Tribuna, iulie-august 1939 (Anul 2, nr. 146-198)

1939-07-01 / nr. 146

AXUL N­. 1 .Nr. 146 Director: ION AGARBICEANU Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 30.521/1939, înregistrat la Trib. Cluj, Nr. 1916/1938. 2 Lei Redacţia: Cluj, str. Regina Maria, nr. 10. Telefon: 11.06. Administraţia: Str. Regina Maria, 10, fi I Str. Iuliu Maniu, nr. 3. — Telefon: 11.07. Director executiv* IOAN PETRUCA Prim redactor și redactor responsabi­­ LIVIU HULEA Viitorul otrăvit In discursul’ de la Cardiff, ln care pri­mul ministru al Angliei a făcut o amplă expunere asupra situaţiei generale inter­naţionale, dsa a caracterizat încordarea politică universală ca fiind datorită în primul rând neîncrederii dintre popoare. „Tragedia situaţiei actuale, — a spus d. Chamberlain — stă în f­aptul că viitorul Europei e otrăvit pr­intro propagandă întemeiată pe o suspiciune artificială. Poporul german este copleşit, zi şi noap­te, de afirmarea că Marea Britanie tinde să încercuiască Reichul.“ Ştim că la rândul său propaganda ce­­se face în ţările democratice, ştirile agen­ţiilor de presă puse în serviciul lor, arată mereu primejdia războiului în agresivi­tatea statelor totalitare. După cum ştim că de câte ori astfel de ştiri îşi iau vânt, pr­esa statelor totalitare, agenţiile lor de presă şi chiar bărbaţii poliţiei condu­cători de smint, şi declară pacifismul lor cel mai convins. Inveninarea viitorului Europei por­neşte, deci, dintr’o neîncredere împru­mutată între statele mari din cele două grupări. Nime nu mai poate afla, în si­tuaţia actuală, mijloacele metodele, prin cari sar putea recâştiga d increder­ea împrumutată. Timide par şi încercările de a aduna într’o conferinţă comună sta­tele mari, chiar din teama că, dată fiind neîncrederea reciprocă dintre ele, nici o conferinţă n’ar putea să reuşească, să soluţioneze la masa verde diferendele I dintre ele.­­ Simţul firesc, comun, al popoarelor se îndreaptă către admiterea sincerităţii pacifismului ambelor grupuri de state.­­Fie dintr’o fundamentală şi firească do­rinţă universală pentru pace, fie din con­vingerea că oricare popor s’ar îngrozi de crâncenele jertfe şi nici un profit ale unui nou războiu, popoarele Europei­­vreau să creadă şi în pacifismul statelor­­totalitare şi în acela al statelor demo­­­eratice.­­ Dat fiind acest simţ comun al popoa­relor se pune întrebarea: pentru ce nu reuşeşte el să se impună şi conducători­lor, şi presei, şi propagandei de orice­­­­el? Pentru ce nu răzbate mentalitatea li de jos, din straturile largi, şi în condu­cerea de sus, impunând o încredere îm­prumutată a pacifismului celor două grupări? Un motiv trebue să fie. Inveninarea vii- Itorului Europei nu se poate închipui printr’o lipsă de încredere a conducăto­­­rilor artificial pregătită şi strecurată în­­masele mari în mod conştient.­­ Neîncrederea reciprocă a guvernelor e ireală. Teama unuia de altul e ceea ce în­seninează viitorul.­­ Guvernele ţărilor democratice, după­­München, după ultimele evenimente pro­vocate din partea axei, şi cari au dus la o nouă hartă a Europei, vor să oprească­­alte schimbări provocate prin forţă. Iar puterile axei se gândesc că noile alianţe şi tratativele ce se duc pentru altele, nu pot avea alt înţeles decât­­ condamnarea drumului pe care au mers până acum, şi hotărârea de a-1 opri. .In viitor.­­ Până când există această teamă reală, reciprocă, încrederea împrumutată nu se v­a putea stabili între marile puteri. " Prin ce mijloace va dispare teama unuia de altul? : De­sigur că prin declaraţii autorizate, din nefericire nu se mai poate câştiga încrederea împrumutată, nu se va eli­mina teama. Declaraţii pacifiste de acest fel s’au făcut multe. De obicei, ele nu ajung să fie cunoscute în statele grupu­lui contrar, sau sunt cunoscute numai ROMA, 30 (Rador). — Comentând rezul­tatele vizitei generalului Valle subsecretar de stat al aviaţiei italiene, la Berlin, „Mes­­sagero“ scrie că colaborarea italo-germană în domeniul militar poate fi considerată azi ca fiind aproape complect pusă la punct, graţie acordului dintre cele două aviaţii care vine să se adauge la acordurile dintre armatele şi marinele celor două ţări. Ziarul observă că arma aeriană este fragmentar din graba cu care presa, sau oamenii politici, le combat numai­decât, punându-le în altă lumină decât cea reală în care s-au făcut. Logic, ar trebui să se producă fapte, care să învedereze dispoziţiile pacifice ale celor două axe. Faptele de până acum, ritmul înarmă­rilor şi al alianţelor, nu sunt de natură să împrăştie nourii grei. Aşa că într’adevăr Europa a ajuns în­­tr’un tragic, impas, din care nime nu mai ştie cum să se iasă. El este izvorul ten­siunii generale, şi din el poate naşte ma­rele dezastru comun. Popoarele ar da totuşi, bucuroase şi cu însufleţire, creditul lor sincerităţii paci­fismului ambelor grupări. Astfel toată lumea aplaudă încă odată precizările dlui Chamberlain, arma popoarelor tinere care nu vor să se supună hegemoniei plutocraţiilor şi naţiu­nilor bătrâne. Italia şi Germania posedă cele mai puternice flote aeriene din lume şi sunt hotră­ite să nu îngăduie nimănui să le răpească acest primat absolut. Toate manevrele de încercuire contra statelor au­toritare vor fi inutile în faţa acestei forţe a cărei putere aeriană este unul din stâlpii săi de susţinere fundamentală. „Ţinta politicii noastre externe este azi, cum a fost totdeauna, să întemeeze o lume paşnică, în care fiecare naţiune să poată urma ocupaţiunile sale, în deplină securitate şi încredere. Intr’o asemenea lume vedem mari posibilităţi pentru ex­pansiunea industriei germane şi folosi­rea lucrătorilor germani, căci toate ţă­rile au azi nevoe de bunuri şi instalaţi­­uni pe cari, în deosebi, industriile ger­­mană şi britanică sunt în stare să le fur­nizeze . . . Intr’o lume în care încrederea ar fi restabilită, ţările noastre ar putea colabora“. De încheere , dsa a declarat: Repet încă odată, şi acesta este ultimul meu cuvânt: nu ne opunem schimbărilor, căci într’o lume de prefacere, sunt necesare, din timp în timp, ajustări. Dar suntem hotărâţi să ne opunem la folosirea forţei spre a aduce schimbări, cari ar putea fi asigurate prin discuţiune şi coope­rare“. E, deci ultimul cuvânt al Angliei spus de „omul păcii“ care s’a plâns în acelaş discurs: „Este o ironie a sorţii că în ul­timele douăsprezece luni, eu, care m’am­ proclamat atât de des­ „omul păcii“, şi care am făcut atâtea sforţări pentru a o salva, am trăit, mai tot timpul sub îngri­jorarea pricinuită de acţiunile agresive ale altora, într’un punct sau altul al lumii“. E ultimul cuvânt al dlui Chamberlain pentru refacerea încrederii reciproce şi desotrăvirea viitorului. Ultimul fiind, va fi primit în adevăra­tul lui înetles pacifist! Tr. Italia şi Germania consideră Hotele lor aeriene ca cele mai puternice din lume Presa italiană despre rezultatele vizitei la Berlin a generalului Valle ­7(|9|0. Problema Danzigului din nou neliniştitoare Membrii secţiunilor de asalt naţional-socialiste au ocupat staţiunea de radio a oraşului liber — Presa engleză neliniştită de atitudinea guvernului britanic VARŞOVIA, 30 (Rador). — Ziarele poloneze anunţă din Danzig că IOO membri ai sec­ţiunilor de asalt s-au instalat în clădirile staţiunii de radio din Danzig a căror pază le fu­sese încredinţată. Presa semnalează deasemeni că abatoarele oraşului liber au primit ordinul de a pregăti mari rezerve de carne conge­lată destinată corpului volun­tarilor. Neliniştea presei engleze BERLIN, 30 (Rador). — Ziarele germane comentează nota de răspuns a Marei Bri­tanii la memoriul prin care Reichul a de­nunţat acordul naval cu Anglia. Ziarul „Völkischer Beobachter“ subliniază că gu­vernul Chamberlain a ales pentru a remite nota, ziua în care se împlineau 20 de ani de la semnarea tratatului de la Versailles. Aceasta apare cu atât mai ciudat cu cât remiterea notei coincide cu svonurile ex­trem de alarmante, care circulă la Londra cu privire la o iminentă lovitură naţional­­socialistă la Danzig şi cu oprirea negocie­rilor anglo-sovietice. Ziarul se întreabă dacă­­nu se încearcă din nou a se câştiga timp ca la München sau dacă nu se urmăreşte re­ducerea pretenţiilor Moscovei, fluturân­­du-se posibilitatea unei înţelegeri cu Ger­mania. Oricum ar fi nota britanică nu con­stituie o contribuţie la pace. INTRE DNII MUSSOLINI ŞI HITLER A AVUT LOC ZILELE TRECUTE O ÎNTREVEDERE LA FRONTIERA GERMANO- ITALIANĂ? LONDRA, 30 (Rador). — Coresponden­tul din Roma al ziarului „Times“ crede a şti că d. Mussolini şi d. Hitler au avut zi­lele trecute o întrevedere la frontiera ger­­mano-italiană. Corespondentul subliniază că ziarele nu au publicat nici o informaţie cu privire la modul cum şi-a petrecut ziua de Duminecă Ducele deşi pentru celelalte zile ele au publicat informaţii precise asupra tuturor deplasărilor dlui Mussolini. GUVERNUL BRITANIC NU RĂS­PUNDE ATACURILOR RECENTE ALE DLUI GOEBBELS LONDRA, 30 (Rador). — La o întrebare a deputatului laburist Henderson, d. Cham­berlain a răspuns la Cameră, că guvernul britanic nu are intenţia de a face repre­zentări la Berlin cu privire la atacurile’ re­cente împotriva Angliei, la care s’a dedat d. Göbbels în recentele sale discursuri. Sâmbolu­l, 1 Iulie 193­9 Trupele franceze evacuează Sangeacul Alexandrele ANTIOHIA, 30 (Rador) — Pregătirile pentru re­­anexarea Sangiacului Ale­­xandretta la Turcia sunt în plină desfăşurare. începând de ieri trupele franceze evacuează pro­gresiv teritoriul potrivit acordului încheiat între Franţa şi Turcia. Presa poloneză şi discursul dlui primministru Armand Călinescu VARŞOVIA, 30 (Rador). — Ziarele po­lone reproduc la loc de cinste numeroase pasagii din expunerea făcută la Cameră de prim-ministru Al. Călinescu, însoţindu-le de titluri mari pe mai multe coloane ca acestea : „Frontierele României sunt intangibile“, „România nu va da îndărăt de la nici-o jertfă“, „România îşi va apăra integrita­tea“, „Marile eforturi ale României în domeniul apărării naţionale“. Textul este însoţit de fotografia primul­uu­lui ministru al României. La 7 iulie, japonezii vor pro­clama un guvern federal al Chinei ROMA, 30 (Rador). — „Giornali dItalia“ anunţă din Tokio că japonezii vor proclama un guvern federal al Chi­ilei în ziua de 7 Iulie, când se împli­nesc doi ani de la începutul operaţiilor­­militare în China. Ducele­­de Windsor va vizita la toamnă Anglia LONDRA, 30 (Rador). — Se anunţa că Ducele de Windsor va veni la toam­­f­ă în Anglia, spre a vizita pe Regina Mary. Nu se ştie încă dacă el va fi însoţit de Ducesa de Windsor. Reichul furnizează Chinei material de războiu HONGKONG, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenției „Havas“ află dintr’o sur­să pe care o consideră bună că Germania s’a angajat să furnizeze Chinei muniţii în valoare de aproximativ 5 milioane lire sterline. O anumită cantitate din aceste muni­­ţiuni ar urma să fie fabricată în străi­nătate şi în deosebi în Belgia şi Statele Unite, Germania servind numai ca inter­mediar. O societate „Harpo“ este garantă pen­tru livrarea produselor germane. GUVERNUL* canadian protestează la TOKIO OTTAWA, 30 (Rador). — Guvernul canadian a anunţat intenţia sa de a pro­testa la Tokio în legătură cu moartea preţului canadian şi soţiei sale în urma bombardărei de către avioanele japo­neze a misiunei Ciang—Ten. Protestul se va produce cu tot de­mersul consulului japonez din Hanken care a exprimat regretele guvernului japonez.

Next