Tribuna, octombrie-decembrie 1938 (Anul 1, nr. 1-52)

1938-10-29 / nr. 1

Regina Maria Insistenţele de a reţine în viaţă, dincolo de plecarea lor, pe cei dragi nouă ne spun cât de greu ne obişnuim cu moartea. Stră­duinţa noastră continuă de a-i rechema între noi, de a-i reţine între noi, adaugă cât ne este de exclusă viaţa fără această companie a morţilor. Trăim cu morţii noştri. Ii vrem lângă­­noi să le împrospătăm viaţa din viaţa noa­stră, să le dăm elixirul vieţii din amintirea noastră. Pe morţii familiei îi memorăm în clipe de amor şi desnădejde. In ei ne căutăm îndemnul spre resemnare, spre linişte. Morţii neamului, ai Ţării îi clamăm în momentele cumplite, la răscrucile destinu­lui mare. Nu pentru resemnări şi nici pen­tru renunţări. Ii strigăm, între noi pentru avântul nepotolit, pentru îndrăsneala şi străşnicia pe care le inspiră. Ii invocăm în orele de deslănţuiri, în ceasurile cari re­clamă viaţa concentrată în eroism. Plecată din mijlocul nostru în miezul de vară stropit cu azur şi aur Regina Maria şi-a încheiat destinul unei vieţi cuprinză­toare cum numai în cărţile legendelor stranii se mai poate întâlni. I Zbuciumată de nelinişti sufleteşti din cari a ţâşnit atât de prompt şi de viu gân­dul creator, Regina Maria a cuprins în ochiul ei sufletesc viziunea caldă a Româ­niei pentru care a suferit alături de cânte­cul dorului nostru naţional. Imprimat cu neţărmurită dragoste pentru culorile plaiu­lui românesc sufletul Reginei Maria a co­borât cu toate lacrimile şi durerile la că­pătâiul ţării să-i plângă epopeea tristă a invaziunii duşmane. Şi mai târzu tulburat de emoţia înfăptuirilor noi, acelaş suflet îndrăgostit de ţară s’a împrăştiat în toate colţurile intrm­e unde fremăta în plâns bu­curia desrobirii. Iată tiparul în care şi-a integrat viaţa marea noastră regină. Din viaţa ei res­piră toate îndemnurile nobile cari se cer vivate. Muncă, eroism şi creaţie, iată lptele cari rămân în viaţă dincolo de artea Reginei Maria. In ziua în care îi sărbătoriam odinioară ziua de naştere, Regina Maria ne chiamă de dincolo de mormânt să ne dea noi în­demnuri pentru viaţa pe care ne cere s’o trăim. HORT­A STATtrrA — Cetăţenii nu vor primi răspuns la domiciliu, la cererile lor adresate au­torităţilor, dacă n’au prevăzut petiţiu­­nea cu mărcile necesare coresponden­ţei. Se atrage in mod deosebit atenţiu­nea cetaţenilor, cari înaintează peti­­ţiuni la autorităţi, că potrivit dispozi­­ţiunilor legale, nu pot primi la domi­ciliu, în scris, soluţia cererii prezenta­te, numaii în cazul ataşării­­mărcilor necesare corespondenţei, la petiţiuinea înaintată. „TRIBUNA» ANUL I. Nr. 1. — VINERI,_28._X 1938. VIATA UNIVERSITARA Cetatea Universitară freamătă de via­ţă. Tinerii cu ochii încărcaţi de speranţe, sosiţi din provincie, intră pe porţile „Almei Mater“ şi se întâlnesc cu acei care de ani întregi îşi frământă minţile cu adevărurile ştiinţelor, început de an, început de activitate. „ Pustietatea culoarelor şi sălilor a dis­părut. Au revenit acei cari în curând îşi vor face din catedră, altar. Deschiderea cursurilor la Universitatea „Regele Ferdinand“ se va face probabil Duminecă, 6 Noembrie cu obişnuita so­lemnitate, înscrierile se pot face până la 15 Noembrie şi în mod excepţional până la 1 Decembrie a. c. La 1 Noembrie se va deschide Cantina în noul Palat Academic, având secţiuni pentru studenţi, asistenţi, funcţionari şi eventual una pentru profesori. Splendid înzestrată, ea va deveni de­sigur cel mai elegant şi academic local.­ Examenele şi înscrierile sunt în toiu. La Facultatea de Litere şi Ştiinţe se­siunea din Februarie nu mai există, în­scrierile se fac şi acolo într’un tempo ra­pid. Burse se acordă ca şi anii trecuţi, în natură şi bani, pentru studenţii ale că­ror clasificări la studii echivalează cu nota 7. La cursurile de Pedagogie generală se pot înscrie numai studenţii cu începere din anul II. Specialiştii în pedagogie pot lua din anul întâi cursurile de speciali­tate şi numai lucrările de pedagogie ex­perimentală. La Seminarul Pedagogic U­­niversitar teoretic (ore de Sâmbătă) nu se pot înscrie decât cei din anul IV de la ambele Facultăţi. Facultatea de Ştiinţe aduce la cunoş­tinţa doctoranzilor că pe lângă taxele la care sunt obligaţi, se va trece în indexul lor specialitatea şi profesorul cu care lu­crează, aceasta pentru asigurarea unui mai serios control. Doctoranzii se vor putea prezenta semestrial cu indexul la d-nii profesori care lucrează și vor a­răta lucrările efectuate pe baza cărora vor primi semnăturile în index. # La Facultatea de Medicină lucrările și cursurile de anatomie pentru anul II vor începe Luni, 31 Octombrie orele 8 di­mineaţa. Toţi studenţii se vor prezenta la d. Ossian, care îi va repartiza în sălile de disecţie. Cursurile de Anatomie pentru anul I, încep Marţi 1 Noembrie orele 8 dimineaţa în Amfiteatrul Institutului de Anatomie descriptivă şi topografică. Ele vor con­tinua cu programul stabilit, înscrierile la această facultate se pot face şi după amiază între orele 4 şi 5. La Facultatea de Drept, înscrierile se fac zilnic între orele 16 şi 20. In urma memoriului întocmit de un mare grup de doctoranzi care din motive juste nu au putut îndeplini formalităţile de înscriere până la data de 8 octom­brie, se va acorda poate o nouă sesiune pentru examenele de doctorat, în luna Decembrie. înscrierile continuă şi la a­­ceastă facultate cu multă intensitate, dar stânjenite din cauza sesiunii de examene la care s’a prezentat un număr mare de studenţi. „Cercul Ronsard“ — de sub­ preşedenţia dlui prof. Racoviţă, care de aproape două decenii organizează cu mult succes cursu­rile serale de limba franceză pentru pu­blicul şi funcţionarii care nu pot parti­cipa la cursurile universitare obişnuite, îşi reîncepe activitatea la 1 Noembrie. Cursurile, făcute de specialişti, au loc în sălile I şi II a Facultăţii de Litere, seara la şapte şi un sfert. Taxa anuală este de 200 lei. CONVOCARE Domnii acţionari ai firmei Litografia Braun S. A. în lichidare din Cluj sunt in­vitaţi prin aceasta la adunarea generală extraordinară, care se va ţine la 10 Noem­­vrie 1938, ora 4 p.m. în biroul societăţii din Cluj, Str. Vasile Goldiş, Nr. 4. Ordinea de zi: 1. Raportul comisiunii de lichidare asu-­­ pra terminării lichidării. 2. Hotărârea radierii firmei din Regis­trul Firmelor și descărcarea membrilor comitetului de lichidare şi de censori. Cluj, la 26 Octombrie 1938. Lichidatorii: ss. Braun Nicolae și ss. Zador Arpad LA CINEMA CAPITOL I a——MM—i ——mmm | Un superfilm technicolor! DIVORŢUL DOAMNEI X I ca: Merle Oberon şi Lawrance Olivier I O şcoală de idealism şi de naţionalism Presa ardeleană antebelică de ONISIFOR GHIBU prof. universitar In anul acesta s’a împlinit un veac dela apariţia regulată a primelor gazete înfiin­ţate de ardeleni1). Este interesant că prima gazetă propriu zisă iniţiată şi condusă de un fiu al Ardea­lului, n’a apărut pe pământul ţării lui na­tale, ci la Bucureşti. Ea se chema România şi a fost întemeiată şi redactată de Flo­rian Aaron, profesor la Colegiul Sf. Sava, (originar din Rod, judeeţul Sibiu), şi de G. Hill. Această gazetă păşea din primul mo­ment cu două mari îndrăzneli. Astfel, într’o epocă în care numărul ştiutorilor de carte era destul de mic, România, apare de­odată ca gazetă cotidiană, fiind în chipul acesta, cea dintâi publicaţiune zilnică ro-­ mânească. In al doilea rând, într’o vreme, când cele două Principate române abia scă­paseră de încă una din multele şi destul de lungile ocupaţiuni ruseşti, pentru a-şi prelungi apoi, ani de-a rândul viaţa mizei *) *) Foaia Duminecii, apărută la 1837 în Braşov, sub redacţia lui I. Barac, a fost o revistă de scurtă durată, de aceea aici trecem peste ea, rabilă supt stăpânirea Regulamentului or­ganic şi a consulului rus, Ruckmann, — care era mai mare decât însuşi Domnul regulamentar Alexandru Ghica, — îşi aşea­ză pe frontispiciu un nume de o deosebită îndrăzneală, care, departe de a fi un sim­plu titlu, era mai curând o deviză şi un steag de luptă. „Numele acestei gazete — spunea înştiinţarea prin care se anunţa editarea ei — este dovadă de duhul ce o însufleţeşte şi nădejdea care o pironeşte în protecţia inimilor celor bune, — ea este o chezăşie sigură pentru dânsa, că va ajun­ge cu norocire la scopul ce şi-l propune.“ Evident că, în împrejurările date, adevă­ratul scop al României, nu putea şi nici n’avea nevoe să fie mărturisit prin de­claraţii mai amănunţite. El se simţea, de către oricine, de la primul cuvânt, după cum se putea cunoaşte din ansamblul bo­gatei activităţi a primului ei redactor. Ucenic sufletesc de-al lui Gheorghe Lazăr, — care, cel dintâi, a preconizat, în înşti­inţarea sa dela 1817, necesitatea de a se preda în şcoala de la Sf. Sava, printre al­tele, şi „Istoria neamului cu a Patriei dim­preună“. — Aaron a fost primul istoric ro­­­mân în sensul modern al cuvântului. Vas­­­tul său „Manual de Istoria Prinţipatului Ţărei Româneşti“, tipărit în trei volume, s’a bucurat de­ o răspândire unică în felul ei la noi: în timp de 4 ani (1835—1839) s’au tipărit nu mai puţin de trei ediţii ale lui. Pentru Aaron, istoria Românilor nu era o simplă preocupare de erudit, — dim­potrivă, ea era mijlocul de a trezi în toţi fiii naţiunii, conştiinţa a ceeace a fost, a ceeace este şi a ceeace trebue să fie na­ţiunea română. Aaron este cel dintâi istoric român, care pune în lumină, în cu­vinte pătrunzătoare şi într’un stil, care nu este cu nimic mai prejos nici de acela al lui N. Bălcescu, nici de acela al lui M. Kogălniceanu, marea figură a lui Mihai Viteazul, înviind în sufletul poporului ro­mân idealul de Unire al acestuia, care ne-a rămas ca o moștenire, ce trebue neapărat împlinită. Aaron fusese, dealtfel, la Sf. Sava, dascălul de istorie al lui Bălcescu şi nu este de loc exclus ca el să fi inspirat acestuia şi gândul de a se ocupa cu vi­aţa şi cu opera eroului dela Călugăreni, dela Şelimbăr şi dela Guruslău. Personalitatea deosebit de complexă a lui FI. Aaron ne-o lămuresc multele sale lucrări şi faptele, săvârşite în lunga sa viaţă, care s’a desfăşurat în timp de mai bine de opt decenii (1805—1887). In ade­văr, în afară de lucrarea istorică amintită, Aaron a mai tipărit Catehismul omului creştin, moral şi social, — Istoria sacră, — Istoria lumii, — Geografia cea mică, pre­cum şi o caracteristică dizertaţie întitu­lată „Patria, patriotul şi patriotismul“.“ In anii 1848—49, el a participat cu toată pa­siunea la evenimentele naţionale din Tran­­silvania. La 1853 luă asupra sa redactarea gazetei „Telegraful Român“, înfiinţat de Episcopul A. Şaguna la Sibiiu, iar la 1861, când s’a deschis Universitatea din Bucu­reşti, a fost numit profesor de istorie uni­versală. Activitatea nespus de bogată şi de rod­nică a lui FI. Aaron, n’a fost studiată până acum de nimeni în întreg complexul ei. Din câte ştim astăzi, despre el, cred însă că viaţa i-o putem caracteriza ca o viaţă trăită intensiv în lumina şi în focul unui naţionalism românesc integral, elaborat cu ajutorul istoriei şi întemeiat pe calităţile înăscute noroiul'1' ?έn­­morale rigide, ca aceea pe care s’au ridica Calendarul Tribunei SAMBATA, 29 OCTOMBRIE Calendar creştin: Ortodocşii prăsnuesc pe Mart. Anastasia Catolicii prăsnuiesc pe Narcis Soarele răsare la 6.48; apune la 17.11. Luna răsare la 11.19; apune la 20.22. Calendar comemorativ: Naşterea M. S. , Regina Maria (1875). Mersul vremii: Timpul probabil: Presiu­nea atmosferică în scădere. Timpul se menţine umed şi ceţos. Cerul variabil, mai mult noros. Vânt potrivit din sectorul su­dic. Temperatura continuă să crească, bur­niţă, sau ploaie în deosebi în regiunea de munte, în Ardeal. SPECTACOLE Opera Română: Belache Teatrul Naţional: Se caută un tată, Teatrul Maghiar: „Sculptorul lui Iisus“, în matineu. Seara: Coloniale şi delicatese. CINEMATOGRAFE : Cinema Capitol: Divorţul d-nei X, cu Merle Oberon şi Lawrence Olivier. Cinema Select: Revista Revistelor, un mare film american. Cinema Royal: Rozalia, operetă, cu Haymasi Ilona Cinema Edison: Tarzan cu, Jonh Weiss­müller şi Maureen O’Sullivan. Cinema Muncitorilor: Groaza în Shang­hai cu Boris Karloff şi 2. Nebuniile tine­reţii, cu Dick Powell. INFORMAŢIUNI SPORTIVE: Dumi­necă, 30 Octombrie întâlnirea divizionară dintre echipele Ripensia din Timişioara şi Victoria­­ Cluj, pe arena Municipiului. BIBLIOTECI MUZEE: Biblioteca Universităţii, deschisă zilnic între orele 8—13 şi 15—20, afară de Du­mineci şi sărbători. Biblioteca Populară (Biblioteca Univ): deschisă zilnic între orele 15—20 (şi în zilele de Dumineca). Grădina Botanică : vizitarea în fiecare zi între orele 8—19. Muzeul Limbii Române: deschis zilnic între orele 8—13 şi 15—18. Pinacoteca Cioflec: „Galeria de artă mo­dernă şi medievală“ deschisă Dumineca între orele 10—13. „Secţia arheologică“ deschisă între orele 10—13 în fiecare joi. Vizitatorii în grupuri au acces în fiecare zi. Muzeul Etnografic (Parcul Oraşului) de­schis în fiecare zi între orele 9—17. EXPOZIŢII Expoziţia de pictură şi sculptură, sala festivă a Prefecturii, deschisă între orele 10—13 şi 15-19. Expoziţia de artă industrială profesio-­ nală, Piaţa Carolina 5. Expoziţia lucrărilor pictorului maghiar Thorma la clubul ziariştilor minoritari. EXCURSII Duminecă, 30 Octombrie, excursie la Cheile Turzii organizată de Touring Clu­bul României. Plecarea la ora 9 dimineaţa din faţa gării de autobuse. Taxa de parti­cipare 110 lei de persoană.

Next