Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)

1865-04-22 / nr. 254

8 Stibșna Momini. NJPNCTȘIIEILĂ - Aseasta faie ese ue unge ogi re verteșina. Rretini regfimnmătște annii 7?lei.­­ EA No. 254 ANUL IV Abonaminteie se fasii iag în Vnengesti si în Iassi la dighestionea foiei, polita Tatralaghilogi­­rghin distgiste la esreditoghile rostelog. Rretini re­­gei Im­i 27 iei. ---­­-- ldb­ liila 3.­ ­ COMANIA La lun­ 22 arginie. M. aici, de a S. Domnul S. Domnul, s'au dusu astăzi înapoi a agiunge căndu­va la care și­ care sm­­au fostu întămpinatu. S. Locotenentul de la Ruginoasa, după ce n'au șezutu aici decătu abia trei zile, de luni înde­ seară pănă joi într'amează-zi. Iașenii aștep­­tau cu toți se vadă pe M. S.de serbă­­torile Paștilor, și acumu, ne­putăndu-se bucura de presența M. Sale nici macar de S. Gheorgh, au remasu în adevăru triști vechiul scaunu al Domnilor Mol­­dovei, acestu orașu învăduvitu de toate strălucirile curței și înțercatu de toate nobilele mulțemiri ale unei cetăți ro­­mănești, veche și curată bucurie poposindu macar o zi după în finul seu Alesul Adunărilor în leagănul unirei, Domnul popolaru Și această curată, această Fericire trecătoare să simte aici cu atătu mai multu cu cătu Iașul, acestu municipiu între municipii, pri­­marelui seu poeticu, este nu numai privatu astăzi de toate darurile privilegiate toate favorile prețioase ale unei re­­ședințe princiare, dar încă se pare și descuragiatu de a deveni vre­o­dată de la sine centrul unei mișcări industriale, de portanță economico-națională. Amu aflatu că M. S. Domnul se gră­­bește se întoarce la București pentru fi acolo de prima aniversarie a zilei de 2 maiu, totodată și ziua convocărei Adunărei legiuitore în sesiune straordinarie. Amu aflatu și de alte făcut atingă­­de o nouă modificare ministerială, de noua organisațiune județiară, etc. înse despre toate aceste vomu tăce, indu că M. fi­­S. însuși n'au socotitu de cu­­viință și oportunu de a se rosti într'unu modu autenticu și solemnela­ torii municipiului la la poarta Palatului de toți funționarii mi­­litari, clerici și civili; înse M. S. fiindu recitu foarte de totu răgușitu n'au pututu să'și esprime sentimentele sale de domnească satisfacțiune, se puteau ceti bine în fața M. Sale. Chiar în ziua aceea, luni, Mitropolitu, pe d. prefectul districtului, pe domnii generali Iacovachi și Balșu. pe domnii președinți ai curților de a­­pelu Rola și Cazimiru. Altă recepțiune oficială n'amu aflatu să fi avutu locu, nici a dooa­ zi, nici a treia­ zi. M. S. ar fi bine-voitu a priimi în corpore numai pe destituiții membri ai curței criminale, cari au fostu achitatu pe Mosculeasă. Des­­pre altele nu vomu atinge nimica. Că M. S. au priimitu, și ca unu Domnu milostivu, ar fi și măngăeatu, zice, pe toți cei amă­­riți de d. ministru al justiției, aceasta va produce, credemu, o bună impresiune în toată țeara, ca și în lumea noastră judecătorească, înse mai frumosu lucru ar fi ca unii din judecătorii noștri să nu se puie cu nesocotință în casul de a fi blamați și certați de Domnul țerei, după ce ei înșiși nu consultă une­ori nici simțul comunu al țerei nici chiar sen­­timentele lor proprii! O zicemu aceasta din durere, și tot­­odată din marea dorință ce avemu de a vedea odată și la noi justiția atingăndu la înălțimea misiunei sale regenărătore și la demnitatea unei adevărate puteri în Statu. În cetu în cetu începe a se simți și aici o mișcare foreasă, care cu fericire constatămu că le place și însuși judecătorilor noștri celor­­­ligenți. În săptămăna aceasta amu avutu chiar o dovadă convingătoare în procesulu faimoasei prădăciuni a lui Aldea de la Cașinu. D. Cazimir, președintele curței criminale, au făcutu probă de judecător cu tactu și inteligenta. Să pășească președinții de aici pe această cale, și în curăndu cu toții, și publicul și îm­­pricinații chiar, vomu avea temeiu de a asi­­gura de bine pentru o justiție reîntronată în scaunul ei celu înaltu. PROGZEC GULML MALIOLVESCU. Procesulu Maiorescu revine lunea vii­­toare denaintea curței criminale. In fa­­voarea acuzatului s'au publicatu aici, afară de apărarea rostită denaintea tribunalului de I­a instanță de către d. Gheorghe Măr­­zescu, și o broșură intitulată: Procesul Maiorescu cu actele putentice. N'amu criticatu, precumu eramu în totu dreptul a o face, nici pe una nici pe alta; amu lăsatu pe apărătorii d-lui Maiorescu să'și predispuie, pe cătu s'au măgulitu în sine, și cu or-ce prețu, macar o parte cătu de mică din inteligența opiniunei publice. Ci nu credemu d­'și au agiunsu scopulu. Aici în Iași mai cu samă, unde cei mulți au asistatu la judecata de la Tribunalul preșezutu de d. Racoviță, unde și cei ce n'au asistatu s'au pututu informa de­­adreptul despre chipul în care s'au pe­­trecut lucrurile, aici, putemu zice că broșurile tipărite, departe de a căști­­ga vr'o inteligință în favoarea acuzaților, din contra le-au mai îngreunatu posițiune. Așa broșura întitulată: Procesul Maiorescu, cu actele autentice­ au com­­promisu în celu mai mare gradu cauza, căci mai giumătate din această publicare (de la fața 37 pănă la 66) unde se cu­­prinde Jurnalul ședințelor, nu strălu­­cește decătu prin cea mai gravă rrefa­­cere a teistului autentici și oficiale, așa din acestu injemrnalu al audiențelor de la 4-58 fevruarie s'au substrasu paragrafe intregi în toată întinderea lor care erau relative la facte grave și de mare im­­portanță pentru lămurirea adevăratului adevăru. Așteptămu a vede ce va face Curtea Criminală, ce va face organul ministe­­riului publicu în fața unei asemene fir­­e a induce în eroare publiculu cetitoriu! Că tu despre partea noastră, trebuie să constatămu, pentru știința publicului, că broșura cu actele autentice nu corespunde în nimica cu ti­­tulatura ei.Apărătorii D-lui Maiorescu, anume d d: Carp, Mandrea, Mărzescu, Negruți și Pogor, zicu că ea cuprinde, pe lăngă istoricul, aranjatu de dumnealor și­­ a actele autentice, mai ales toate de­­punerile acuzătoare contra d-lui Maio­­rescu"", și apoi, între aceste pretinse toate depuneri, nu se vede nici lături­­sirea portarului, nici aceea a economu­­lui, nici acea a perchegitei, care persoane au depusu la judecătoriul instrucțiunei, după ce s'au supusu formalităței jură­­măntului. Ceea ce n'au crezutu apărătorii d-lui Maiorescu că este dreptu și de cuviință a se face, da că o facemu noi, reprodu­­căndu în toată întinderea lor mărturisi­­rile apăsătoare și vrednice de toată credința tatălu a Perdegitei, al doile­a Portariului, și al treile­a Economului, mărturisiri care nu s'au surpatu în te­­meiurile și puterea lor de dovezi, prin nici-una din pretinsele mărturisiri apă­­rătoare. Mai reproducemu încă odată și opi­­niunea osebită a d-lui Botezu, al treile membru al tribunalului de prima instanță. În numărul viitoriu vomu desfășura­ți partea din broșurele aceste care con­­stitue fesp apărărei. Lașii, toate invitatui din 1864, ză­zi pe la a mai multe vorbe funționarilor, pe M. și totudeauna ce s'ar fi bucurie la masă, din P. cu a­clamatul țerei din 1859, vede cire reposăndu-se macar după dupre espresiunea care este sosindu 4 oare, după o datină consecrată, barieră, fruntea M. vie și a­­cu­feri­­trei nopți și luni dupăa me­­de deregă­­de și aceste și S. au corpului grante întreprinderi e

Next