Tribuna, octombrie-decembrie 1938 (Anul 1, nr. 1-52)
1938-10-29 / nr. 1
Regina Maria Insistenţele de a reţine în viaţă, dincolo de plecarea lor, pe cei dragi nouă ne spun cât de greu ne obişnuim cu moartea. Străduinţa noastră continuă de a-i rechema între noi, de a-i reţine între noi, adaugă cât ne este de exclusă viaţa fără această companie a morţilor. Trăim cu morţii noştri. Ii vrem lângănoi să le împrospătăm viaţa din viaţa noastră, să le dăm elixirul vieţii din amintirea noastră. Pe morţii familiei îi memorăm în clipe de amor şi desnădejde. In ei ne căutăm îndemnul spre resemnare, spre linişte. Morţii neamului, ai Ţării îi clamăm în momentele cumplite, la răscrucile destinului mare. Nu pentru resemnări şi nici pentru renunţări. Ii strigăm, între noi pentru avântul nepotolit, pentru îndrăsneala şi străşnicia pe care le inspiră. Ii invocăm în orele de deslănţuiri, în ceasurile cari reclamă viaţa concentrată în eroism. Plecată din mijlocul nostru în miezul de vară stropit cu azur şi aur Regina Maria şi-a încheiat destinul unei vieţi cuprinzătoare cum numai în cărţile legendelor stranii se mai poate întâlni. I Zbuciumată de nelinişti sufleteşti din cari a ţâşnit atât de prompt şi de viu gândul creator, Regina Maria a cuprins în ochiul ei sufletesc viziunea caldă a României pentru care a suferit alături de cântecul dorului nostru naţional. Imprimat cu neţărmurită dragoste pentru culorile plaiului românesc sufletul Reginei Maria a coborât cu toate lacrimile şi durerile la căpătâiul ţării să-i plângă epopeea tristă a invaziunii duşmane. Şi mai târzu tulburat de emoţia înfăptuirilor noi, acelaş suflet îndrăgostit de ţară s’a împrăştiat în toate colţurile intrme unde fremăta în plâns bucuria desrobirii. Iată tiparul în care şi-a integrat viaţa marea noastră regină. Din viaţa ei respiră toate îndemnurile nobile cari se cer vivate. Muncă, eroism şi creaţie, iată lptele cari rămân în viaţă dincolo de artea Reginei Maria. In ziua în care îi sărbătoriam odinioară ziua de naştere, Regina Maria ne chiamă de dincolo de mormânt să ne dea noi îndemnuri pentru viaţa pe care ne cere s’o trăim. HORTA STATtrrA — Cetăţenii nu vor primi răspuns la domiciliu, la cererile lor adresate autorităţilor, dacă n’au prevăzut petiţiunea cu mărcile necesare corespondenţei. Se atrage in mod deosebit atenţiunea cetaţenilor, cari înaintează petiţiuni la autorităţi, că potrivit dispoziţiunilor legale, nu pot primi la domiciliu, în scris, soluţia cererii prezentate, numaii în cazul ataşăriimărcilor necesare corespondenţei, la petiţiuinea înaintată. „TRIBUNA» ANUL I. Nr. 1. — VINERI,_28._X 1938. VIATA UNIVERSITARA Cetatea Universitară freamătă de viaţă. Tinerii cu ochii încărcaţi de speranţe, sosiţi din provincie, intră pe porţile „Almei Mater“ şi se întâlnesc cu acei care de ani întregi îşi frământă minţile cu adevărurile ştiinţelor, început de an, început de activitate. „ Pustietatea culoarelor şi sălilor a dispărut. Au revenit acei cari în curând îşi vor face din catedră, altar. Deschiderea cursurilor la Universitatea „Regele Ferdinand“ se va face probabil Duminecă, 6 Noembrie cu obişnuita solemnitate, înscrierile se pot face până la 15 Noembrie şi în mod excepţional până la 1 Decembrie a. c. La 1 Noembrie se va deschide Cantina în noul Palat Academic, având secţiuni pentru studenţi, asistenţi, funcţionari şi eventual una pentru profesori. Splendid înzestrată, ea va deveni desigur cel mai elegant şi academic local. Examenele şi înscrierile sunt în toiu. La Facultatea de Litere şi Ştiinţe sesiunea din Februarie nu mai există, înscrierile se fac şi acolo într’un tempo rapid. Burse se acordă ca şi anii trecuţi, în natură şi bani, pentru studenţii ale căror clasificări la studii echivalează cu nota 7. La cursurile de Pedagogie generală se pot înscrie numai studenţii cu începere din anul II. Specialiştii în pedagogie pot lua din anul întâi cursurile de specialitate şi numai lucrările de pedagogie experimentală. La Seminarul Pedagogic Universitar teoretic (ore de Sâmbătă) nu se pot înscrie decât cei din anul IV de la ambele Facultăţi. Facultatea de Ştiinţe aduce la cunoştinţa doctoranzilor că pe lângă taxele la care sunt obligaţi, se va trece în indexul lor specialitatea şi profesorul cu care lucrează, aceasta pentru asigurarea unui mai serios control. Doctoranzii se vor putea prezenta semestrial cu indexul la d-nii profesori care lucrează și vor arăta lucrările efectuate pe baza cărora vor primi semnăturile în index. # La Facultatea de Medicină lucrările și cursurile de anatomie pentru anul II vor începe Luni, 31 Octombrie orele 8 dimineaţa. Toţi studenţii se vor prezenta la d. Ossian, care îi va repartiza în sălile de disecţie. Cursurile de Anatomie pentru anul I, încep Marţi 1 Noembrie orele 8 dimineaţa în Amfiteatrul Institutului de Anatomie descriptivă şi topografică. Ele vor continua cu programul stabilit, înscrierile la această facultate se pot face şi după amiază între orele 4 şi 5. La Facultatea de Drept, înscrierile se fac zilnic între orele 16 şi 20. In urma memoriului întocmit de un mare grup de doctoranzi care din motive juste nu au putut îndeplini formalităţile de înscriere până la data de 8 octombrie, se va acorda poate o nouă sesiune pentru examenele de doctorat, în luna Decembrie. înscrierile continuă şi la această facultate cu multă intensitate, dar stânjenite din cauza sesiunii de examene la care s’a prezentat un număr mare de studenţi. „Cercul Ronsard“ — de sub preşedenţia dlui prof. Racoviţă, care de aproape două decenii organizează cu mult succes cursurile serale de limba franceză pentru publicul şi funcţionarii care nu pot participa la cursurile universitare obişnuite, îşi reîncepe activitatea la 1 Noembrie. Cursurile, făcute de specialişti, au loc în sălile I şi II a Facultăţii de Litere, seara la şapte şi un sfert. Taxa anuală este de 200 lei. CONVOCARE Domnii acţionari ai firmei Litografia Braun S. A. în lichidare din Cluj sunt invitaţi prin aceasta la adunarea generală extraordinară, care se va ţine la 10 Noemvrie 1938, ora 4 p.m. în biroul societăţii din Cluj, Str. Vasile Goldiş, Nr. 4. Ordinea de zi: 1. Raportul comisiunii de lichidare asu- pra terminării lichidării. 2. Hotărârea radierii firmei din Registrul Firmelor și descărcarea membrilor comitetului de lichidare şi de censori. Cluj, la 26 Octombrie 1938. Lichidatorii: ss. Braun Nicolae și ss. Zador Arpad LA CINEMA CAPITOL I a——MM—i ——mmm | Un superfilm technicolor! DIVORŢUL DOAMNEI X I ca: Merle Oberon şi Lawrance Olivier I O şcoală de idealism şi de naţionalism Presa ardeleană antebelică de ONISIFOR GHIBU prof. universitar In anul acesta s’a împlinit un veac dela apariţia regulată a primelor gazete înfiinţate de ardeleni1). Este interesant că prima gazetă propriu zisă iniţiată şi condusă de un fiu al Ardealului, n’a apărut pe pământul ţării lui natale, ci la Bucureşti. Ea se chema România şi a fost întemeiată şi redactată de Florian Aaron, profesor la Colegiul Sf. Sava, (originar din Rod, judeeţul Sibiu), şi de G. Hill. Această gazetă păşea din primul moment cu două mari îndrăzneli. Astfel, într’o epocă în care numărul ştiutorilor de carte era destul de mic, România, apare deodată ca gazetă cotidiană, fiind în chipul acesta, cea dintâi publicaţiune zilnică ro- mânească. In al doilea rând, într’o vreme, când cele două Principate române abia scăpaseră de încă una din multele şi destul de lungile ocupaţiuni ruseşti, pentru a-şi prelungi apoi, ani de-a rândul viaţa mizei *) *) Foaia Duminecii, apărută la 1837 în Braşov, sub redacţia lui I. Barac, a fost o revistă de scurtă durată, de aceea aici trecem peste ea, rabilă supt stăpânirea Regulamentului organic şi a consulului rus, Ruckmann, — care era mai mare decât însuşi Domnul regulamentar Alexandru Ghica, — îşi aşează pe frontispiciu un nume de o deosebită îndrăzneală, care, departe de a fi un simplu titlu, era mai curând o deviză şi un steag de luptă. „Numele acestei gazete — spunea înştiinţarea prin care se anunţa editarea ei — este dovadă de duhul ce o însufleţeşte şi nădejdea care o pironeşte în protecţia inimilor celor bune, — ea este o chezăşie sigură pentru dânsa, că va ajunge cu norocire la scopul ce şi-l propune.“ Evident că, în împrejurările date, adevăratul scop al României, nu putea şi nici n’avea nevoe să fie mărturisit prin declaraţii mai amănunţite. El se simţea, de către oricine, de la primul cuvânt, după cum se putea cunoaşte din ansamblul bogatei activităţi a primului ei redactor. Ucenic sufletesc de-al lui Gheorghe Lazăr, — care, cel dintâi, a preconizat, în înştiinţarea sa dela 1817, necesitatea de a se preda în şcoala de la Sf. Sava, printre altele, şi „Istoria neamului cu a Patriei dimpreună“. — Aaron a fost primul istoric român în sensul modern al cuvântului. Vastul său „Manual de Istoria Prinţipatului Ţărei Româneşti“, tipărit în trei volume, s’a bucurat de o răspândire unică în felul ei la noi: în timp de 4 ani (1835—1839) s’au tipărit nu mai puţin de trei ediţii ale lui. Pentru Aaron, istoria Românilor nu era o simplă preocupare de erudit, — dimpotrivă, ea era mijlocul de a trezi în toţi fiii naţiunii, conştiinţa a ceeace a fost, a ceeace este şi a ceeace trebue să fie naţiunea română. Aaron este cel dintâi istoric român, care pune în lumină, în cuvinte pătrunzătoare şi într’un stil, care nu este cu nimic mai prejos nici de acela al lui N. Bălcescu, nici de acela al lui M. Kogălniceanu, marea figură a lui Mihai Viteazul, înviind în sufletul poporului român idealul de Unire al acestuia, care ne-a rămas ca o moștenire, ce trebue neapărat împlinită. Aaron fusese, dealtfel, la Sf. Sava, dascălul de istorie al lui Bălcescu şi nu este de loc exclus ca el să fi inspirat acestuia şi gândul de a se ocupa cu viaţa şi cu opera eroului dela Călugăreni, dela Şelimbăr şi dela Guruslău. Personalitatea deosebit de complexă a lui FI. Aaron ne-o lămuresc multele sale lucrări şi faptele, săvârşite în lunga sa viaţă, care s’a desfăşurat în timp de mai bine de opt decenii (1805—1887). In adevăr, în afară de lucrarea istorică amintită, Aaron a mai tipărit Catehismul omului creştin, moral şi social, — Istoria sacră, — Istoria lumii, — Geografia cea mică, precum şi o caracteristică dizertaţie întitulată „Patria, patriotul şi patriotismul“.“ In anii 1848—49, el a participat cu toată pasiunea la evenimentele naţionale din Transilvania. La 1853 luă asupra sa redactarea gazetei „Telegraful Român“, înfiinţat de Episcopul A. Şaguna la Sibiiu, iar la 1861, când s’a deschis Universitatea din Bucureşti, a fost numit profesor de istorie universală. Activitatea nespus de bogată şi de rodnică a lui FI. Aaron, n’a fost studiată până acum de nimeni în întreg complexul ei. Din câte ştim astăzi, despre el, cred însă că viaţa i-o putem caracteriza ca o viaţă trăită intensiv în lumina şi în focul unui naţionalism românesc integral, elaborat cu ajutorul istoriei şi întemeiat pe calităţile înăscute noroiul'1' ?Înmorale rigide, ca aceea pe care s’au ridica Calendarul Tribunei SAMBATA, 29 OCTOMBRIE Calendar creştin: Ortodocşii prăsnuesc pe Mart. Anastasia Catolicii prăsnuiesc pe Narcis Soarele răsare la 6.48; apune la 17.11. Luna răsare la 11.19; apune la 20.22. Calendar comemorativ: Naşterea M. S. , Regina Maria (1875). Mersul vremii: Timpul probabil: Presiunea atmosferică în scădere. Timpul se menţine umed şi ceţos. Cerul variabil, mai mult noros. Vânt potrivit din sectorul sudic. Temperatura continuă să crească, burniţă, sau ploaie în deosebi în regiunea de munte, în Ardeal. SPECTACOLE Opera Română: Belache Teatrul Naţional: Se caută un tată, Teatrul Maghiar: „Sculptorul lui Iisus“, în matineu. Seara: Coloniale şi delicatese. CINEMATOGRAFE : Cinema Capitol: Divorţul d-nei X, cu Merle Oberon şi Lawrence Olivier. Cinema Select: Revista Revistelor, un mare film american. Cinema Royal: Rozalia, operetă, cu Haymasi Ilona Cinema Edison: Tarzan cu, Jonh Weissmüller şi Maureen O’Sullivan. Cinema Muncitorilor: Groaza în Shanghai cu Boris Karloff şi 2. Nebuniile tinereţii, cu Dick Powell. INFORMAŢIUNI SPORTIVE: Duminecă, 30 Octombrie întâlnirea divizionară dintre echipele Ripensia din Timişioara şi Victoria Cluj, pe arena Municipiului. BIBLIOTECI MUZEE: Biblioteca Universităţii, deschisă zilnic între orele 8—13 şi 15—20, afară de Dumineci şi sărbători. Biblioteca Populară (Biblioteca Univ): deschisă zilnic între orele 15—20 (şi în zilele de Dumineca). Grădina Botanică : vizitarea în fiecare zi între orele 8—19. Muzeul Limbii Române: deschis zilnic între orele 8—13 şi 15—18. Pinacoteca Cioflec: „Galeria de artă modernă şi medievală“ deschisă Dumineca între orele 10—13. „Secţia arheologică“ deschisă între orele 10—13 în fiecare joi. Vizitatorii în grupuri au acces în fiecare zi. Muzeul Etnografic (Parcul Oraşului) deschis în fiecare zi între orele 9—17. EXPOZIŢII Expoziţia de pictură şi sculptură, sala festivă a Prefecturii, deschisă între orele 10—13 şi 15-19. Expoziţia de artă industrială profesio- nală, Piaţa Carolina 5. Expoziţia lucrărilor pictorului maghiar Thorma la clubul ziariştilor minoritari. EXCURSII Duminecă, 30 Octombrie, excursie la Cheile Turzii organizată de Touring Clubul României. Plecarea la ora 9 dimineaţa din faţa gării de autobuse. Taxa de participare 110 lei de persoană.