Tribuna, mai-iunie 1940 (Anul 3, nr. 99-145)

1940-05-02 / nr. 99

Anul III. Mr. 99. Director: ION AGARBICEANU Redacţia: Cluj, str. Regina Maria nr. 10. Telefon: 11.06. Administraţia : Str. Iuliu Maniu 3. Telefon : 11.07. Sărbătoarea • • muncii Aş spune mai bucuros: sărbătoarea lu­crului, pentru că lucrul e mai vech­iu în limba noastră, decât munca. Cel dintâi de origină latină, e păstrat mi se pare în­­tr’o parte covârşitoare a teritoriului etnic românesc, ca şi în „cele şase zile de lu­cru, lucrătoare“, în opoziţie cu Dumineca. Ni­m­e nu spune nici azi, ,avem pe săptă­mână şase zile muncitoare“. E un cuvânt­ mai frumos, cu un cuprins mai senin de­­­cât acela de ,,muncă“, de origină slavă, care exprimă un lucru poruncit,­­ impli­când lipsa libertăţii lucrului, vizând sclavia sau iobăgia. Dar, de când cu cre­şterea numărului lucrătorilor dela oraş, din uzine şi fabrici, şi cu organizarea lor, s’a încetăţenit şi la noi tot mai mult cuvântul: muncă, şi, deci, şi ziua muncii. Socotesc că, dacă la temeiul protecţiei muncii şi a muncitorului, nu s’ar fi pus doctrina luptei de clasă, ca un ideal po­litic de viitoare organizare socială şi de stat, de către partidele socialiste — de atâtea nuanţe, — popoarele nu ar fi ajuns să socotească ziua muncii ca o sărbătoare exclusivă a clasei numită proletară. Pentru că lucrul, munca, nu e o prero­gativă sau o osândă a unei clase sociale, ci este un element firesc şi necesar al vieţii. Nime nu poate trăi fără lucru decât spre propria sa degradare şi degenerare. Forţele trupeşti ca şi cele spirituale nu se pot desvolta în neactivitate. Sănătatea, în­săşi materială şi morală, nu poate exista fără de activitate, fără de lucru. Bucuria supremă a vieţii pentru om e să-şi poată vedea lucrul mânilor sale sau a puterilor sale spirituale. Cine n’a oste­nit cu trupul sau cu spiritul, — mai de­grabă cu amândouă, — nu ştie ce este sa­tisfacţia erei aţi­ei, nici odihna binemeri­tată. Ori­ce om normal din ori­care catego­rie socială­, are dreptul­­să prăznuiască ziua muncii. Lucrul e o avere comună şi o binecuvântare pentru om, nu un ble­stem. Pentru că numai prin activitatea, de multe ori încordată, a puterilor spiri­tuale şi trupeşti a ajuns neamul omenesc — nu o clasă socială — să stăpânească pământul şi multe puteri ale naturii şi să te pună în slujba lui. Ea e motorul în­­tregei culturi şi civilizaţii omeneşti. Savantul care lucrează o viaţă în labo­rator, — nu e mai puţin îndreptăţit să prăznuiască ziua muncii decât muncito­rul din fabrică, calfa sau ucenicul din prăvălie sau atelier. Dar doctrine de învrăjbire sociala, cari şi-au fluturat lozincile mereu, şi le flu­tură încă, de cel puţin un veac, au voit să facă din ziua muncii un monopol pen­­ru o singură pătură socială. Lucrul munca, în realitate, e de esenţa noăşi a vieţii. Se spune la­ fel: lucrăm pentru ea să trăim, sau, trăim pentru a lucra. Nimic nu trăeşte în lume fără a realiza un lucru, fie în cadrele legilor materiei, fie în ale spiritului Munca numai în două cazuri se poate schimba din trio binecuvântare a vieţii într’un blestem al ei: când e peste pu­terile omului, sau când nu e răsplătită după vrednicie. Şi aceasta, nu numai în domeniul mun­cii manuale, materiale, ci şi în acela al muncii intelectuale. De aceea dela începutul infiltrării con­­cepţiei creştine asupra, lumii şi vieţii în omenire, statul şi societatea nu au altă che­mare mai nobilă şi mai fundamentală decât a opri munca peste puterile omu­lui, şi a-i asigura rentabilitatea justă, şi nu numai justă, ci şi omenească şi fră­ţească. Fără o impunere a luptei de clasă fără ameninţările acesteia, statul şi societa­tea sunt datoare să dirijeze astfel acti­vitatea claselor sociale, econ''ry.:" LONDRA, 1 (Rador). — Toată atenţia ziarelor engleze de Marţi dimineaţa se în­dreaptă mai ales spre operaţiunile din regiunea Trondhjem şi a văilor dimpre­jur ,unde se va decide soarta Norvegiei centrale. Comunicatul britanic dă însă prea puţine detalii, aşa că apropiatele de­claraţii ale dlui Chamberlain sunt aştep­tate cu nerăbdare. Comentatorii ziarelor nu sunt tot atât de optimişti ca în săptă­mâna trecută, în urma succeselor navale, dar ei subliniază voinţa fermă şi unani­mă a aliaţilor de a duce războiul până la victorie. „Daily Herald“ rezumă situaţia în ter­meni foarte bine aleşi, spunând că situa­ţia este vădit îmbunătăţită, înaintarea germanilor este stăvilită pe cele trei di­recţii. Aliaţii primesc trupe de întărire. Opinia publică aşteaptă fast fi eveni­mente de ordin diplomatic, în afară de informaţii de ordin militar. Evenimentele diplomatice sunt aştep­tate mai ales în ceia ce priveşte Rusia şi în special Italia. Numirea dlui Dino Alfi­­erri ca ambasador al Italiei la Berlin este socotită drept un serios indiciu despre politica italiană. Presa britanică crede în general că o­­peraţiunile din Norvegia trebuesc duse cu energie pentru a influenţa opinia ţărilor neutre şi pentru a evita constituirea unei baze aeriene importante în Norvegia pen­tru aviaţia germană, de unde ar putea porni apoi atacuri aeriene contra Marii Britanii. Presa britanică scrie Situaţia din Norvegia s-a îmbunătăţit 9 — Aliaţii vor împiedeca Germania să-şi instaleze aeriene în Norvegia — baze De la începutul ostilităţilor din Norvegia au fost scufundate 28 de vase de transport germane Hidroavionul »Sunderland" a german PARIS, 1 (Rador). —■ Ziarele apărute Marţi dimineaţa acordă mare importanţă operaţiunilor militare din Norvegia şi re­levă că în general germanii sunt opriţi de forţele aliaţilor în toate punctele. Comu­nicatul Ministerului­ de război britanic con­firmă informaţiunile oficioase sosite din ţările neutre. Presa publică la loc de frunte comuni­catele oficiale ale Amiralităţii britanice,­­prin care se anunţă că de la începutul osti­lităţilor de pe frontul norvegian, au fos scufundate 28 vapoare de transport ger­­­mane şi că Luni a fost scufundat un sub­marin german de către hidroavionul brita­nic de tipul „Sunderland“, în fiordul nor­vegian, doborând totodată un avion ger­man de vânătoare de tipul „Messer Schmidt“, „Le Journal“, sub semnătura ge­neralului Duval, scrie că nimeni nu se pu­tea aştepta ca actuala campanie din Nor­vegia să fie uşoară, dat fiindcă o acţiune dusă departe de ţară este totdeauna de lungă durată şi greu de purtat. Nimeni nu trebue să se aştepte la evenimente fulge­rătoare. Operaţiunile trebuesc duse metodic, aşa cum procedează aliaţii. Primul pas ce tre­bue făcut este organizarea unor baze so­lide şi întinse pentru debarcări. „Le Statin“ într-un articol semnat de Jean Fabry declară că este de admirat manevra aliaţilor cu ocazia debarcării tru­pelor la Namsos şi apoi în alte fiorduri, atunci când Namso­s a fost distrus corm­­ală, cererea şi oferta, încât muncitorul de ori­care categorie să lucreze numai în­tre marginile puterilor sale şi să câştige mn­cj­o­acele existenţei. Şi nu ale unei existenţe pur materiale, de prelungire a vieţii de azi pe mâine, ci de a da lucrătorului posibilitatea de a se cultiva şi de a se bucura de mijloacele ci­vilizaţiei, fie că lucrează într’un atelier, fie într-un oficiu. " ^"ducerile înţelegătoare ale statelor plect de aviaţia germană. Ziarul termină arătând că se primesc tot mai multe ce­reri de trimiterea pe frontul din Norvegia decât pot fi satisfăcute. „L’Epoque“ sub semnătura lui­ Henrry de Kerillis accentuiază faptul că germanii renunţând la invadarea Suediei, se lipsesc astfel de­ posibilitatea de a trimite rapid trupe numeroase în contra aliaţilor şi deci renunţă la o victorie fulgerătoare. Pe de altă parte continuă ziarul ruşii îşi dau seama că germanii odată instalaţi în Scan­dinavia nu vor mai pleca. Ruşii ştiu însă că aliaţii nu vor face în Scandinavia decât o incursiune temporară, impusă de desfă­şurarea ostilităţilor. Nu este deci greu de închipuit că înaintarea germanilor în Scan­dinavia riscă să fie stânjenită din cauza dificultăţilor de tot felul. scufundat un submarin Biblioteca Judetem ASTRA *P 24915* postă»£I5B®1K ------j A v m aprobării Dir. Geh. P.T.T. Nr. 80.521/1953. \ t 22 M­DF*H Xorchistm 1» Trib. Gini Jir. ifliytaat. i I SOJ / Director executiv: IO­AN PETRUCA Prim-redactor : LIVIU HULEA Exploratorul Byrd era să cadă victima unui accident de automobil SANTIAGO DE CHILI, 1 (Rador). — Cunoscutul explorator polar Byrd era să cada victima unui accident de auto­mobil pe când mergea cu mașina sa prin localitatea Antofagasta. Un auto­mobil a lovit puternic mașina amiralu­lui Byrd. Cu toate că ciocnirea a fost foarte puternică, amiralul a scăpat ne­atins, au înţeles, mai ales în deceniile din urmă, să aducă legi multiple pentru a feri pe lucrător de cele două elemente cari fac din muncă o osândă. La noi prin împroprietărirea ţărani­lor, prin cele mai avansate legi de ocro­tire a muncii, a muncitorului şi a renta­bilităţii muncii, s’au înlăturat motivele cari ar fi putut alimenta o luptă de cla­să, iar prin noua aşezare constituţiona­lă s’a pus ca temelie Statului principiul BUENOS AIRES, 1 (Rador). — In urma intervenţiei ministerului Norvegiei, guver­nul Argentinei a decis să trimită în Nor­­­vegia pe bordul vapoarelor norvegiene an­corate la Buenos Aires 20.000 de tone de grâu, plătibil într’un termen nedeterminat muncii obligatorie pentru toți, și armo­­nizarea intereselor tuturor claselor pro­ducătoare, în muncă. De aceea sărbătoarea muncii poate fi socotită la noi ca o sărbătoare naţională,­n care lozinci şi directive străine nu au a căuta, — noi înţelegând din bună vre­­me să ne înfrăţim în mod real în aceeaşi nuntă productivă şi ordonată, în inte­resul superior al ţării. I. Agărbiceanu ­Joi, 6 mai 1940 „Este o poruncă şi un comandament al demni­tăţii naţionale să dăm acestei Ţări ce face îi tre­ime ! ARME, SĂNĂTATE ŞI TRĂINICIE PENRU APĂRAREA FRONTIE­RELOR". Mi­ti­că Constantinescu Ministrul Finanţelor Rusia a răspuns la propunerea britanică de a intensifica schimburile comerciale ruso­­engleze Ambasadorul rus Maisky, în audietifu d. Halifax LONDRA, 1 (Rador). — D. Maisky, am­basadorul Rusiei a făcut Luni după a­­miază o vizită dlui Halifax. Ambasadorul U. R. S. S. a remis ministrului de externe o comunicare din partea guvernului sau un răspuns la comunicarea prin care gu­vernul britanic anunţă că acceptă în anu­mite condiţiuni reluarea coversaţiilor co­merciale cu Rusa Sovietică. Conducătorii Ilarei Britanii voiau să se reducă în mă­sura posibilităţilor exportul sovietic că­tre Germania, sporindu-se astfel schimbu­rile anglo-sovietice. Este locul să se creadă că asupra pri­mului punct guvernul din Moscova ar fi dat un răspuns negativ, declarând că ar fi gata să discute asupra celui de-al doi­lea punct. ’ „Italia nu are să se teamă de nimic din partea aliaţilor..." — scrie presa franceză — PARIS, I (Rador). — O parte din presa franceză de Marţi examinează atitudinea eventuală a Italiei în actuala situaţie in­ternaţională. „Excelsior“ scrie că Italia nu are să se teamă de nimic din partea aliaţilor. Italia ştie dealtfel că atât în timp de pace cât şi de război ea nu are nimic de aşteptat de la Germania, care până acum nu a lă­sat-o să câştige decât prea puţin de pe f urma acţiunilor sale bazate pe forţă. Ziarul se întreabă dacă Italia înţelege să se sacrifice pentru realizarea ambiţiilor germane. Italia, scrie „Excelsior“ are la conducere oameni cumpăniţi şi hotărâţi, care nu înţeleg să lase să li se forţeze mâna­„L’Ordre“, sub semnătura lui Pertina. Subliniază că evoluţia politicei fasciste re­ţine toată atenţia cercurilor internaţionale. Această evoluţie se exprimă prin două fapte: Cuvântarea adresată Duminecă de d. Alisaldo armatei italiane şi numirea lui Dino Aifieri, partizan fanatic al pactului de oţel ca ambasador al Italiei la Berlin. „L’Ordre“ vede în aceste fapte în spe­cial în numirea lui Dino Aifieri o accen­tuare a politicei italiene în favoarea Rei­­chului. Această accentuare însă nu trebuie să împiedece pe aliaţi de a continua expedi­ţia lor în Norvegia cu multă vigoare. Forţa navală a aliaţilor este atât de mare încât ea poate să se desfăşoare atât la Nord cât şi la Sud în mod simultan şi cu o eficacitate satisfăcătoare. Atitudinea Italiei este dictată în mari­­măsură de evenimentele ce se desfășoară în apropierea regiunei polare. Argentiua trimite în Norvegia 20-600 tone erau

Next