Str. Iuliu Maniu, Nr. 3.Telefon: 23.30. Director administrativ : IOAN PETRUCA Prim redactor şi redactor responsabil: LIVIU HULEA Sâmbătă, 29 Octomvrie 1938« CITIŢI AZI: Către cititori, de I. Agârbiceanu — Concluziuni regale, de Liviu Hulea----„Tribună veche“, de E. Dăianu — Jertfa Cehoslovaciei, de T. Dragu — Ce crede Ardealul, de I. Mateiu — Programul vizitei M. S. Regelui la Londra — Reforma învăţământului din România — Sovietele în luptă cu Lindberg — Ciocniri între trupele britanice și rebelii din Palestina. CĂTRE CITITORI De multă vreme a fost simţită lipsa unui cotidian al Ardealului, redactat în tradiţia glorioasei noastre prese din trecut. înaintaşii noştri în gazetărie au ascultat de poruncile unei superioare conştiinţe naţionale,propovăduind, intre orice împrejurări, unirea între români, şi front unic împotriva celor ce ne duşmăneau. Ei au educat multe generaţii în credinţă, conştiinţă,datorie până la jertfă, şi în solidaritate naţională. Multă lume de la noi ar fi dorit ca această tradiţie să se păstreze şi după unire, în întreaga publicistică din România întregită. Sentimentul unanim al naţiunii, aşa cum s’a manifestat împărăteşte, în ceasul îzbândei supreme, cuprindea imperativele iubirii de frate, ale unităţii sufleteşti desăvârşite, ale solidarităţii naţionale în activitatea bine rânduită, clăditoare de ţară nouă. Instinctul vital sănătos al poporuluiromân, pipăia adevărul, că valorile spiritoalec.,nu ne-au dat Unirea, trebuesc aşezate şi la temeliile consolidării ei. Aşteptam cu toţii să înceapă, în chipfiresc şi necesar, opera cea mare a zidirii interne a Statului român, cu munca, strădania şi jertfa tuturor pe o singură linie, cu un singur comandament: acela care preciza cum ne putemasigura viitorul. Aşteptam ca Ţara întreagă să răsune de străduinţă, muncă şi construcţie românească. Dar ne-am trezit cu larma politicianismului partidelor, vechi şi nouă, din an în an mai numeroase, înpânzându-se în nori grei deasupra pământului Patriei. Locul faptelor l-au luat, de atâtea ori, vorbele. Din risipirea de energii ce a urmat, din egoismele şi ambiţiile ce s’au încleştat în luptă, a eşit zdrenţuită şi tradiţia presei ardeleneşti, ca şi atâtea însuşiri spirituale cu cari ne-am lăudat in trecut... Mai este posibilă înodarea firului acolo unde a fost rupt ? Credem că da ! Pentru că, iată, sub valurile tulburi şi adeseori murdare, ridicate de politicianism la suprafaţa vieţii naţionale, a curs mereu, în matca lui adâncă, fluviul puternic al adevăratelor credinţe, simţeminte şi vreri româneşti. Aşteptau în cuminţenia străveche a neamului, cadrile urâte să treacă, pentru că în vremurile de linişte şi pace, să-şi poată ridica din nou capul în soare, şi să dea glas, — acelaşi glas ca în ceasul Unirii. Aceste vremuri au sosit înainte cu opt luni, când frământările politice se inteţeau cu o furie primejdioasă. Acela care veghea la destinele Ţării, M. S. Regele Carol II, în Înalta Lui înţelepciune, cu o hotărâre salvatoare, — mânat de instinctul sănătos al naţiunii întregi, — a făcut să se liniştească valurile de la suprafaţavieţii naţionale, puţine mai rămânândascunse pe la cotituri. De opt luni în Ţară e linişte şi ordine, larma asurzitoare a încetat şi munca constructivă a început pe toate terenurile. Naţiunea începe să se regăsească pe sine însăşi şi, iat’o în tot cuprinsul ţării, bucuroasă că-şi poate vedea de îndeletnicirile sale, în toate categoriile sale sociale. Poporul român s’a adunat în rânduri strânse în jurul Regelui său, votând noua Constituţie, punându-şi de acum nădejdea întreagă în El, fără nici o părere de rău după politicianii, în cari s’a încrezut de atâtea ori zadarnic, în cele două decenii dela unire. Naţiunea începe a se trezidin desorientarea în care au adus’o electorii celor douăzeci de ani, începe a vedea cu ochii ei, a simţi cu inima ei, a judeca cu mintea ei. Şi nu noi vom fi aceia cari să ne îndoim de trainica înţelepciune şi bunul ei simţ firesc, de care a dat dovadă în întregul său trecut viforos. Socotim că e o datorie imperioasă a tuturor intelectualilor noştri să ajute la risipirea totală a negurilor ridicate din frământările trecutului apropiat. Vor ajuta nu numai lăsând în pace şi linişte poporul, să gândească cu capul lui şi să judece cu inima lui, ci şi contribuind efectiv la luminarea idealului naţional al vremilor de azi, la creşterea încrederii în puterile proprii, la unitatea sufletească, la solidaritatea naţională. Este nevoie azi de dinamizarea sufletului naţional, pe linia instinctului sănătos de conservare existent. E marea datorie naţională a intelectualilor zilelor noastre. In faţa ei e necesar să dispară tot ce a putut învrăjbi două decenii. Privind adânc în conştiinţa lor, fiecare va recunoaşte ce nimicuri sunt şi cât de fără obiect, toate nemulţumirile avute, reale sau închipuite, în faţa consolidării şi asigurării unirii pe vecie, între graniţele actuale ale Patriei. Din această supremă datorie, şi în slujba ei, porneşte ziarul TRIBUNA — nume ce reprezintă o tradiţie. Când naţiunea română începe să-şi revină la matca ei firească, şi presa e datoare să revină la tradiţia ei glorioasă. TRIBUNA va fi pusă exclusiv în ,urM, ideii şi a solidarităţii naţionale, a unirii sufleteşti, a comandamentelor morale şi de realizări practice ce decurg din ele. Ea mărturiseşte necesitatea realizărilor româneşti în duh creştin, prin munca fiecărui om la locul lui, prin disciplină, ordine şi autoritate. Azi când presa românească din Ardeal e disparentă faţă de cea minoritară, TRIBUNA vrea să fie un steag românesc de luptă, în jurul căruia rugăm să se adune toţi cari cred în valorile sufletului naţional şi sunt gata să le slujească. TRIBUNA se va năzui, în aceiaş vreme, să fie exponentul vieţii culturale, sociale şi economice ale celor trei ţinuturi din Ardeal şi Banat, precum şi a intereselor lor cari se pot încadra desăvârşit în interesele superioare ale Regatului Român şi ale naţiunei române. TRIBUNA a luat măsuri să poată avea la timp ultimele ştiri din ţară şi străinătate. Pornim la drum în preajma aniversării alor două decenii de la împlinirea celui mai mare eveniment din istoria noastră naţională. Chiar din prag, ne închinăm soarelui ce ne-a răsărit atunci, unirni desăvârşite şi vecinice cu Regatul vechiu, cu Moldova dintre Prut şi Nistru, cu Provina. O Patrie, o Naţiune, un Monarh ! O trinitate în unitate inexpugnabila prin ajutorul lui Dumnezeu, prin dreptatea ce-a biruit, prin voinţa nezdruncinată, prin munca şi jertfa poporului român. Iată cele trei altare cari vor oficia zilnic TRIBUNA. I. Agârbiceanu Programul vizitei M. Sale Regelui Carol II la Londra Suveranul României şi Marele Voevod Mihai vor fil găzduiţi la Buckingham Palace, întâlnirea celor doi suverani, faptul cel mai important în opinia publică britanică. M. S. Regele George al Angliei va fi invitat de Suveranul nostru să vină la Bucureşti LONDRA 29. (Rador) — întreagă presă londoneză se ocupă pe larg de vizita apropiată a M. Sale Regelui Carol II la Londra, consacrând lungi coloane acestui mare eveniment al politicei internaţionale. Programul vizitei, întocmit până în cele mai mici amănunte, arată că M. Sa Regele Angliei va trimite la Calais un vas de răsboiu şi un vas de escortă pentru a primi pe ilustrul oaspe. Un reprezentant al curţii regale britanice va însoţi aceste vase, spre a saluta pe M. Sa Regele şi pe Marele Voevod Mihai. Se crede că vizita aceasta va prilejui celor doi Suverani o examinare importantă a tuturor problemelor privind politica celor două ţări. Deasemenea presa crede că din acest prilej Legaţiunea României va fi ridicată la rangul de ambasadă. Suveranul Angliei la Bucureşti ? Senzaţia pe care o aflăm însă în presa engleză este aceea privitoare la invitaţia pe care Suveranul nostru o va face M. Sale Regelui George al VI-lea, de a vizita Bucureştii. Ştirea aceasta, arată că relaţiunile dintre cele două naţiuni sunt atât de cordiale încât viitorul le rezervă o colaborare dintre cele mai active, pentru promovarea idealurilor de pace şi civilizaţie. Pregătiri In Legaţia României In vederea vizitei regale, Legaţiunea României, care era instalată într’un imobil din Cromwel Place, s’a mutat într’o splendidă rezidenţă din Belgrave Square. Banchetul pe care M. Sa Regele Carol îl va oferi auguştilor Săi amfitroni se va desfăşura astfel într’un cadru somptuos. M. Sa Regele Carol şi Măria Sa Voevodul Mihai vor fi găzduiţi în tot timpul şederii lor la Londra la Buckingham Palace. Este posibil, — scriu ziarele engleze — ca Suveranul nostru să mai rămână în Anglia câteva zile după terminarea vizitei oficiale. Violente doc : trupele britanice din Palest IERUSALIM 29 (Rador) — Atentatul săvârşit asupra primarului Tiberiadei, continuă să menţină oraşul într’o stare de permanentă agitaţie. Poliţia şi armata fac întinse cercetări pentru descoperirea atentatorului. Cu toate stăruitoarele eforturi depuse, identitaatea acestui nu a putut fi încă stabilită. In ceea ce priveşte operaţiunile din Nordul Palestinei ele au fost continuate cu aceeaşi intensitate dând loc la serioase ciocniri între trupe şi rebeli, cari s’au soldat cu pierderi grave în rândurile celor din urmă. Printre cei căzuţi a fost găsit şi cadavrul scriitorului arab Numibrahim Abdallah, care era de mult timp căutat fiind cunoscut ca unul din principaliişefi ai rebelilor. Asupra lui s-au găsit documente şi fotografii importante. Pe ziua de ieri consiliul municipal din Eebron a fost destituit de guvern şi înlocuit printr’o comisie interimară alcătuită din notabili arabi. S’au îregistrat deasemenea mai multe agresiuni spre sfârşitil zilei. Pe şoseaua de pe litoral o mină a explodat făcând patru răniţi. Trei dintre răniţi sunt soldaţi din trupele britanice.