Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1865-04-22 / nr. 254
8 Stibșna Momini. NJPNCTȘIIEILĂ - Aseasta faie ese ue unge ogi re verteșina. Rretini regfimnmătște annii 7?lei. EA No. 254 ANUL IV Abonaminteie se fasii iag în Vnengesti si în Iassi la dighestionea foiei, polita Tatralaghilogirghin distgiste la esreditoghile rostelog. Rretini regei Imi 27 iei. ----- ldb liila 3. COMANIA La lun 22 arginie. M. aici, de a S. Domnul S. Domnul, s'au dusu astăzi înapoi a agiunge cănduva la care și care smau fostu întămpinatu. S. Locotenentul de la Ruginoasa, după ce n'au șezutu aici decătu abia trei zile, de luni înde seară pănă joi într'amează-zi. Iașenii așteptau cu toți se vadă pe M. S.de serbătorile Paștilor, și acumu, neputăndu-se bucura de presența M. Sale nici macar de S. Gheorgh, au remasu în adevăru triști vechiul scaunu al Domnilor Moldovei, acestu orașu învăduvitu de toate strălucirile curței și înțercatu de toate nobilele mulțemiri ale unei cetăți romănești, veche și curată bucurie poposindu macar o zi după în finul seu Alesul Adunărilor în leagănul unirei, Domnul popolaru Și această curată, această Fericire trecătoare să simte aici cu atătu mai multu cu cătu Iașul, acestu municipiu între municipii, primarelui seu poeticu, este nu numai privatu astăzi de toate darurile privilegiate toate favorile prețioase ale unei reședințe princiare, dar încă se pare și descuragiatu de a deveni vreodată de la sine centrul unei mișcări industriale, de portanță economico-națională. Amu aflatu că M. S. Domnul se grăbește se întoarce la București pentru fi acolo de prima aniversarie a zilei de 2 maiu, totodată și ziua convocărei Adunărei legiuitore în sesiune straordinarie. Amu aflatu și de alte făcut atingăde o nouă modificare ministerială, de noua organisațiune județiară, etc. înse despre toate aceste vomu tăce, indu că M. fiS. însuși n'au socotitu de cuviință și oportunu de a se rosti într'unu modu autenticu și solemnela torii municipiului la la poarta Palatului de toți funționarii militari, clerici și civili; înse M. S. fiindu recitu foarte de totu răgușitu n'au pututu să'și esprime sentimentele sale de domnească satisfacțiune, se puteau ceti bine în fața M. Sale. Chiar în ziua aceea, luni, Mitropolitu, pe d. prefectul districtului, pe domnii generali Iacovachi și Balșu. pe domnii președinți ai curților de apelu Rola și Cazimiru. Altă recepțiune oficială n'amu aflatu să fi avutu locu, nici a dooa zi, nici a treia zi. M. S. ar fi bine-voitu a priimi în corpore numai pe destituiții membri ai curței criminale, cari au fostu achitatu pe Mosculeasă. Despre altele nu vomu atinge nimica. Că M. S. au priimitu, și ca unu Domnu milostivu, ar fi și măngăeatu, zice, pe toți cei amăriți de d. ministru al justiției, aceasta va produce, credemu, o bună impresiune în toată țeara, ca și în lumea noastră judecătorească, înse mai frumosu lucru ar fi ca unii din judecătorii noștri să nu se puie cu nesocotință în casul de a fi blamați și certați de Domnul țerei, după ce ei înșiși nu consultă uneori nici simțul comunu al țerei nici chiar sentimentele lor proprii! O zicemu aceasta din durere, și totodată din marea dorință ce avemu de a vedea odată și la noi justiția atingăndu la înălțimea misiunei sale regenărătore și la demnitatea unei adevărate puteri în Statu. În cetu în cetu începe a se simți și aici o mișcare foreasă, care cu fericire constatămu că le place și însuși judecătorilor noștri celorligenți. În săptămăna aceasta amu avutu chiar o dovadă convingătoare în procesulu faimoasei prădăciuni a lui Aldea de la Cașinu. D. Cazimir, președintele curței criminale, au făcutu probă de judecător cu tactu și inteligenta. Să pășească președinții de aici pe această cale, și în curăndu cu toții, și publicul și împricinații chiar, vomu avea temeiu de a asigura de bine pentru o justiție reîntronată în scaunul ei celu înaltu. PROGZEC GULML MALIOLVESCU. Procesulu Maiorescu revine lunea viitoare denaintea curței criminale. In favoarea acuzatului s'au publicatu aici, afară de apărarea rostită denaintea tribunalului de Ia instanță de către d. Gheorghe Mărzescu, și o broșură intitulată: Procesul Maiorescu cu actele putentice. N'amu criticatu, precumu eramu în totu dreptul a o face, nici pe una nici pe alta; amu lăsatu pe apărătorii d-lui Maiorescu să'și predispuie, pe cătu s'au măgulitu în sine, și cu or-ce prețu, macar o parte cătu de mică din inteligența opiniunei publice. Ci nu credemu d'și au agiunsu scopulu. Aici în Iași mai cu samă, unde cei mulți au asistatu la judecata de la Tribunalul preșezutu de d. Racoviță, unde și cei ce n'au asistatu s'au pututu informa deadreptul despre chipul în care s'au petrecut lucrurile, aici, putemu zice că broșurile tipărite, departe de a căștiga vr'o inteligință în favoarea acuzaților, din contra le-au mai îngreunatu posițiune. Așa broșura întitulată: Procesul Maiorescu, cu actele autentice au compromisu în celu mai mare gradu cauza, căci mai giumătate din această publicare (de la fața 37 pănă la 66) unde se cuprinde Jurnalul ședințelor, nu strălucește decătu prin cea mai gravă rrefacere a teistului autentici și oficiale, așa din acestu injemrnalu al audiențelor de la 4-58 fevruarie s'au substrasu paragrafe intregi în toată întinderea lor care erau relative la facte grave și de mare importanță pentru lămurirea adevăratului adevăru. Așteptămu a vede ce va face Curtea Criminală, ce va face organul ministeriului publicu în fața unei asemene fire a induce în eroare publiculu cetitoriu! Că tu despre partea noastră, trebuie să constatămu, pentru știința publicului, că broșura cu actele autentice nu corespunde în nimica cu titulatura ei.Apărătorii D-lui Maiorescu, anume d d: Carp, Mandrea, Mărzescu, Negruți și Pogor, zicu că ea cuprinde, pe lăngă istoricul, aranjatu de dumnealor și a actele autentice, mai ales toate depunerile acuzătoare contra d-lui Maiorescu"", și apoi, între aceste pretinse toate depuneri, nu se vede nici lăturisirea portarului, nici aceea a economului, nici acea a perchegitei, care persoane au depusu la judecătoriul instrucțiunei, după ce s'au supusu formalităței jurămăntului. Ceea ce n'au crezutu apărătorii d-lui Maiorescu că este dreptu și de cuviință a se face, da că o facemu noi, reproducăndu în toată întinderea lor mărturisirile apăsătoare și vrednice de toată credința tatălu a Perdegitei, al doilea Portariului, și al treilea Economului, mărturisiri care nu s'au surpatu în temeiurile și puterea lor de dovezi, prin nici-una din pretinsele mărturisiri apărătoare. Mai reproducemu încă odată și opiniunea osebită a d-lui Botezu, al treile membru al tribunalului de prima instanță. În numărul viitoriu vomu desfășurați partea din broșurele aceste care constitue fesp apărărei. Lașii, toate invitatui din 1864, zăzi pe la a mai multe vorbe funționarilor, pe M. și totudeauna ce s'ar fi bucurie la masă, din P. cu aclamatul țerei din 1859, vede cire reposăndu-se macar după dupre espresiunea care este sosindu 4 oare, după o datină consecrată, barieră, fruntea M. vie și acuferitrei nopți și luni dupăa mede deregăde și aceste și S. au corpului grante întreprinderi e