Tribuna, octombrie-decembrie 1938 (Anul 1, nr. 1-52)

1938-10-29 / nr. 1

Director: ION AGÂRBICEANU .Taxa poştală plătită în numerar conf.­ord. Redacţia: Cluj, Str. Regina Maria, Nr. 10. Telefon: 11.06. Administraţia: Str. Regina Maria 10, şi Str. Iuliu Maniu, Nr. 3.­­Telefon: 23.30. Director administrativ : IOAN PETRUCA Prim redactor şi redactor responsabil: LIVIU HULEA Sâmbătă, 29 Octomvrie 1938« CITIŢI AZI: Către cititori, de I. Agârbiceanu — Concluziuni re­gale, de Liviu Hulea----„Tribună veche“, de E. Dăianu — Jertfa Cehoslovaciei, de T. Dragu — Ce crede Ardealul, de I. Mateiu — Pro­gramul vizitei M. S. Regelui la Londra — Reforma învăţământu­lui din România — Sovietele în luptă cu Lindberg — Ciocniri în­tre trupele britanice și rebelii din Palestina. CĂTRE CITITORI D­e multă vreme a fost simţită lipsa unui cotidian al Ardealului, redac­tat în tradiţia glorioasei noastre prese din trecut. înaintaşii noştri în gazetă­rie au ascultat de poruncile unei supe­rioare conştiinţe naţionale,­­propovă­duind, intre orice împrejurări, unirea între români, şi front unic împotriva celor ce ne duşmăneau. Ei au educat multe generaţii în credinţă, conştiinţă,­­datorie până la jertfă, şi în solidaritate naţională. Multă lume de la noi ar fi dorit ca a­­ceastă tradiţie să se păstreze şi după u­­nire, în întreaga publicistică din Româ­nia întregită. Sentimentul unanim al naţiunii, aşa cum s’a manifestat împă­răteşte, în ceasul îzbândei supreme, cu­prindea imperativele iubirii de frate, ale unităţii sufleteşti desăvârşite, ale solidarităţii naţionale în activitatea bine rânduită, clăditoare de ţară nouă. Instinctul vital sănătos al poporului­­român, pipăia adevărul, că valorile spi­­­ritoale­­c.,nu ne-au dat Unirea, trebuesc aşezate şi la temeliile consolidării ei. Aşteptam cu toţii să înceapă, în chip­­firesc şi necesar, opera cea mare a zi­­­­dirii interne a Statului român, cu mun­ca, strădania şi jertfa tuturor pe o singură linie, cu un singur comanda­­­ment: acela care preciza cum ne putem­­asigura viitorul. Aşteptam ca Ţara întreagă să răsune de străduinţă, muncă şi construcţie ro­mânească. Dar ne-am trezit cu larma politicia­nismului partidelor, vechi şi nouă, din an în an mai numeroase, înpânzându-se în nori grei deasupra pământului Pa­triei.­­ Locul faptelor l-au luat, de atâtea ori, vorbele.­­ Din risipirea de energii ce a urmat, din egoismele şi ambiţiile ce s’au în­cleştat în luptă, a eşit zdrenţuită şi tra­diţia presei ardeleneşti, ca şi atâtea în­suşiri spirituale cu cari ne-am lăudat in trecut... M­ai este posibilă înodarea firului a­­colo unde a fost rupt ? Credem că da !­­ Pentru că, iată, sub valurile tulburi şi adeseori murdare, ridicate de politicia­nism la suprafaţa vieţii naţionale, a curs mereu, în matca lui adâncă, fluviul puternic al adevăratelor credinţe, sim­­ţeminte şi vreri româneşti. Aşteptau în cuminţenia străveche a neamului, ca­d­­rile urâte să treacă, pentru că în vremurile de linişte şi pace, să-şi poată ridica din nou capul în soare, şi să dea glas, — acelaşi glas ca în ceasul Unirii. Aceste vremuri au sosit­ înainte cu opt luni, când frământă­rile politice se inteţeau cu o furie pri­mejdioasă. Acela care veghea la desti­nele Ţării, M. S. Regele Carol II, în Înalta Lui înţelepciune, cu o hotărâre salvatoare, — mânat de instinctul să­nătos al naţiunii întregi, — a făcut să se liniştească valurile de la suprafaţa­­vieţii naţionale, puţine mai rămânând­­ascunse pe la cotituri.­­ De opt luni în Ţară e linişte şi ordi­ne, larma asurzitoare a încetat şi munca constructivă a început pe toate terenurile. Naţiunea începe să se regă­sească pe sine însăşi şi, iat’o în tot cu­prinsul ţării, bucuroasă că-şi poate ve­dea de îndeletnicirile sale, în toate ca­tegoriile sale sociale. Poporul român s’a adunat în rânduri strânse în jurul Regelui său, votând noua Constituţie, punându-şi de acum nădejdea întreagă în El, fără nici o pă­rere de rău după politicianii, în cari s’a încrezut de atâtea ori zadarnic, în cele două decenii dela unire. Naţiunea începe a se trezi­­din des­­orientarea în care au adus’o electorii celor douăzeci de ani, începe a vedea cu ochii ei, a simţi cu inima ei, a judeca cu mintea ei. Şi nu noi vom fi aceia cari să ne în­doim de trainica înţelepciune şi bunul ei simţ firesc, de care a dat dovadă în întregul său trecut viforos. S­ocotim că e o datorie imperioasă a tuturor intelectualilor noştri să ajute la risipirea totală a negurilor ridi­cate din frământările trecutului apro­piat. Vor ajuta nu numai lăsând în pace şi linişte poporul, să gândească cu ca­pul lui şi să judece cu inima lui, ci şi contribuind efectiv la luminarea idealu­lui naţional al vremilor de azi, la creş­terea încrederii în puterile proprii, la unitatea sufletească, la solidaritatea na­ţională. Este nevoie azi de dinamizarea sufle­tului naţional, pe linia instinctului să­nătos de conservare existent. E marea datorie naţională a intelec­tualilor zilelor noastre. In faţa ei e ne­cesar să dispară tot ce a putut învrăjbi două decenii. Privind adânc în conştiinţa lor, fie­care va recunoaşte ce nimicuri sunt şi cât de fără obiect, toate nemulţumirile avute, reale sau închipuite, în faţa con­solidării şi asigurării unirii pe vecie, între graniţele actuale ale Patriei. D­in această supremă datorie, şi în slujba ei, porneşte ziarul TRIBUNA — nume ce reprezintă o tradiţie. Când naţiunea română începe să-şi revină la matca ei firească, şi presa e datoare să revină la tradiţia ei glorioasă. TRIBUNA va fi pusă exclusiv în ,urM, ideii şi a solidarităţii naţionale, a unirii sufleteşti, a comandamentelor morale şi de realizări practice ce de­curg din ele. Ea mărturiseşte necesita­tea realizărilor româneşti în duh creş­tin, prin munca fiecărui om la locul lui, prin disciplină, ordine şi autoritate. Azi când presa românească din Ar­deal e disparentă faţă de cea minori­tară, TRIBUNA vrea să fie un steag românesc de luptă, în jurul căruia ru­găm să se adune toţi cari cred în valo­rile sufletului naţional şi sunt gata să le slujească. TRIBUNA se va năzui, în aceiaş vre­me, să fie exponentul vieţii culturale, sociale şi economice ale celor trei ţinu­turi din Ardeal şi Banat, precum şi a intereselor lor cari se pot încadra de­săvârşit în interesele superioare ale Regatului Român şi ale naţiunei româ­ne. TRIBUNA­ a luat măsuri să poată a­­vea la timp ultimele ştiri din ţară şi străinătate.­­ P­ornim la drum în preajma aniver­sării alor două decenii de la împli­nirea celui mai mare eveniment din is­toria noastră naţională. Chiar din prag, ne închinăm soarelui ce ne-a răsărit atunci, unirni desăvâr­şite şi vecinice cu Regatul vechiu, cu Moldova dintre Prut şi Nistru, cu P­rovina. O Patrie, o Naţiune, un Monarh ! O trinitate în unitate inexpugnabila prin ajutorul lui Dumnezeu, prin drep­tatea ce-a biruit, prin voinţa nezdrun­­cinată, prin munca şi jertfa poporului român. Iată cele trei altare cari vor oficia zilnic TRIBUNA. I. Agârbiceanu Programul vizitei M. Sale Regelui Carol II la Londra Suveranul României şi Marele Voevod Mihai vor fil găzduiţi la Buckingham Palace, întâlnirea celor doi suverani, faptul cel mai important în opinia publică britanică. M. S. Regele George al Angliei va fi invitat de Suveranul nostru să vină la Bucureşti LONDRA 29. (Rador) — întreagă presă londoneză se ocupă pe larg de vizita apropiată a M. Sale Regelui Ca­rol II la Londra, consacrând lungi co­loane acestui mare eveniment al politi­cei internaţionale. Programul vizitei, întocmit până în cele mai mici amănunte, arată că M. Sa Regele Angliei va trimite la Calais un vas de răsboiu şi un vas de escortă pentru a primi pe ilustrul oaspe. Un reprezentant al curţii regale britanice va însoţi aceste vase, spre a saluta pe M. Sa Regele şi pe Marele Voevod Mi­­hai. Se crede că vizita aceasta va prile­jui celor doi Suverani o examinare im­portantă a tuturor problemelor privind politica celor două ţări. Deasemenea presa crede că din acest prilej Legaţiunea României va fi ridi­cată la rangul de ambasadă. Suveranul Angliei la Bucureşti ? Senzaţia pe care o aflăm însă în presa engleză este aceea privitoare la invitaţia pe care Suveranul nostru o va face M. Sale Regelui George al VI-lea, de a vizita Bucureştii. Ştirea aceasta, arată că relaţiunile dintre cele două naţiuni sunt atât de cordiale în­cât viitorul le rezervă o colaborare din­tre cele mai active, pentru promovarea idealurilor de pace şi civilizaţie. Pregătiri In Legaţia României In vederea vizitei regale, Legaţiunea României, care era instalată într’un imo­bil din Cromwel Place, s’a mutat într’o splendidă rezidenţă din Belgrave Square. Banchetul pe care M. Sa Regele Carol îl va oferi auguştilor Săi amfitroni se va des­făşura astfel într’un cadru somptuos. M. Sa Regele Carol şi Măria Sa Voevo­­dul Mihai vor fi găzduiţi în tot timpul şe­derii lor la Londra la Buckingham Palace. Este posibil, — scriu ziarele engleze — ca Suveranul nostru să mai rămână în Anglia câteva zile după terminarea vizitei oficiale. Violente d­oc : trupele britanice din Palest IERUSALIM 29 (Rador) — Atentatul săvârşit asupra primarului Tiberiadei, continuă să menţină oraşul într’o stare de permanentă agitaţie. Poliţia şi armata fac întinse cercetări pentru descoperirea atentatorului. Cu toate stăruitoarele e­­forturi depuse, identitaatea acestui nu a putut fi încă stabilită. In ceea ce pri­veşte operaţiunile din Nordul Palestinei ele au fost continuate cu aceeaşi inten­sitate dând loc la serioase ciocniri între trupe şi rebeli, cari s’au soldat cu pier­deri grave în rândurile celor din urmă.­­ Printre cei căzuţi a fost găsit şi cadav­rul scriitorului arab Numibrahim Ab­dallah, care era de mult timp căutat fiind cunoscut ca unul din principalii­­şefi ai rebelilor. Asupra lui s-au găsit documente şi fotografii importante. Pe ziua de ieri consiliul municipal din Eebron a fost destituit de guvern şi înlocuit printr’o comisie interimară al­cătuită din notabili arabi. S’au îregis­­trat deasemenea mai multe agresiuni spre sfârşitil zilei. Pe şoseaua de pe li­toral o mină a explodat făcând patru ră­niţi. Trei dintre răniţi sunt soldaţi din trupele britanice.

Next