Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)
1861-05-04 / nr. 110
Prețul: Pe unu anu 2 galbeni. No. 110. Stina Momini. Aseasta făie ese ue mototire sertemîna espeditoriile postelor. Abonamentele se facu în Iași la dirențiunea foiei, srada Talpalarilor, iar la București și prin districte Prețul: Pe giumatate de anu 42 as. IAȘII, COIA 7 llu 1801. ANUL II. - MLnml lă MLIU Adunarea noastră Electivă era să se întrunească marți în 2 maiu, dar ea nici într'acea zi nici a dooa zi nu s'au găsitu în numărulu cerutu spre a ține ședință. E de mirare cum se arată ama de greci represintanții noștri căndu bine știu că au numai căte-va zile înainte, păn' pe la sfirșitul lunei, pentru a discuta și a vota budgetul! De după ori păn'acumu au fostu Adunarea prorogată cu căteva săptămăni peste terminul de trei luni al sesionei ei ordinarie prescrisu de Convenciune, și iată că lucrul ei principalu, votarea budgetelor, au rămasu nefăcutu la timpul cuviinciosu. Așa s'au întămplatu și anu și anu țerțu; așa merge totu r cu treaba și acumu în al treile anu cu practica falsă a sistemului constituțional n'avemu încă de locu adoptatu unu planu finanțască țiaru oarecare, dar apoi nici macar aplicarea măsurilor combinate și votate de Adunare în sesionea de anu nu s'au regulariuitu de feliu în islanu la timpulu cuviinciosu. Visternicul actualu, cumu au luatu sub sioră portofoliul finanțelor, au căutatu însuși să aplice în parte numai, și într'unu modu singurariu, articlul 22 din Convenciune, cerăndu și dobăndindu de la Adunare de a urma a întimpina trebuințile publice conformu budgetului de a nu numai pentru trimestrul fiu al anului acestuia. Este înveteratu că d. Mavrogheni să măgulia cu speranța că în martie, sau celu multu în cele dintăiu zile ale lui aprilie, espedientele ce propusese Adunărei, pentru a eși din starea neregularie în care se află administrarea finanțelor publice, se vor adopta în timpul cuviinciosu pentru a se pune în lucrare fără multă struncinare pentru țeară. speranțele d-lui Mavrogheni, însă, au fostu amăgite: dintăiu propunerile sale, pentru împrumutul de 7 milioane și altele, nu au fostu primvite cu mare favorit nici în publicu nici în sinul secțiunilor Adunărei; apoi vacanțiele de Paști au precurmatu lucrările legislative; însfărșitu preocupările politicei noastre esterioare, cu realisarea mirei ș'al.., au fostu atătea cause care au nevoitu pe visternicul nostru a se duce și elu totu înainte pe calea abătută și alonormă a budgetelor nepreparate cu maturitate și nevotate la timpul cuviinciosu, și prin urmare esecutate cu supărarea persoanelor și perturbarea intereselor. Timpul cuviinciosu pentru votarea budgetelor, în toate Statele bine organisate și guvernate cu înțelepciune, este cu unu ani înainte de esecutarea loru. Orce altă urmare este fără normă, este iobitoare intereselor publice care nu potu prospera căndu săntăna îndemănăriloru private se secătuește. Ce e dreptul, d. Mavrogeni, în curgerea vacanțielor Adunărei, cugetăndu, se vede, mai seriosu, la urmările nepriincioase ce putea se aducă visteriei starea de îngrijeare și de neliniște în care se află contribuabilii, au venitu la hotărîrea de a propune consiliului miniștrilor măsura țintitore de a se esecuta budgetul de anu și pe trimestrul al2e alanului acestuia. Marele visternicu, în măsura aceasta, se basează pe disposicionea care zice că "dacă budgetul „nu u'ar fi votatu la timpul cuviinciosu, puterea „esecutivă va întimpina trebuințile publice conformu cu pudgetul anului trecutu.” Rostul legei acesteia este chiar lămuritu, și măsura ministeriului este înțeleaptă. Dară, minisetriul înainte de punerea lor în forare, puterea esecutivă, pe temeiul Convencionei și conformu practicei constituționale, se retrage din discu e tată norma constitucională, ar fi a continua pe calea abătută, a adăogi peste apăsările suferite noule nemulțămiri în poporu. Și chiarnmăne, sau într'o ședinți prelungite, budgetele d-lu ăndu s'arvota astăzi, viitoare a sesiunei i Mavrogheni, totuși cul anului, pe nea scădea foarte greu cotribuabililor deja destul de amărîți cu urmarea analogă, deși numanul trecutu ii puținu anomală, din În pedința de astăzi a Adunărei, 4 maiu, miniștrii chiemați de Mrești, DD. Panu și Ma zice că s'aștepta a se în S. Domnul la Bucuvregheni, carii de ieri se Orce în Iași, nu voru lipsi a se arăta la postul lor și a presinta explicările cuviincioase debupre cele petrecute la Ministeriului Barbu Catargiu - Ursachi, Brăiloiul. București cu formarea De la București n'a ne de cătu depeșa telegama alte știri mai noi despre formarea ministeriului. Românul, din 28 aprilie, nu știea nici presimția nimica despre facerea ministeriului din 1 iu maiu! Așișderea aici miniștrii noștri, cei cu căte după portofoliuri pe brațe, chiar în ziua de 2 maiu menită pentru reînceperea lucrărilor legislative nu știu că să dea deputaților nici o înformare positivă despre cele întămplate la București. ZViitoriul din 2 maiu dă această știre publicului ca o mare curiositate.. Iată notiția Viitorieleui: „În momentul de a pune sub teascu, zice, nu ne putemu opri a aduce la cunoștința cetiterilor noștri următoarea curiositate: La deschiderea Camerei astăzi în 2 mai, mai mulți din doi deputați, în Sala Conferinților, cerănd de la unii din miniștri lămuriri asupra resultatelor dobăndite de cătră D. Panu, cu formarea ministeriului zisu unionistu, și asupra depeșei împărtășită de noi în 1iu maiu, dumnialor respinseră că și ieri și astăzi au cercetatu la telegrafu, și au positivă știință că ministeriul din București nu era încă formatu precumu noi o vestimu. După rădicarea ședinței, mergăndu vr'oduoi deputați la unul din ministri acasă, care le asigura și el că Cabinetul de peste Milcova nu e formatu încă, în mijlocul convorbirei unu scriitoriu îi aduse la iscălitu unu respunsu la o depeșă a ministeriului de finanțe din București, cerăndu unul din deputați a vide cine este iscălitu în acea depeșă văzu iscălitura D. Ghica, noul ministru de finanțe, publicul își poate închipui ce rîsete au provocatu această descoperire. Noi nu înțălegemu, adauge Viitoriul, purtarea miniștrilor noștri în această cestiune, ord. primariul nostru este așa de ocupatu în București în cătu nici timpul nu'i are masa de a împărtăși colegilor sei formarea cabinetului, în cătu ei se vădu nevoiți a afla asemine vești dela ziariști; or domnii miniștri sunt așa de diplomați încăt au vroitu a ascunde și acestu factu (ce nu putea fi o taină) deputaților țerei. În totu cazul, noi nu augurămu bine de înțălegirea cerebuie să urmeze între îmbele cabinete pănă la proclamarea mirei, căndu vedemu asemine purtare din partea miniștrilor noștri!” Viitoriul vede, pare-ni-se, vede bine lucrul în puntul acesta: mare înțălegere, în adevăr, nu poate să fie între cabinetulu Panu și noul ministeriu conservatoru din București. Afară numai dacă nu cumva formarea acestui nou ministeriu separatu este unu faptu provenitu din revenirea Turcului cu iradeva de unire, precumu acestu mesagier, acestu mesia diplomatu se aștepta chiar în regiunile oficiale, într'o sămbătă oarecare din săptămănile trecute. În această presupunere, formarea unui cabinet unionistu ar fi fostu o cutezare grozavă, o împrudență, s. f., și D. Panu n'au luatu asupră și o responsabilitate ca aceasta. Acum au rămas să așteptămu resultatul conferințelor ce sunt a se întruni ce s'au întrunitu, zice, la Parius spre a lua actu de notificarea făcută de curtea suzerană puterilor garante încă din mercuria Patimilor, 1iu maiu (c. n.) trecutu, în causa mirei depline. După cele ce ne spune Rombnul, M. 8. Domnul însuși au anunțatu, în ziua de Paști, că unirea se va indeplini numai după ce, prin conferințele de Paris, puterile signatare Convencianei voru fi consimțit formalu la modificările cerute de realizarea acestei combinări. Modificările propuse ar atinge mai cu samă Comisiunea Centrală ce are a se transforma într'unu consiliu de Statu și a se așăza la București. Asemine totu la București are a se instala și înalta Curte de justiție și de casare. Cătu pentru Adunarea Electică, ce are a fi una pentru ambele țeri, M. 8. ar fi cerutu și ar fi dobănditu o reformă în basele ei constitutive. Această reformă electorală și parlamentarie se va realiza prin o lege organică ce asemine se va supune conferinței spre a lua actu de dănsa, și a substitui Stipulărilor Electorale ce formează anecsa a P-a a Convencianei. Așadară, în momentele de față, preocuparea guvernămîntului principatelor și grija sa cea mai dintăiu nu poate fi nici votarea unor budgete regularie, nici deslegarea cestiunei rurale; cestiunea cea mai de căpitenie, cea mai mare, cea mai argintă, cea mai arzătoare este reforma caselor reprezentărei naționale, este o nouă lege organică de alegeri. Păn la întrunirea conferinței, gubernul ar pute prea bine să convoace o adunare ad-zoc, după sistemul electoral din 1857, căreia să-i propune votarea unei asemene legi. Ceea ce divanele ad-zoc au dorit numai să facă întrunire, guvernul M. 5. poate s'o realiseze îndată, convocăndu la București una și aceeași Adunare aleasă după modul din 1857, și investită cu singura putere constituantă de a discuta și a vota legea electorală pentru viitoarea Adunare Electivă a Romăniei libere și autonome. Unirea de sămbătă, 29 aprilie, ne aduce știrea, transmisă ei prin telegrafu cu data din Viena 4 maiu (c. n.), căonferința s'au începutu la Paris în privința unirei Principatelor.” Așa dară totu într'o sămbătă, sămbăta spre Paști, s'au isbănditu visul de unire al diplomaților neutri. Totu în numărul seu de sămbătă. Unirea se pronunță în favorea reformei electorale în următorii termeni: „.ba un temu pentru reforma legei electorale; dar această reformă să se facă în nuntrul țerei prin adunările noastre legislative, iar nu totu depuna afară și impusă de străini.” țiune, căci almintrele an pune măsura luată deamului, budgetele de