Tribuna, iulie 1902 (Anul 19, nr. 119-139)
1902-07-02 / nr. 119
Pag. 474 Zilele aceste Macaulay a fost în Cluj, unde asemenea a convenit cu câţiva Români. Despre petrecerea lui în comitatul Hunedoarei şi în deosebi în Orăștie, »Libertatea scrie între altele următoarele »A fost Sâmbăta trecută și la Orăștie. A cercetat pe dnii Dr. I. Mihu, Dr. A. Vlad şi Dr. A. Muntean, rugându-i prin interpret, să-i spună ţie scurt părerile lor asupra chestiei naţionale. Pe interpretul îl făcea tocmai un Ungur din loc, profesorul de religie Tankó, care ştie englezeşte. Bietul Ungur era în o situaţie foarte strîmtorată trebuind să traducă Englezului câte-o declaraţie pipărată a celor întrebaţi. Englezul îşi făcea notiţe, — pe care însă nu le poţi controla, că-s fidele sau nu. 10 să se aleagă de toată treaba vreo broşură nouă asupra chestiei naţionale in Ungaria ori nişte articli de ziar. »Nostim în toată treaba e, că »învăţatul* Englez nu fie de at englezete şi franţuzeşte, şi vine să facă studii printre Români, Slovaci, Sârbi, etc., unde oameni cari să vorbească limbile cunoscute de el, sunt într’adevăr rarităţi De ar vorbi măcar limba germană, lucrul ar mai merge. Aşa însă totul pare o comedie comandată poate de Unguri chiar*.* Asupra visitei şi »studiului« profesorului Macauley vom reveni. Raportul general al comitetului societăţii de lectură „Andreiu Şaguna“ pe anul societar 1901/1902. (Urmare). I. Afaceri literare. I. Societatea în activitatea sa literară a desbătut 21 lucrări, dintre cari unele de natură filosofică-ştientică, literară, istorică etc. şi 8 producte poetice, parte originale, parte traduceri. Dintre acestea au fost primite pentru foaia «Musa» următoarele: 1. »Cuvânt festiv* rostit la şedinţa festivă, de Dumitru Boroia, cleric ol. III. 2. »In memoria marelui Andreiu* cuvânt ocasional de George Tulbure, cleric ol. III. 3. »Arta şi religiunea* disertaţie, petită la şedinţa festivă de George Tulbure, cleric ol. III. 4. »Sentimentul religios*, disertaţie de George Tulbure, cleric ol. III. 5. »Importanţa religiunii*, disertaţie de Alexandru Popa, olerio ol. II. 6 »Minunea şi raţionalismul* dis. de Nic. Soneriu, olerio ol. II. 7. »Educaţiunea noastră*, dis. de George Bărescu, olerio ol. o. II. 8. »Lupta dela Sânt-Imbru*, descriere de Nic. Duma, ol. o. II. 9. »Să-şi găsească fata», novele de Dumitru Purece, ol. II. 10. »Bătrânul clopotar*, schiţă de W. Korolenko, tradusă din limba germ. de Nic. Soneriu, ol. o. II. 11. »Moş Petru cel sfătos*, schiţă de Aurelian Oancea, ol. o. I. 12. »Puiul mamii*, novelă de Ioan Pascu, ped. o. II. 13. »Cuvânt de introducere*, pentru foaia »Musa«, de redactorul Zacharie Mihelțan, d. c. II. 14. »Poesiile« a) »Te-ai dus*, 6) »Somnul florilor*, 6) »Vis* și d) »Urgia* de loan Pascu, ped. c. II. 15. »Poesiile« a) »O maximă* după Schiller, b) »Vin’ la mine«, c) »Ei* și d) »Dar nu te-ai arătat«, de Dumitru Boroia, cl. o. III. 16. »Strigături ardeleneşti din Galaţi, colect. de Ioan Păcală, ped. o. III. 17. Repensiune asupra poesiilor: »Vin’ la mine, etc., de Nic. Şoneriu, c. o. II. Toate aceste lucrări au fost censurate de membrii comisiunei literare şi apoi desbătute în plenul şedinţelor comitetului şi ale societăţii şi incluse în foaia »Musa«, care in anul acesta a apă- rut în 14 numeri. S au declamat diferite poesii serioase şi comice. 2. Afaceri administrative. Aici e de remarcat, că P. on. direcţiune saminarială a binevoit şi In acest an a luat asupra-’şi înscrierea membriior societăţii şi astfel toţi elevii seminarian au fost şi membri ai societăţii, pentru care lucru primească P. on. direcţiune adânc simţite mulţumite. Activitatea administrativă astfel mult Uşurată prin acest fapt s’a mărginit la afaceri, pari de comun regulează bunul mers al lucrărilor întru ajungerea soo- S I b i i u. Marţi, parilor urmărită Intre acestea amintim că s’au adus mai multa conduse între pari mai remarcabile sânt: 1. Revizuirea bibliotecii şi separarea mai multor cărţi, pari parte s’au pus ca premii, parte a’au donat la biblioteci poporale, oar’ restul s’a licitat între membrii societăţii. 2 S’a aprobat regulamentul intern al comitetului. 3 S’a completat şi decopiat »Inventarul societăţii* etc. 4 S’a luat hotărîrea de a se tipări un nou catalog al bibliotecii societăţii. 5. Sau continuat lucrările pentru edarea almanachului societăţii. (Va urma). Revistă externă Francia. Presidentul consiliului, Combes, a adresat prefecţilor o circulară învitându i de a pune în vederea instituţiunilor congregaţionale, cari funcţionează fără autorizaţie dela punerea în aplicare a legei asupra asociaţiunilor, şi cari de atunci n’au cerut cuvenita autorisaţiune, că li se mai acoardă un termin de 8 zile pentru a se disolva. Trecut acest interval, prefecţii vor trebui să proceadă la închiderea acestor stabilimente, al căror număr este de aproape 2000. Ia 11 i. c. a interpelat deputatul Aynard în chestia aceasta. Ministrulpresident a cerut, ca interpelarea să se pertracteze conform ordinii de zi, deja stabilite. Interpelantul a protestat declarând, că amânându-se pertractarea, își perde orice îndreptăţire, pentru că în restimpul acesta vor fi închise mii de şcoale. Combea vrea în mai multe rînduri să vorbească, dar nu poate din causa tumultului, ce izbucneşte şi care ameninţă să se prefacă într’o încăierare. In sffrşit, după deşertarea tribunelor, camera hotăreşte, cu 328 voturi contra 218, conform cererii ministrului-president, Africa-de-sud. Englezii sunt foarte nemulţumiţi, că cei 4 generali buri, cari au plecat din Africa-de-sud, nu vin mai întâiu în Anglia, ci fac o tură prin Europa şi America. O parte din oficerii şi funcţionarii buni au retuşat să depună jurământul în felul cum e conciliat, cei mai mulţi rusi se învoesc să subscrie o declaraţie, în care recunosc pe regele Eduard ca suveran. In Africa de-sud se continuă din partea celor interesaţi la minele de acolo agitaţia pentru suspendarea constituţiei din colonia Cap. Bucuria Englezilor pentru incheerea păcii pare a fi curând tulburată nu numai prin atitudinea Burilor, cari sunt nemulţumiţi cu condiţiile de pace şi aşteaptă primul moment favorabil, ca să lovească din nou, dar şi prin un resboiu, care ameninţă să isbucnească cu seminţia Basuto. Un regiment de infanterie întovărăşit de artilerie a plecat la graniţa ţării Basuto, ca să prevină o răscoală. Ţeara aceasta, cât Bosnia şi Herţegovina de mare, e locuită de peste Visilion Negri, toţi superiori altor seminţii prin inteligenţă şi vitejie. Una dintre căpeteniile lor a permis de sunîtooriturilor trecerea prin ţeara lui. Englezii vor să-ș i pedepsească pentru aceasta, ceea-ce poate avă ca urmare o răscoală generală a Negrilor. Cunoscători ai împrejurărilor din Africa-de-sud sunt de părerea, că desvălirea chestiunii Negrilor din Africa de sud va avă drept urmare nimicirea culturii europene. Kitchener a sosit în Londra, unde a fost primit cu un antusiasm de nedescris. O mulţime de femei — dame — drept recunoştinţă pentru-că lui Kitchener ’i-a succes să ucidă prin foame, frig şi golătate în castrele de concentrare peste 20 mii de femei şi copii de-ai Burilor,l-au asaltat, ca să-l sărute. îmbulzeala a fost aşa de mare, că multe din aceste preotese ale lui Marte englez au fost tăvălite pe pământ. Ştiri mărunte. Guvernul a depus la Sobranie un proiect, prin care contingentul anual de recruți este micșorat pe timp de 3 ani, care efectivul armatei redus de la 45 000 oameni la 40 000 Publicistul englez Stead a refuzat să participe la congresul filoarmean, zicând că Englezii nu mai au drept să protesteze contra apă- rării altor popoare, după cele făcute în Africade BUd.* în Belgrad a apărut o foaie »Albania*, care apără în limba albaneză interesele Albanezilor.* împăratul german a primit în Odde pe fostul ministru-pres. francez Waldeck-Rousseau. « In Gnesen voeste procuratura de stat să pornească proces contra mai multor fetițe de 14—16 ani, eleve la gimnasiul de acolo, pentrucă ar primejdui statul prus. • Guvernator suprem al Australiei a fost numit Max Kalmont un mare interprinzător I milionar. _________ TRIBUNA Seminarul junimii gr.-cat. din Blaj. — Concurs de primire în Seminar. — 1. Părinţii, cari voiesc să ’şi aşeze I băeţii pe an. şcol. 1902/3 în seminarul junimii române greco-catolice dela gimnasiul superior gr. cat. din Blaj prin aceasta sânt avizaţi, că terminul concursului de primire este 15 August st. n. a. o. Cererile de primire (se primesc numai gimnasişti) sunt a se adresa Prea Veneratului Consisior Metropolitan din Blaj, şi ce priveşte pe băeţii, cari în I anul şcol. trecut, nu au fost elevi ai Seminarului tinerimii, au să fie instruite I cu estras de botez, testimoniu de pe anul şcol trecut şi atestat de vaccinare. In cerere părinţii sau îngrijitorii au să-şi însemne locuinţa şi posta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc deplin toate condiţiunile şi se obligă a le împlini pe teste. Ca resoluţiunile să se poată espedia francate, petenţii sunt rugaţi să alăture marcele poştale de lipsă. 2 Pentru elevi luat a se plăti : 8 cor. taxă de inseriere, 240 cor. pentru I cuartir, vnpt, luminat, încălzit, spălat şi I In cas de lipsă medic şi medicină, 2 or. taxă de scaldă, 6 cor. taxă pentru scrobitul rufelor, aşa dară cu totul 256 cor. la an. Taxa de înscriere, de scaldă și de scrobit are să se plătească toată de odată cu opasiunea înscrierii, suma de 240 cor. în două respectiva 4 rate anticipative, astfel ofi în 1 Septemvrie cu opasiunea presentării sunt a se plăti cel puţin 76 cor. respective 70 cor. In cas de 2 rate, rata a doua se va plăti în 1 Februar, în cas de 4 rate, rata a 2-a se va plăti în 15 Noemvrie, rata a 3 a în 1 Februar, rata a 4 a în 15 Aprilie Sumele aceste sunt atât de mici încât , numai primindu-le regulat şi anticipative i se poate satisface atâtor trebuinţe, câte sunt cu susţinerea şi îngrijirea elevilor. Astfel rectoratul va fi silit să dimită pe elevii, ai căror părinţi sau îngrijitori nu-şi vor solvi ratele la timpul său. 3. Elevii vor avea să aducă cu ■ine : a) 4 părechi de schimburi de pânză sau de giulgiu bune; b) cel puţin 4 batiste; c) 2 părechi de încălţăminte şi cel puţin 4 părechi de ciorapi sau de obiele; d) 1 saltea (sac de paie) şi 2 lipidee (cearceafuri) de pus pe saltea; e) 2 perini şi 4 feţe (de perini); f) 1 ţol sau plapomă şi 2 lipidee de plapomă; g) 2 lipidee albe de giulgiu pentru coperirea patuluide lână şi colorate nu sunt bune, căci nu se poate ajunge la uniformitate); h) 1 cuţit, 1 furcuţă, 1 lingură de metal, 1 păhar şi cel puţin 3 şervete; i) 1 perie de vestminte şi 3 pentru încălţăminte; i) cel puţin 3 ştergare şi 2 pepteni unul des şi unul rar. 4. Elevii vor ave provisiunea întreagă şi anume: a) Locuinţa în sale mari sănătoase, luminoase şi provăzute cu toate cele de lipsă ; b) vipt întreg adecă dejun, prânz şi oină. La dejun vor avă lapte cald cu pâne, la prânz 2-3 feluri de mâncări, la oină 1 — 2 feluri. La prânz în zile de dulce va fi supă de carne, carne cu sos şi mâncare groasă cu carne, eventual zârna acră cu carne şi mâncare groasă cu carne sau friptură cu garnitură, care în zile de post supă de legume şi mâncare groasă, ori apoi mâncare groasă de legume şi mâncări făcute cu brânză, lapta sau oauă. La cină în zile de dulce va fi friptură sau mâncare groasă cu carne, în ziua de post mâncări făcute cu lapte, brânză sau ouă; c) spălatul eventual și scrobitul rufelor ; d) luminatul în timpul reperat; e) încălzitul în timp de iarnă; e) în cas de lipsă medic, medicină și îngrijirea de lipsă; g) scaldă caldă în timpul iernii a măsurat prescriselor igienii. Afară de aceea superioritatea se va îngriji, ca elevii pe lângă controla de lipsă să fie şi ajutoraţi în studiare. 5. Părinţii în decursul anului şiol. I se va trimită la adresa sau la mâna elevilor bani, oi banii se vină la adresa superiorităţii, care se va îngriji să se procure recursitele de şcoală, cărţile şi celelalte ce le sunt de lipsă. Asemenea nici mâncări să nu le trimită, căci seminarul ii prevede cu cele de lipsă. Mâncările, ce părinţii cu toate aceste le ar trimite fiilor sei se vor împărţi între toţi elevii, în cas de cantitate mai mică intre conşcolarii respectivului sau respectivilor elevi. 6. Părinţii sunt avisaţi, că pentru eventualele stricăciuni făcute de fiii lor sunt răspunzători, având se le rebonifice. De sine se înţelege, că pentru lucrurile şi obiectele ce se strică prin folosire, fără vina elevilor nu se va cerea nici o desdaunare. 7. Elevii se vor prezenta în 1 Sept. st. n. înaintea superiorităţii seminariale însoţiţi de părinţii sau îngrijitorii lor, unde aceştia vor plăti taxele de lipsă şi vor da în seamă obiectele şi lucrurile elevilor şi li se va designa mobiliarul destinat spre folosinţa elevilor. Blaj, în 10 Iunie 1902. Ermina Viciu, rector al seminarului junimii rom. gr.-cat. stud. din Blaj. 2/15 Iulie 1902 Masa studenţilor din Blaj. (Urmare şi fine). (163) . Aurel Vodă, dela Mafteiu Şanta, din Vaideiu 1 cor. Nic. Nicofică (id.) 1 cor. Mafteiu Nicoară 20 bani. Dela mai mulţi 2 cor. 86 bani. Al. Voda, preot Vaideiu 3 cor. Teod. Pitea 40 bani; loan Pop 1 cor. Sim. Nicoară, (toţi din Vaideiu) 1 cor.10 cor. 46 bani. (164) . Iuliu Grama dela loan Suciu, învăţător 40 bani; loan Opria (Sorbeai) 40 bani; Ilie Grama 20 bani; Grama Aftinia 20 bani; Vas. Spridon, parooh, Șerbeni 1 col.; Grama Irimie 8 bani; Câmpean Miron 4 bani; George Moldovan 8 bani; Opria Crăciun 10 bani; Grama Toader 10 bani; Lotis Pantilimon 10 bani; Caba Vasilica 4 bani; Grama Vasilie 8 bani; Simion Opria 10 bani; Gama Sim. 4 bani; Iuisie Moldovan 4 bani; Iacob Grama 10 bani; Toader Pop 10 bani; Iacob Moldovan 10 bani; loan Grama 1 cor.. 4 cor. 30 bani. I (165). Augustin Cioba, dela loan Racoţien, Ibăneşti 2 cor. loan Cioba, G. Adrian 1 cor. loan Pop, Caşva 2 cor. I Dem. Racoţian 2 cor. Grigore Farkas 1 cor. Vict. P. Harşan, G. Hodao 1 cor. I Lupul 1 cor. Dumitru Truţa, G. Orşova 40 bani. Gavrilă Cioba, Orşova 2 cor. Iuliu Cioba, Orşova 1 coroaaă = 13 cor. 40 bani (166). Dumitru Fărcaş, dela Enea Lupu, preot Balintfalău 2 cor. Cucuruz ; au dat Oáh Jós 1 cupă, Oláh G. 1 cupă, Oláh G. al Miei, Oláh Ioan, Oláh Todor, Oláh Aron, véd. Oáh Mihaiu, Oláh M., Simon Ios., Simon Tod., Kircu, Demet. I Barabas, Simon los., Simon Vas., Simon Ilan., Teod. Simon, Demeter loan, Simon János, Dascăl Alex., Fagaraai Karácson, (Cucuruzul s’a vândut cu 84 cruceri). Oláh Dem., Mesaros G, Simon Sándor, Datzkel József, Simon János câte 10 b. = 4 cor. 40 bani. (168). Virgil Hufigan, dela George I Cadar, Ciugudiu 5 cor., Basil Hăţegan, Oarda de jos 3 cor. = 8 cor. (170) Alimpiu Suciu, dela Aron Mihaescu, Riualb, 1 cor. loan Zepa, Sierel 50 bani, Beniamin Suciu, Sieral 50 bani = 2 cor. (171) . George Bitea, teolog a. IV., I deia Sebastian Nistor 2 cor. T. L. Alibini 5 cor. D. Decanu 1 cor. Voina Gusan 1 cor. loan Daianu 60 bani, Du- Smitru Poşa 1 cor. N. Fabian de Negreşti 1 40 bani, Vasile Nistor 1 cor. Teodor Mojcan 2 cor. Lie Brate 50 bani, loan Bi- Itea 1 cor. E. B. 20 bani (toţi din Cut). 1 loan Moga, Câpâlna 40 bani = 16 cor. I 10 bani. (173) Iosif Bogdan, dela loan I Bogdan, Ciunga 1 cor. (175) . Aurel Blaga, teolog anul I, dala loan Biega, paroch Ghirişul-rom. 2 ; cor. Traian Hădârean şi soţie, preot Ins V.Cemaraş 2 cor. Dem. Câmpean, înv. 1 pens. în lacul-de-jos 1 ppr. 15 cpr. (176) . Petru Balaş, din Oroiul sfftuiesc, a colectat de la Dobra Petru, Iun Ioan Bălaş, Maxim Dobra, câte 10 bani, And. Codsroea 20 bani, G. Giurca 10 bani, I. Pop 30 bani, Ana Moldovan 20 Nr. 119 bani, Ilie Sânmărgitean, Filon Megeş, câte 10 bani, Alimpie Dobra 20 bani, I. Dobra 20 bani, loan Hossu 10 bani, I. Pop 1 cor. Malintea Pop, parooh 2 cor. Nagy Zsig. 40 bani, Harhai Artimon 20 bani, loan Codarosa 20 bani, Maxim Bălaș 40 bani — 6 cor. (177) loan Boldor a colectat din Ciugudiul-de-jos, de la Toma Suciu, înv. 1 cor. George Boariu, parooh 2 cor. P. Filon, propr. 5 cor. N. Galea, din Iupo 2 cor. 10 cor. (178) . Beniamin Rus, dela loan Onig.9, parooh grof. Miroslaca 1 cor. Teofil Rus, par. gr. cat. tot acolo 2 cor. Aur. Rus, învăţător Feiurd 1 cor. Ben. Rus, teolog Blaj 50 bani. Sofia Dochiţă 10 bani, Elena Rut, elevă cl. VII. Blaj 20 bani, Măriţi Rus, clasa VII. Blaj 20 bani. = 5 cor. (179) . Franeisc Boţan, teolog anul I. dela George Pop, Mihalţ 5 cor., Valeriu Dăianu, notar 5 cor., Sever Frăţilă, Sânoel 20 bani, = 10 cor. 20 bani. Colecta teologilor este lui. (181). Mih. Demian a colectat din Vejda Sântioana dela George Csávát 11 cor. 40 bani, Teofil Ceuşan 2 cor., dela credincioşi 1 cor. 52 bani, Mih. Demian 68 bani, 5 cor. 60 bani. (183) . Ilarie Viciu dela Benedict Viciu, notar în Mur. St.Ana 1 cor., Iuliu Cioba, G. Orşova 20 bani, Pepelovics Erzsi, M.Oşorheiu, 40 bani, Isidor Dopp, învăţător în M. Oşorheiu 40 bani, credincioşii din Erneiul-Mare 4 cor. 80 bani, George Comes în Sânt-Ana de Murăş, 40 bani, = 7 cor. 20 bani. (184) . Eugen Circa, din Alepuş, de la Iacob Truţa, subnotar 2 cor., Eugenia Circa 20 bani, George Micu 1 cor., = 3 cor. 20 bani. (187). Victor Simoc dela Vas. Pop, viceprotopop în Meseş-S. Georgiu 2 cor., Sim. Marincaş, Bogdana 1 cor., loan Simoc, Restolţiu, 1 cor., Dr. Iosif Farcaş, Bucium 1 cor., Anuţa Marincaş, Bogdana 1 cor., Teodor Nichita, Zalau 1 cor., Boda József, Vármező, 1 cor. şi 8 cor. (189) Teofil Rus, dela Simion Rus 1 cor., Simion Baciu 40 bani, Alesandru Moldovan lui Iacob 40 bani (toţi din Bududeu) , 1 cor. 80 bani. (191) . Nic. Botriu dela loan Haizea, învăţ. Cohalm 1 cor., din Homorod dela loan Ciotlos, învăţ. 1 cor., Ştefan Ciotloş, meseriaş 50 bani, Avram Sionca, econom 40 bani, George Repede, paroch 1 cor. = 3 cor. 90 bani. (192) . Valeriu Şandru din Viostasuper, dela Ambrosiu Jucraş, învăţător 1 cor, Traian Şandru, M. Cop. 60 bani, I. Ilia, cant. 40 bani, F. Şandru, M.Cop. 1 cor. = 3 coroane. (198) Zaharie Pop din Beşimbac, dela loan Pop, passar 20 bani, Lazar Cârje 1 cor, George Jurcovan, adminis. parooh 1 cor., George Greavu, orâsnic 20 bani, Nechita Leliţiu 1 cor , George Monea 30 bani, Nic. Cârje, primar 1 cor. N. N. 30 bani, 15 coroane. Groaie* sitei. Sfbini, 14 Iulie n. 1902 CALINDARUL DE ZI al biroului «e Informaţiune pentru străini, PIAŢA-MARE Nr. 14. Marţi, în 15 Iulie n. 1902. Galeria de tablouri a museului Baron Bruckenthal, Piaţa-mare nr. 10: După înştiinţarea servitorului din museu. Intrarea 80 bani. Museul de istoria naturală, strada Harteneck nr. 1. După înştiinţarea intendentului casei. Intrarea 60 bani, pentru copii 20 bani. Museul transilvan carpatin, strada Harteneck nr. 1. După înştiinţarea custodelui (Strada Cisnădiei nr. 5, et. I.). Intrarea 1 cor. Deposit de arme orăşenesc, la Primărie, strada Măcelarilor nr. 2, deschis de la orele 11—12 an. Intrarea gratuită. Parcul »Pe sub arina, înaintea cofetăriei. Concertul musical regim. p. și reg. de infanterie nr. 2, dela 4 și jum. ore p. m. »Bereria • mare», Promenadă (Bretter). Societatea »Orpheul* a lui Grossmann. începutul la orele 8 seara. Intrarea liberă, locuri reservate.* Ultimul serviciu divin îa vechea catedrală. Ieri s’a săvîrşit ultimul serviciu divin în vechea catedrală de aici. înainte de ce păreţii ei aţiţi dimpreună cu sfântul altar ar îi daţi nimicire! c.Q-i aşteaptă un public ales a venit să mai înalţe rugăciuni cătră părintele ceriurilor şi să imploare ajutorul. La sfânta liturgie celebrată cu mare pompă de Rev. domni asesori I. Papiu, M. Voileanu, Nicolau Ivan şi diaconul Dumitru Câmpean au asistat şi membrii comitetului „ Asociaţiunii* şi ai lecţiilor literare şi cei ai fondului de teatru, cari s’au întrunit aici și dintre cari amintim pe domnii: Dr. Al Moosonyi, Cosma, Ungurean, Dr. Marienescu, Dr. Bologai