Tribuna, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 3-24)

1888-01-14 / nr. 9

Nr. 9 Meteor. Se scrie din Varasdin cu da­tul de 21 Ianuarie, că noaptea la 10 oare s’a vetjut un meteor cotrend într’un cerc întins dela Nord-Vest spre Nord-Ost. Cerul era pe deplin albastru și fără nori, ceea­ ce a dat acestui fenomen ceresc o privelisce de tot in­teresantă.* Statistica sinuciderilor în Budapesta. E o tristă, dar o adevărată experienţă, că nu­mărul sinuciderilor în capitala Ungariei cresce din an în an; între cele 28 de oraşe mari ale Europei, Budapesta ocupă locul al treilea. în anul 1885 au căzut 4.14 sinucideri pe 10,000 de locuitori, acest percent a fost mai mare numai în Praga 4.26 și în Paris 5.47, pe când în alte orașe mariad­­e. în Glasgow din 10.000 locuitori s’au sinucis abia 0.40, în Neapol 0.50, în Turin 0.70, ear’ în London 0.84. In anul 1874, au fost în capitala noastră 100 de sinucideri, în 1875 au fost 103,în 1876: 125,în 1877: 138,în 1878:110 1879: 111, în 1880: 141, în 1881: 156, în 1882: 150, în 1883: 145, în 1884: 181, în 1885: 179 car’ în anul 1886: 175. Dintre aceștia 352 s’au otrăvit, 383 s’au spânzurat, 621 s’au împușcat, 60 s'au înecat, 73 s’au aruncat în prăpăstii, 18 s’au pus în calea lo­comotivei. * # Parnell şi situaţia internă a An­gliei. Un colaborator al biarului Freemans a avut o întrevedere cu Parnell şi­­l-a între­bat, care sunt vederile lui asupra situţiei in­terioare a Angliei. Şeful partidului irlandez a declarat, că există un început de neînţele­gere între cabinet şi liberalii disidenţi, în pri­vinţa proiectelor de lege privitoare la autono­mia comitatelor. El crede că o crimă va pute isbucni dintr’un moment în cursul sesiunii vii­toare. El sfătuesce pe prieteni să nu zădăr­nicească în sesiunea viitoare votul proiectelor de lege de interes general, pentru a nu fi acu­­saţi de obstrucţionism. Această atitudine, zise Parnell, trebue urmată cu atât mai mult, cu cât causa irlandeză va triumfa prin alte mi­jloace, prin despărţirea liberalilor disidenţi de conservatori. Parnell crede, că reducerea pe jumătate a preţului arendei pământului în Ir­landa nu e de ajuns pentru a linişti popora­­ţiunea, care cere autonomi­a ţerii. Din moştenirile anului 1887. Lucrul cel fără de rost. (Urmare.) Adeverinţă. Noi subscrişii prin aceasta jestificăm con­form adevărului, cum­ că la cina de adio a lui Boér Béla nu a luat parte dintre Români nu­mai de advocat Iosif Crişianu din Abrud, fără au participat mai mulţi inteligenţi români, pre­cum şi unii băieşi-proprietari, — Jestificăm mai departe, că la acea cină nu s’a preamărit guvernul nici sistemul de acuma, că aceea nu a fost altceva decât o simplă convenire socială, la care au luat parte chiar și dame. Abrud, în 8 Ianuarie 1888. Ioane Ternaveanu m. p., protonotar. Dionisiu Balossu m. p., comerciant. Bizonyítvány! Melynek erejénél fogva én alulírott mint az abrud bányai polgári ol­vasó és társalgó egylet elnöke, bizonyítom, hogy abrudbányai ügyvéd, tekintetes Crisiánu József úr, habár szívesen látnánk, ezen egyletnek tagja soha se volt, hogy 'ő azt nem látogatja és mivel nem tagja, meg sem látogathatja, csak mint más által bevezetett vendég. Abrudbányán 1888. Január hó 8-án. Az egylet nevében: Szőcs Albert s. k., egyleti elnök Bizonyitvány. Melynek erejénél fogva én alulírott mint az abrudbányai magyar olvasó és társalgó kar elnöke bizonyítom, hogy abrudbányai ügyvéd, Tirts Cristánu József úr, ezen egyletnek tagja soha se volt, hogy ő azt nem látogatja és mivel nem tag, megsem látogathatja. Abrudbányán 1888 évi Január hó 8-án. A kö­regylet nevében : Molnár Albert s. k., (P. H.) a magyar olvasó és társalgó kö­r elnöke. (Va urma.) VARIETĂŢI. (Un fenomen atmosferic.) Un feno­men atmosferic s’a observat la Boucheporn, un sat alsacian situat la 9 chilometri de Bou­­lay. In noaptea de 2 spre 3 ianuarie, pe la 2 oare şi jumătate, o furtună însoţită de un vânt violent şi de o ploaie diluviană, se abătu asu­pra localităţii. De patru ori întunerecul nopţii a fost luminat de nisce fulgere, urmate de nisce tu­nete îngrozitoare. Deşteptaţi de­odată, locui­torii s’au sculat în grabă cuprinşi de o ade­vărată panică. Neputând crede într’o furtună pe un ger aşa de mare cum fusese în acea zi, ei îşi închipuesc, că are să se producă un cutremur de pământ, şi numai după vre-o 20 minute, când totul reintră în tăcere, spiritele începură să se liniştească. Se pare că acest fenomen a fost de ase­menea observat, cu o mai mică intensitate însă, în mai multe localităţi vecine. (O căsătorie de amor.) Asupra vii­toarei logodiri a prinţului Oskar de Suedia cu domnişoara de onoare Ebba Munck af Fulkila, o foaie din Stockholm relatează ur­mătoarele : Deja acum doi ani se vorbea despre simpatia prinţului pentru d-şoara Ebba, dar’ se credea, că timpul şi împregiurările vor răci acest amor romantic. Domnişoara fu con­cediată de la curte şi sgomotul amuţi. La 29 Decemvrie se ţinu primul bal mare de am­­nou, la care a luat parte prinţul Oskar. A bătut la ochi, că el a dansat mai mult cu d-şoara Munck. Sgomotul adormit se rede­şteptă şi a doua 4­ foile publicată, că în urma consimţemântului părinţilor sei prinţul a cerut mâna domnişoarei. Se afirma, că în cu­rând prinţul se va cununa. Se mai povestesce, că regele auzind despre acest amor nepotrivit al fiului seu, a fixat un termin de încercare pentru credinţa prinţului. Cei doi ani au tre­cut; prinţul a suferit pentru dragostea sa şi acum îşi poate lua mireasa. Dar, acest pas este de o însemnătate fatală pentru el, căci legea prevede, că ori­ce prinţ şi moştenitorii sei, care se căsătoresce cu o fată din familie neprinciară, perde dreptul la tron. Ba legea norvegiană adaogă, că în acest cas prinţul nu e în drept a purta titlul de prinţ. Deci prinţul trebue se sacrifice mult spre a-’şi câ­ştiga pe iubita sa. D-şoara Munck are deja 29 ani, nu e de o frumseţe clasică, dar’ plă­cută. E sveltă, cu o figură aristocratică, cu un păr brun şi la faţă foarte albă şi curată. Dar’ ceea­ ce distinge mai mult este fiinţa ei simpatică şi bunătatea inimii. Ea este fiica colonelului Iacob Munck; are doi fraţi ofi­­ceri. Familia n’are avere, dar­ e de o nobleţe veche finlandeză; străbunul ei a devenit no­bil la 1585. Alţi doi descendenţi au devenit conţi şi baroni. Familia domnişoarei Munck ocupă o posiţie distinsă în societatea înaltă. Menţinere şi redobândire. E de mare importanţă a te îngriji de menţinerea sănătăţii, şi aici dieta şi viaţa re­gulată sunt lucrurile de căpetenie. Mult mai greu este redobândirea sănătăţii perdute, căci foarte mulţi nu-­şi aleg tocmai medicamentele adevărate, care au să dea ajutor naturii. Şi aceasta se întâmplă mai ales la boalele fe­meilor noastre. Să se întrebuinţeze medica­mentul, care a folosit altora. „De­oare­ce fo­losinţa de Late Cure a lui Warner“, scrie Amalia Patscheider, castelul St.­Martin ltingă Ried, Austria, „îmi a restabilit deplina sănă­tate, îmi ţin de datorinţă a vă aduce cea mai călduroasă mulţumită. Am întrebuinţat 7 sticle, pilulele a trebuit să le întrebuinţez în decurs de 4 luni. Acum răul e înlăturat, toată lumea se uimesce cum am devenit sănătoasă.“­­ Se cumpără şi se expedează numai prin apo­­teci. Preţul 2 fl. 80 er. Deposit: Eretjii lui Kaiser. — August Teutsch în Sibiiu. Deposit general: Apoteca Einhorn (M. Fanta) în Praga. POSTA ULTIMĂ. Bucureştii, 24 Ianuarie n. Curtea de cassaţiune a enunţat, că Ovreii năs­cuţi în România sunt a se privi de străini. Constantiliopol, 24 Ianuarie n. Sultanul a declarat, că, în interesul unei administraţiuni raţionale, fiecărui guver­­nament provincial să se dee un func­ţionar de administraţie german. Paris, 24 Ianuarie n. Refugiaţii bulgari spun, că în Bulgaria este pregătită pentru Februarie o răşcoală, la care vor lua parte două treimi din armată. Viena, 24 Ianuarie n. După o depeşă din Buc­ureşti, ce a primit-o „Deutsche Zeitung“, ministrul de răs­­boiu al României a încheiat un contract cu casa Rubini pentru furnisarea pe termen scurt de 100.000 puşoi cu re­petiţie. Berlin, 24 Ianuarie n. Circulă faima, că ministrul României S­t­u­r­d­z­a, invitat fiind de principele Bismarck la Friedrichsruhe, a fost primit deunărji de cancelarul Germaniei. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Casa deputaţilor. Tisza presentează pro­iectul de lege despre inarticularea con­venţiilor comerciale cu Italia şi cu Germania. După aceea s’a continuat desbaterea asupra convo­cării reserviştilor. Bolgar ac­­ceptează proiectul din punct de vedere militar, se exprima cu laudă asupra ar­matei, dar’ ar fi aşteptat pentru honvedi un proiect separat, sperează, că aceasta nu se va considera de precedenţă. P­u­­­s­k­y ţine, că cestiunea e administrativă şi aparţine drepturilor suverane ale co­roanei. Ugran e de părere contrară şi voesce se scie scutite drepturile dietei. Sprijinit de Bolgár, Fejérváry apără proiectul, care s’a acceptat în gene­ral și special. Petersburg, 25 Ianuarie n. (Ofi­cial) Kiselszky, fost sublocotenent în armata bulgară, a fost înrolat de locotenent în armata rusească. Pojon, 25 Ianuarie n. în fabrica de dinamită din Zürndorf a ex­plodat nesce cartușe; trei lucrătoare au fost omorîte, mai multe rănite. Berlin, 25 Ianuarie­­. Cu privire la declarațiunea lui Bismarck cir­culă faima, că principele ’și-a exprimat speranța, că doi trei ani n’avem să ne temem de răsboiu. Pentru anul acesta ar pute-o admite cu toată hotărîrea. TRIBUNA Bibliog­rafie. Convorbiri literare1.1. Anul XXI. Nr. 10. Bucuresci. Ese odată pe lună. Sumarul fas­cicolului pentru Ianuarie 1888. George Ben­gescu. Vasile Alexandri (Urmare.) — Duiliu Zamfirescu. Străbunii noștri (No­velă istorică.) — Diru Oeconomu. Ochiul lui Bogdan (Baladă.) — A. C. Cu­za. Voiu rîde..........(Poesie.) — Cervantes. Don Quijote de la Mancha, trad. de S. G. Vărgo­­lici (Urmare.) — Ioan N. Roman. Istoria limbii și literaturii române de Nădejde. — D. C. 011a ne­seu. Ad Mercurium; ad Rem­­publicam; ad navem qua vehebatur Virgilius Athenas Proficiscens, trad. din Horaţiu (Poesii.) — F. C. Speranţa, trad. din Schiller (Poesie.) — Dir. Notiţă bibliografică. — Erata. — Bibliografie. — Corespondenţă. „Amicul familiei11. Ese de două ori pe lună. Gherla, anul XII Nr. 2. Ianuarie 1888 Sumar: Literatura provinciale de Dr. Gre­­goriu Silaşi. Epistolă (poesie) de I. Po­­pescu. Judeţul (roman) de T. Alexi. Din miseriile sociale de Paulina C. Rovinar. Harfa de T. Körner. Cursul lumii de Const. M­orari­u. Strada Carmen Silva de Teoch. Alexi. Diverse. Ilustraţiune: I. W. Goethe, cu biografie. Glume ilustrate. Extrase din foi bisericesci şi şcolare. Posturi vacante. — Un post de învăţător la şcoala ro­mâna gr.-or. din comuna C o ş t e i­u, proto­­presbiteratul Făgetului, cu salar anual de 150 fl. în bani gata, 100 măsuri cucuruz în icoane , 1 fl. 50 cr. , 150 fl., pentru scrip­­turistică 2 fl., pentru servitorul școalei 6 fl., 10 orgii de lemne, cuartir liber, 5/1 juger grădină intravilan și de extravilan. — A se adresa pănă în 9 Februarie st. n. a. c. la administratorul protopresbiteral: George Popovici în Cliciova. — Un post de preot la parochia clasa a III-a din comuna română gr.-or. Vatra-de-sus, protopresbiteratul Halmagiului. — Emolumen­­tele împreunate cu acest post sânt: dela 99 familii câte o măsură cu curuz sfărmit, 10 ju­­gere pământ și stelele usuate, care toate com­­putate la­olaltă dau suma de 398 fl. 50 cr. v. a. — A se adresa pănă în 9 Februarie st. v. a. c. la protopresbiterul tractului: loan Groza în Halmagiu. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 1 Februarie st. n. a. c. imobilele lui George Belanov de cătră judecătoria reg. din Verşeţ. — 13 Februarie st. n. a. c. imobilele Te­reziei Drescher de cătră tribunalul reg. din Șopron. — 10 Februarie st. a. c. imobilele erezilor după Gede de cătră judecătoria regească din Abrud. Concurs: — Un post de practicant în drepturi la tribunalul reg. din Solnok, cu salar anual de 360 fl. v. a. — A se adresa pănă în 17 Februarie st. n. a. c. la președintele tri­bunalului: Popovics Iános în Salnok. — Două posturi de ingineri în comitatul Aradului pentru părţile anexate din comitatul Zarandului. — A se adresa pănă în 17 Fe­bruarie st. n. a. c. la preşedintele tribuna­lului reg. Otrubay Károly în Arad. — Un post de executor la inspectoratul de dare din comitatul Tolnei, cu salar anual de 500 fl. și 100 fl. bani de cuartir. — A se adresa pănă în 4 Februarie st. n. a. c. la inspectoratul de dare al comitatului Tolnei. — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Zalaegerszeg cu salar anual de 500 fl. și 100 fl. bani de cuartir. — A se adresa până în 6 Februarie st. n. a. c. la preşedintele tribunalului: Gyömör­ey Vincze în Zala­egerszeg. — Un post de inginer la tribunalul reg. din Alba-Iulia. — A se adresa pănă în 6 Febr­ua­rie st. n. a. c. la preşedintele tri­bunalului: Henter Gábor în Alba-Iulia. Buletin meteorologic. Din ţeară, 23 Ianuarie, 7 oare dimineaţa. Sibiiu, 25 Ianuarie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Observat* Staţiunile Temperatura după. Celsius Presiune admosf. în mm. Maximul şi minimul de temperatură. Tempe­ratura Celsius Direcţia vântului Diferenţa din pretjiuă 729.8 —6.6 —6.6 —0.4 —8.6 NNV Vântul direcţ. tărie Sătmar..................... 758.2 —2.80 2 Oradea­ mare. . . . 756.9 0.0s 8 Cluj........................... 757.7­­ 8.0N 1 Orşova..................... 7 8.6 —1.9V 1 Timişoara..................... 759.5 0.0N 2 Arad . . . . • . 758.5 —0.9 SV3 Panciova........................... 760.3 — 1.0— — Sosiţi în Sibiiu. La 24 Ianuarie n. Hotel Neuriehrer. Sigfried Wachtel, M. Grün­stein, comerc. din Viena; Anton Feiszinger, comerc. din Budapesta; Ludovic Csató, advocat din Blaj. Hotel Meitzer; Dr. Folbert, Ana Oradi, I. Binder, economi; Foramitti, director de şcoala agronomică; S. Rares, comerc. de pele, toţi din Mediaş; Carol Kunst, apotecar din Birthalm; Trodt, călător din Miskolcz; Iosif Hoszu, preot; K. Orendi din Braşov; Natan Lep din Făgăraș; I. Jurca, preot din Kovas; Iaurea, pro­prietar din Saldorf; Iuliana Fekete; Hilfreich, călător din Viena. Economic. Institutul de credit fonciar (Boden­­creditanstalt) în Sibiiu. După conspectul semestral ce s’a publicat conform articolului de lege 36 din anul 1876, la 31 Decemvrie 1887 au fost în circulaţiune scrisuri fonciate în valoare nominală de 3,722 300 fl. care emise pe basa împrumutului hipotecar nedenun­­ţabil în sumă de 3,794.038. 40 fl., se acopere mai de multe ori prin realităţile zălogite în preţ de 12,027.018.99 fl. In posesiunea fon­dului de asigurare al scrisurilor fonciate per 271,584,65 fl. au fost 89.700 fl. obligaţiuni de stat ale căii ferate de Ost din anul 1869, 49.200 fl. împrumuturi de prioritate unificate de ale căilor ferate ungare, 89.800 fl. priori­tăţi de ale căilor ferate ardelenesci, 36.900 fl. scrisuri fonciate cu prime de 5x/a procente de ale institutului. Navigaţiunea fluvială în România. S’a promulgat următoarea lege votată de corpurile legiuitoare ale României: Art. 1. Ministerul lucrărilor publice va înfiinţa un serviciu de navigaţiune fluvială şi maritimă pentru transportul mărfurilor şi al călătorilor. Art. 2. Serviciul de navigaţiune cuprinde: a) Transporturile pe Dunăre cu vapoare şi remorcarea vaselor statului sau a vaselor particulare, atât indigene cât şi străine; b) Transporturile pe rîurile navigabile din interiorul ţerii; c) Transporturile pe mare între portu­rile Dunării şi porturile maritime române; d) întreţinerea serviciului de transport la porturile de mare ale ţerilor străine şi în special la porturile, în care se desfac obicinuit productele româneşci. Art. 3. Conducerea serviciului de navi­gaţiune va fi încredinţată de către ministerul lucrărilor publice unei direcţiuni generale a navigaţiunii române, cu reşedinţa la Galaţi, şi a unui consiliu de administraţiune, cu reşe­dinţa în Bucuresci. Art. 4. Consiliul de administraţiune se compune din 9 membri, şi anume: Trei representând interesele agriculturii, comerciului şi industriei; Trei representând administraţiunile a trei ministere: ministerul de răsboiu, de interne şi externe. Trei specialişti, ingineri civili, mecanici, navigatori sau armatori. Aceşti membri se vor reînoi la fiecare trei ani, câte unul din fiecare categorie re­­prezentată. Membrii consiliului de administraţiune se numesc în consiliul de miniştri, în urma recomandaţiunii ministerului lucrărilor publice. Art. 5. Atribuțiunile comitetelor locale ale porturilor, instituite prin legea dela 27 Martie 1874, trec la consiliul de administra­ţiune al serviciului de navigaţiune; aceste co­mitete rămân desfiinţate. Art. 6. Un regulament de administra­ţiune publică va determina drepturile, dato­riile şi competenţa direcţiunii generale şi ra­porturile dintre acestea şi ministerul lucrărilor publice. Art. 7. Budgetul serviciului de naviga­ţiune este votat şi promulge­­ în fiecare an, ca anex la budgetul ministerului lucrărilor pu­blice. Art. 8. Pentru instalaţiunile de făcut în porturile ţerii, trenurile de pe proprietăţile publice ale statului, judeţelor, comunelor şi aşezămintelor de binefacere, necesare ex­ploatării, vor fi cedate fără indemnisare. Terenurile de pe proprietăţile particulare, trebuitoare exploatării, se declară de utilitate publică generală și se vor expropria, conform legii speciale. Art. 8. Pentru cumpărarea vaselor, ma­­șinelor și materialului trebuincios exploatării și pentru executarea construcțiunilor din por­turi, se acordă ministerului lucrărilor publice un credit de 6.000.000 lei. Acest credit se va acoperi printr’un împrumut de 4.500.000 lei dela fondul porturilor, cu dobânda ce se plă­­tesce de cassa de depuneri şi consemnaţiuni, care restul de 1.500.000 lei se va acoperi din creditele acordate pentru portul Constanţa. Insolvenţe. Reuniunea de creditori din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Hara­­lambie şi Ştefan Ion­escu în Bucuresci. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 24 Ianuarie. Grâu hectolitru 74—80 chilo fl. 4.80 până fl. 5 60, grâu mestecat 68 pănă 72 chilo fl. 3 60­ pănă fl. 4 40 sScara 68 pănă 72 chilo fl. 3.10 pănă fl. 4.50, orfl 60 pănă 66 chilo fl. —.— pănă fl. —.—, oves 40 pănă 45 chilo fl. 1.70 pănă 9. 2.20, cucuruzul 70 pănă, 74 chilo fl. 3.70 pănă fl. 4.10, melaiul 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă fl. 4. crumpene 68 pănă 70 chilo fl. 1.10 pănă fl. 1.30, semânță de cânepă 49 pănă 51 chilo fl. 3 50 pănă fl. 4.—, mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 7.— pănă fl. 8.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 15.—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 12.—, Nr. 4 fl. 11.—, Nr. 5 fl. 9.—, slănina 100 chilo fl. 58 — pănă fl. 60.—, unsoarea de porc fl. 56.— pănă fl. 58.—, seu brut fl. 18.— pănă fl. 20.—, lumini de seu f. 30.— pănă fl. 33.—, lumini turnate de seu fl. 36.— pănă fl. 38.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, fân 100 chile fl. 1.60 pănă fl. 1.90, cânepa fl. 33.— pănă fl. 36.—, lemne de ars uscate m. cub. fl. 2.— pănă fl. 3.—, spirtul p. 100 L. »/„ 26 pănă 28 cr., carnea de vită chile 36 cr. carnea de vițel 30 pănă 45 cr., carnea de porc 38 pănă 40 cr., carnea de berbece — pănă — cr., oue 10 cu 30 pănă 33 cr. Târgul de rîmători în Steinbruch. In 23 Ianuarie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. unguresci grei, tineri 49.— cr. pănă 50.— cr., de mijloc 48.7a cr. până 49.— cr., ușori 47.*­, cr. pănă 48.7g cr., marfă țărănească, grea 46.— cr. pănă 47.— cr., de mijloc 46.— cr. pănă 46.7g cr., ușoară 45.— cr. până 46.— cr., românesci de Bakony, grei —cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbesci grei 45.— cr. pănă 46.— cr., transito de mijloc 43.- cr. pănă 45.— cr., transito ușori 43.— cr. pănă 44.— cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4,1/0 cumpăniți la gară. Pag 35. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Ian. 1888. Cursul pieţii din Sibiiu­ din 25 Ianuarie st. n. 1888. Bursa de Budapesta din 21 Ianuarie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/o.....................................—•—­­ „ „ „ 4»/o...........................................97.45 „ „ hârtie „ 5°/p...........................................83.45 împrumutul căilor ferate ing................................148.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................94.0 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................124.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................110.50 Bonuri rurale ing....................................................103.— „ „ „cu cl. de sortare .... 101.— „ „ „ bănățene-timișene .... 103.50 „ „ „cu cl. de sortare .... 102.50 „ „ transilvane......................................101.— „ „ croato-slavone.................................—•— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100.— împrumut cu premiu ing.......................................119.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 122.— Renta de hârtie austriacă.............................................78.60 „ „ argint austriacă.............................................80.75 „ „ aur austriacă......................................1­0.— Losurile austr. din 1860 ...................................... 135.50 Acţiunile băncei austro-ungare........................... 867. „ „de credit ing............................. 273.— „ „ „ „ austr........................... 269.70 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................102.— Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.95 Napoleon­ d’ori.................................................................10.01 Mărci 100 imp. germane............................................62.15 Londra 10 Livres sterlingi.....................................126.15 Bursa de Viena din 24 Ianuarie st. n. 1888. Renta de aur ing. 6°/0......................................—•— „ „ „ „ 4"/..............................................97.30 „ „ hârtie „ 5°/o............................................83.45 împrumutul căilor ferate ing................................148.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)............................................................94.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...........................................................124.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)..........................................................110.75 Bonuri rurale ing.........................................................101.25 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.25 „ „ „ bănățene-timișene .... 101.50 Bonuri rurale ing. cu cl. de sortare .... 102.50 „ „ transilvane.......................................101.— „ „ croato-slavone.................................l(l2.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing.......................................1­­9.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin , . 122.75 Rentă de hârtie austriacă.............................................78.55 „ „ argint austriacă........................................80.60 „ „ aur austriacă...........................................139.90 Losuri austr. din 1860 136.25 Acţiunile băncii austro-ungare........................... 865.—­„ „de credit ung.............................. 272.75 „ „ „ „ ava»............................ 269.50 Argintul......................................................................—•— Galbeni împărătesci................................................ 5.96 Napoleon­ d’ori ...............................................................10.03 Mărci 100 imp. germane............................................62.20 Londra 10 Livres sterlingi.....................................126.65 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Adrian Casoltanu. Hârtie monetă română Lire turcesci . . . Imperiali..................... Ruble rusesci . . . Comp. 8.30 11.20 10.20 1.08 vând. 8.35 „ 11.25 „ 10.25 * 1.09 eS .. 2 o Im Preţul per 100 Chilogr.Is-Ik Preţul per 100 chilogr. Siminţe a­n O A­dela Ipănă o-» dela pănă Grâu Bănăţenesc, dou 74— — 75— — Grâu dela Tisa 74— — 75— — Grâu de Pesta 74— — 75— — Grâu de Alba-regală 74— — 75— — Grâu de Bácska 74— — 75— — Unguresc de Nord 74— — 75— — Siminţe, Cualitatea Preţul per 100 chilogr. dela pănă Secară Ora Nutreț 70--72 5.555.80 de vinars 60--62 5.405.60 de bere 62--64 5.756.80 Oves 64--66 6.907.60 Cucuruz (porumb) bănăț. 39--41 5.405.75 deab­solu 75 5.555.60 71 73 5.455.50 Hrișcă 6.257.— Grâu de primă. htc 7.35§ 7.33­­­5 de toam.O 7.70 7.71 sa * s s Cucuruz n Maiu-Iun. Iul. Aug. Bani 00 ch 6.02 l! £ % 6.04 Ore* de primă, de toam.Fh©Pi 5.61ra 5.63 Cursul Producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 42.—45— Lucerna franceză— — n Lucernă italiană— — ;; Lucerna roșie 42— 46— Oleu de rap. Oleu de in roșu 5.10 5.20 Uns. de porc dela Pesta 57— 58— a dela țeară— — & Slănină svântată 50 —51 — O 51 afumată 55— 56— 30 Seu 31— 32. -oo Prune din Bosnia, în buți— — 51 din Serbia, în buți 11.2011.60 Pi Lictar slavon, nou 13.5 114— % 51 bănățenesc lg.2513.50­­ Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci serbesci — — n — — Miere brută— v — 55 galbină străcurată— — Ceară de Rosenau 119. 120. Spirt Spirt 24.2524.50 55 Drojdiuțe de spirt 28— 28.501 Soiul 23 Ianuarie — 4 oare p. m. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5®/* • Renta română amort. 5°/0 . „ (Schuldverschreib.) Oblig. de Stat. C. F. R. G­,,o Renta rom. (Rur. conv.) 6% împrumutul Municipal 5°/0 Scrisuri func. rurale 7°/0 Scrisuri func. rurale 5°/0 Idei urbane 7°/0 . . . „ 6°/0 . . . . 5°/o • • • Banca Naț. (500 lei vers. într.) —.— 999 994 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) —.— 230.71 Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vérs.) —.— 201.198 S. cred. mob. r. (250 lei vérs.) —.— —.— Soc. r. de con. (250 lei vérs.) —.— 81.7? Oblig. Casei Pensiunilor . . . —.— — Agio........................................... 17.70 17 75 Schimb Londra 3 luni........................... 25.317« S cek................................ 25.477« Paris 3 luni................................ 99.90 „ cek.....................................100.75 Berlin 3 luni...........................124.25 „ cek................................124.95 Viena......................................f 2.0 U/, Agio 17.80 —

Next