Tribuna, iulie 1902 (Anul 19, nr. 119-139)

1902-07-02 / nr. 119

Pag. 474 Zilele aceste Macaulay a fost în Cluj, unde asemenea a convenit cu câţiva Români. Despre petrecerea lui în comitatul Hunedoarei şi în deosebi în Orăștie, »Libertatea­ scrie între al­tele următoarele »A fost Sâmbăta trecută și la Oră­știe. A cercetat pe d­nii Dr. I. Mihu, Dr. A. Vlad şi Dr. A. Muntean, rugându-­i prin interpret, să-­i spună ţie scurt pă­rerile lor asupra chestiei naţionale. Pe interpretul îl făcea tocmai un Ungur din loc, profesorul de religie Tankó, care ştie englezeşte. Bietul Ungur era în o situaţie foarte strîmtorată trebuind să traducă Englezului câte-o declaraţie pi­părată a celor întrebaţi. Englezul îşi făcea notiţe, — pe care însă nu le poţi controla, că-­s fidele sau nu. 10 să se aleagă de toată treaba vre­o broşură nouă asupra chestiei na­ţionale in Ungaria ori nişte articli de ziar. »Nostim în toată treaba e, că »în­văţatul* Englez nu f­ie de at engleze­te şi franţuzeşte, şi vine să facă studii prin­tre Români, Slovaci, Sârbi, etc., unde oameni cari să vorbească limbile cuno­scute de el, sunt într’adevăr rarităţi De ar vorbi măcar limba germană, lucrul ar mai merge. Aşa însă totul pare o comedie comandată poate de Unguri chiar*.* Asupra visitei şi »studiului« profe­sorului Macauley vom reveni. Raportul general al comitetului societăţii de lec­tură „Andreiu Şaguna“ pe anul societar 1901/1902. (Urmare). I. Afaceri literare. I. Societatea în activitatea sa lite­rară a desbătut 21 lucrări, dintre cari unele de natură filosofică-ştientică, lite­rară, istorică etc. şi 8 producte poetice, parte originale, parte traduceri. Dintre acestea au fost primite pentru foaia «Musa» următoarele: 1. »Cuvânt festiv* rostit la şedinţa festivă, de Dumitru Boroia, cleric ol. III. 2. »In memoria marelui Andreiu* cuvânt ocasional de George Tulbure, cle­­ric ol. III. 3. »Arta şi religiunea* disertaţie, petită la şedinţa festivă de George Tul­bure, cleric ol. III. 4. »Sentimentul religios*, disertaţie de George Tulbure, cleric ol. III. 5. »Importanţa religiunii*, diserta­ţie de Alexandru Popa, olerio ol. II. 6 »Minunea şi raţionalismul* dis. de Nic. Soneriu, olerio ol. II. 7. »Educaţiunea noastră*, dis. de George Bărescu, olerio ol. o. II. 8. »Lupta dela Sânt-Imbru*, des­criere de Nic. Duma, ol. o. II. 9. »Să-­şi găsească fata», novele de Dumitru Purece, ol. II. 10. »Bătrânul clopotar*, schiţă de W. Korolenko, tradusă din limba germ. de Nic. Soneriu, ol. o. II. 11. »Moş Petru cel sfătos*, schiţă de Aurelian Oancea, ol. o. I. 12. »Puiul mamii*, novelă de Ioan Pascu, ped. o. II. 13. »Cuvânt de introducere*, pen­tru foaia »Musa«, de redactorul Zacharie Mihelțan, d­. c. II. 14. »Poesiile« a) »Te-ai dus*, 6) »Somnul florilor*, 6) »Vis* și d) »Urgia* de loan Pascu, ped. c. II. 15. »Poesiile« a) »O maximă* după Schiller, b) »Vin’ la mine«, c) »Ei* și d) »Dar­ nu te-ai arătat«, de Dumitru Bor­oia, cl. o. III. 16. »Strigături ardeleneşti din Ga­laţi­, colect. de Ioan Păcală, ped. o. III. 17. Repensiune asupra poesiilor: »Vin’ la mine, etc., de Nic. Şoneriu, c­. o. II. Toate aceste lucrări au fost censu­­rate de membrii comisiunei literare şi apoi desbătute în plenul şedinţelor co­mitetului şi ale societăţii şi incluse în foaia »Musa«, care in anul acesta a apă-­­ rut în 14 numeri. S au declamat diferite poesii seri­oase şi comice. 2. Afaceri administrative. Aici e de remarcat, că P. on. direc­ţiune saminarială a binevoit şi In acest an a luat asupra-’şi înscrierea membri­­­ior societăţii şi astfel toţi elevii semina­rian au fost şi membri ai societăţii, pen­tru care lucru primească P. on. direc­ţiune adânc simţite mulţumite. Activitatea administrativă astfel mult Uşurată prin acest fapt s’a mărginit la afaceri, pari de comun regulează bunul mers al lucrărilor întru ajungerea soo- S I b i i u. Marţi, parilor urmărită Intre acestea amintim că s’au adus mai multa cond­use între pari mai remarcabile sânt: 1. Revizuirea bibliotecii şi sepa­rarea mai multor cărţi, pari parte s’au pus ca premii, parte a’au donat la biblio­teci poporale, oar’ restul s’a licitat în­tre membrii societăţii. 2 S’a aprobat regulamentul intern al comitetului. 3 S’a completat şi decopiat »In­ventarul societăţii* etc. 4 S’a luat hotărîrea de a se tipări un nou catalog al bibliotecii societăţii. 5. Sau continuat lucrările pentru edare­a almanachului societăţii. (Va urma). Revistă externă Francia. Presidentul consiliului, Combes, a adresat prefecţilor o circulară învi­­tându i de a pune în vederea instituţiu­nilor congregaţionale, cari funcţionează fără autorizaţie dela punerea în aplicare a legei asupra asociaţiunilor, şi cari de atunci n’au cerut cuvenita autorisaţiune, că li se mai acoardă un termin de 8 zile pentru a se disolva. Trecut acest in­terval, prefecţii vor trebui să proceadă la închiderea acestor stabilimente, al că­ror număr este de aproape 2000. Ia 11 i. c. a interpelat deputatul Aynard în chestia aceasta. Ministrul­­president a cerut, ca interpelarea să se pertracteze conform ordinii de zi, deja stabilite. Interpelantul a protestat de­clarând, că amânându-se pertractarea, își perde ori­ce îndreptăţire, pentru că în restimpul acesta vor fi închise mii de şcoale. Combea vrea în mai multe rîn­­duri să vorbească, dar­ nu poate din causa tumultului, ce izbucneşte şi care ameninţă să se prefacă într’o încăierare. In sffrşit, după deşertarea tribunelor, camera hotăreşte, cu 328 voturi contra 218, conform cererii ministrului-pre­sident, Africa-de-sud. Englezii sunt foarte nemulţumiţi, că cei 4 generali buri, cari au plecat din Africa-de-sud, nu vin mai întâiu în Anglia, ci fac o tură prin Europa şi America. O parte din oficerii şi funcţionarii buni au retuşat să depună jurământul în felul cum e conciliat, cei mai mulţi rusi se învoesc să subscrie o declaraţie, în care recunosc pe regele Eduard ca suveran. In Africa­ de-sud se continuă din partea celor interesaţi la minele de acolo agitaţia pentru suspendarea constituţiei din colonia Cap. Bucuria Englezilor pentru inchee­­rea păcii pare a fi curând tulburată nu numai prin atitudinea Burilor, cari sunt nemulţumiţi cu condiţiile de pace şi aşteaptă primul moment favorabil, ca să lovească din nou, dar­ şi prin un res­­boiu, care ameninţă să isbucnească cu seminţia Basuto. Un regiment de in­fanterie întovărăşit de artilerie a plecat la graniţa ţării Basuto, ca să prevină o răscoală. Ţeara aceasta, cât Bosnia şi Herţegovina de mare, e locuită de peste Vi­silion Negri, toţi superiori altor seminţii prin inteligenţă şi vitejie. Una dintre căpeteniile lor a permis de sunîto­­ori­turilor trecerea prin ţeara lui. En­glezii vor să-ș i pedepsească pentru acea­sta, ceea-ce poate avă ca urmare o răs­coală generală a Negrilor. Cunoscători ai împrejurărilor din Africa-de-sud sunt de părerea, că desvălirea chestiunii Ne­grilor din Africa­ de sud va avă drept urmare nimicirea culturii europene. Kitchener a sosit în Londra, unde a fost primit cu un antusiasm de nedes­­cris. O mulţime de femei — dame — drept recunoştinţă pentru-că lui Kitche­ner ’i-a succes să ucidă prin foame, frig şi golătate în castrele de concentrare peste 20 mii de femei şi copii de-ai Bu­rilor,­­l-au asaltat, ca să-­l sărute. îm­bulzeala a fost aşa de mare, că multe din aceste preotese ale lui Marte englez au fost tăvălite pe pământ. Ştiri mărunte. Guvernul a depus la Sobranie un proiect, prin care contingentul anual de recruți este micșorat pe timp de 3 ani, care efectivul armatei redus de la 45 000 oameni la 40 000 Publicistul englez Stead a refuzat să par­­­ticipe la congresul filoarmean, zicând că Engle­zii nu mai au drept să protesteze contra apă- rării altor popoare, după cele făcute în Africa­­de­ BUd.* în Belgrad a apărut o foaie »Albania*, care apără în limba albaneză interesele Al­banezilor.*­­ împăratul german a primit în Odde pe fostul ministru-pres. francez Waldeck-Rousseau. « In Gnesen voeste procuratura de stat să pornească proces contra mai multor fetițe de 14—16 ani, eleve la gimnasiul de acolo, pentru­­că ar primejdui statul prus.­­ • Guvernator suprem al Australiei a fost numit Max Kalmont un mare interprinzător I milionar.­­ _________ TRIBUNA Seminarul junimii gr.-cat. din Blaj. — Concurs de primire în Seminar. — 1. Părinţii, cari voiesc să ’şi aşeze I băeţii pe an. şcol. 1902/3 în seminarul­­ junimii române greco-catolice dela gim­nasiul superior gr. cat. din Blaj prin aceasta sânt avizaţi, că terminul con­cursului de primire este 15 August st. n. a. o. Cererile de primire (se primesc numai gimnasişti) sunt a se adresa Prea­­ Veneratului Consisior Metropolitan din­­ Blaj, şi ce priveşte pe băeţii, cari în I anul şcol. trecut, nu au fost elevi ai Se­­­­minarului tinerimii, au să fie instruite I cu estras de botez, testimoniu de pe anu­l şcol trecut şi atestat de vaccinare. In­­ cerere părinţii sau îngrijitorii au să-­şi­­ însemne locuinţa şi posta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc de­plin toate condiţiunile şi se obligă a le împlini pe teste. Ca resoluţiunile să se poată espedia francate, petenţii sunt rugaţi să alăture marcele poştale de lipsă. 2 Pentru elevi luat a se plăti : 8 cor. taxă de inseriere, 240 cor. pentru I cuartir, vnpt, luminat, încălzit, spălat şi I In cas de lipsă medic şi medicină, 2 or. taxă de scaldă, 6 cor. taxă pentru scro­bitul rufelor, aşa dară cu totul 256 cor. la an. Taxa de înscriere, de scaldă și de scrobit are să se plătească toată de odată cu opasiunea înscrierii, suma de 240 cor. în două respectiva 4 rate anti­cipative, astfel ofi în 1 Septemvrie cu opasiunea presentării sunt a se plăti cel puţin 76 cor. respective 70 cor. In cas de 2 rate, rata a doua se va plăti în 1 Februar, în cas de 4 rate, rata a 2-a se va plăti în 15 Noemvrie, rata a 3 a în 1 Februar, rata a 4 a în 15 Aprilie Sumele aceste sunt atât de mici încât , numai primindu-le regulat şi anticipative i se poate satisface atâtor trebuinţe, câte­­ sunt cu susţinerea şi îngrijirea elevilor.­­ Astfel rectoratul va fi silit să dimită pe­­ elevii, ai căror părinţi sau îngrijitori nu-­şi vor solvi ratele la timpul său. 3. Elevii vor avea să aducă cu ■ine : a) 4 părechi de schimburi de pânză sau de giulgiu bune; b) cel puţin 4 batiste; c) 2 părechi de încălţăminte şi cel puţin 4 părechi de ciorapi sau de obiele; d) 1 saltea (sac de paie) şi 2 li­­pidee (cearceafuri) de pus pe saltea; e) 2 perini şi 4 feţe (de perini); f) 1 ţol sau plapomă şi 2 lipidee de plapomă; g) 2 lipidee albe de giulgiu pentru coperirea patului­­de lână şi colorate nu sunt bune, căci nu se poate ajunge la uniformitate); h) 1 cuţit, 1 furcu­ţă, 1 lingură de metal, 1 păhar şi cel puţin 3 şervete; i) 1 perie de vestminte şi 3 pentru încălţăminte; i) cel puţin 3 ştergare şi 2 pepteni unul des şi unul rar. 4. Elevii vor ave provisiunea în­treagă şi anume: a) Locuinţa în sale mari sănătoase, luminoase şi provăzute cu toate cele de lipsă ; b) vipt întreg adecă dejun, prânz şi oină. La dejun vor avă lapte cald cu pâne, la prânz 2-3 feluri de mâncări, la oină 1 — 2 feluri. La prânz în zile de dulce va fi supă de carne, carne cu sos şi mâncare groasă cu carne, eventual zârna acră cu carne şi mâncare groasă cu carne sau friptură cu garnitură, care în zile de post supă de legume şi mân­care groasă, ori apoi mâncare groasă de­­ legume şi mâncări făcute cu brânză,­­ lapta sau oauă. La cină în zile de dulce va fi friptură sau mâncare groasă cu carne, în ziua de post mâncări făcute cu lapte, brânză sau ouă; c) spălatul eventual și scrobitul ru­felor ; d) luminatul în timpul reperat; e) încălzitul în timp de iarnă; e) în cas de lipsă medic, medicină și îngrijirea de lipsă; g) scaldă caldă în timpul iernii a mă­­­surat prescriselor igienii. Afară de aceea superioritatea se­­ va îngriji, ca elevii pe lângă controla­­ de lipsă să fie şi ajutoraţi în studiare. 5. Părinţii în decursul anului şiol. I se va trimită la adresa sau la mâna ele­­­­vilor bani, oi banii se vină la adresa­­ superiorităţii, care se va îngriji să se procure recursitele de şcoală, cărţile şi celelalte ce le sunt de lipsă. Asemenea nici mâncări să nu le trimită, căci semi­narul ii prevede cu cele de lipsă. Mân­cările, ce părinţii cu toate aceste le ar trimite fiilor sei se vor împărţi între toţi elevii, în cas de cantitate mai mică intre conşcolarii respectivului sau res­pectivilor elevi. 6. Părinţii sunt avisaţi, că pentru eventualele stricăciuni făcute de fiii lor sunt răspunzători, având se le reboni­­fice. De sine se înţelege, că pentru lu­­­crurile şi obiectele ce se strică prin fo­­­­losire, fără vina elevilor nu se va cere­a nici o desdaunare. 7. Elevii se vor prezenta în 1 Sept. st. n. înaintea superiorităţii seminariale însoţiţi de părinţii sau îngrijitorii lor, unde aceştia vor plăti taxele de lipsă şi vor da în seamă obiectele şi lucrurile elevilor şi li se va designa mobiliarul destinat spre folosinţa elevilor. Blaj, în 10 Iunie 1902. Ermina Viciu, rector al seminarului junimii rom. gr.-cat. stud. din Blaj. 2/15 Iulie 1902 Masa studenţilor din Blaj. (Urmare şi fine). (163) . Aurel Vodă, dela Mafteiu Şanta, din Vaideiu 1 cor. Nic. Nicofică (id.) 1 cor. Mafteiu Nicoară 20 bani. Dela mai mulţi 2 cor. 86 bani. Al. Voda, preot Vaideiu 3 cor. Teod. Pitea 40 bani; loan Pop 1 cor. Sim. Nicoară, (toţi din Vaideiu) 1 cor.­­­10 cor. 46 bani. (164) . Iuliu Grama dela loan Suciu, învăţător 40 bani; loan Opria (Sorbeai) 40 bani; Ilie Grama 20 bani; Grama Aftinia 20 bani; Vas. Spridon, parooh, Șerbeni 1 col.; Grama Irimie 8 bani; Câmpean Miron 4 bani; George Moldo­van 8 bani; Opria Crăciun 10 bani; Grama Toader 10 bani; Lotis Pantili­­mon 10 bani; Caba Vasilica 4 bani; Grama Vasilie 8 bani; Simion Opria 10 bani; Gama Sim. 4 bani; Iuisie Mol­dovan 4 bani; Iacob Grama 10 bani; Toader Pop 10 bani; Iacob Moldovan 10 bani; loan Grama 1 cor..­­ 4 cor. 30 bani. I (165). Augustin Cioba, dela loan Racoţien, Ibăneşti 2 cor. loan Cioba, G.­­ Adrian 1 cor. loan Pop, Caşva 2 cor. I Dem. Racoţian 2 cor. Grigore Farkas 1 cor. Vict. P. Harşan, G. Hodao 1 cor. I Lupul 1 cor. Dumitru Truţa, G. Orşova 40 bani. Gavrilă Cioba, Orşova 2 cor. Iuliu Cioba, Orşova 1 coroaaă = 13 cor. 40 bani (166). Dumitru Fărcaş, dela En­e­a Lupu, preot Balintfalău 2 cor. Cucuruz ; au dat O­áh Jós 1 cupă, Oláh G. 1 cupă,­­ Oláh G. al Miei, Oláh Ioan, Oláh Todor,­­ Oláh Aron, véd. O­áh Mihaiu, Oláh M.,­­ Simon Ios., Simon Tod., Kircu, Demet. I Barabas, Simon los., Simon Vas., Simon I­lan., Teod. Simon, Demeter loan, Simon János, Dascăl Alex., Fagaraai Karácson, (Cucuruzul s’a vândut cu 84 cruceri). Oláh Dem., Mesaros G, Simon Sándor,­ ­ Datzkel József, Simon János câte 10 b. = 4 cor. 40 bani. (168). Virgil Hufigan, dela George I Cadar, Ciugudiu 5 cor., Basil Hăţegan, Oarda­ de jos 3 cor. = 8 cor. (170) Alimpiu Suciu, dela Aron­­ Mihaescu, Riualb, 1 cor. loan Zepa, Sie­­­­rel 50 bani, Beniamin Suciu, Sieral 50­­ bani = 2 cor. (171) . George Bitea, teolog a. IV., I deia Sebastian Nistor 2 cor. T. L. Al­­i­bini 5 cor.­­ D. Decanu 1 cor. Voina­­ Gusan 1 cor. loan Daianu 60 bani, Du- S­mitru Poşa 1 cor. N. Fabian de Negreşti 1 40 bani, Vasile Nistor 1 cor. Teodor Mo­­j­can 2 cor. Lie Brate 50 bani, loan Bi- I­tea 1 cor. E. B. 20 bani (toţi din Cut). 1 loan Moga, Câpâlna 40 bani = 16 cor. I 10 bani. (173) Iosif Bogdan, dela loan I Bogdan, Ciunga 1 cor. (175) . Aurel Blaga, teolog anul I,­­ dala loan Biega, paroch Ghirişul-rom. 2 ; cor. Traian Hădârean şi soţie, preot In­s V.­Cemaraş 2 cor. Dem. Câmpean, înv. 1 pens. în lacul-de-jos 1 ppr. 1­5 cpr. (176) . Petru Balaş, din Oroiul sf­­­­ftuiesc, a colectat de la Dobra Petru, Iun I­­oan Bălaş, Maxim Dobra, câte 10 bani,­­ And. Codsroea 20 bani, G. Giurca 10­­ bani, I. Pop 30 bani, Ana Moldovan 20 Nr. 119 bani, Ilie Sânmărgitean, Filon Megeş, câte 10 bani, Alimpie Dobra 20 bani, I. Dobra 20 bani, loan Hossu 10 bani, I. Pop 1 cor. Malintea Pop, parooh 2 cor. Nagy Zsig. 40 bani, Harhai Artimon 20 bani, loan Codarosa 20 bani, Maxim Bă­laș 40 bani — 6 cor. (177) loan Boldor a colectat din Ciugudiul-de-jos, de la Toma Suciu, înv. 1 cor. George Boariu, parooh 2 cor. P. Filon, propr. 5 cor. N. Galea, din Iupo 2 cor.­­ 10 cor. (178) . Beniamin Rus, dela loan Onig.9, parooh gr­of. Miroslaca 1 cor. Teofil Rus, par. gr. cat. tot acolo 2 cor. Aur. Rus, învăţător Feiurd 1 cor. Ben. Rus, teolog Blaj 50 bani. Sofia Dochiţă 10 bani, Elena Rut, elevă cl. VII. Blaj 20 bani, Măriţi Rus, clasa VII. Blaj 20 bani. = 5 cor. (179) . Franeisc Boţan, teolog anul I. dela George Pop, Mihalţ 5 cor., Vale­­riu Dăianu, notar 5 cor., Sever Frăţilă, Sânoel 20 bani, = 10 cor. 20 bani. Colecta teologilor este lui. (181). Mih. Demian a colectat din Vejda Sântioana dela George Csávát 1­1 cor. 40 bani, Teofil Ceuşan 2 cor., dela credincioşi 1 cor. 52 bani, Mih. Demian 68 bani,­­ 5 cor. 60 bani. (183) . Ilarie Viciu dela Benedict Viciu, notar în Mur. St.­Ana 1 cor., Iuliu Cioba, G. Orşova 20 bani, Pepelovics Erzsi, M.­Oşorheiu, 40 bani, Isidor Dopp, învăţător în M. Oşorheiu 40 bani, cre­dincioşii din Erneiul-Mare 4 cor. 80 bani, George Comes în Sânt-Ana de Murăş, 40 bani, = 7 cor. 20 bani. (184) . Eugen Circa, din Alepuş, de la Iacob Truţa, subnotar 2 cor., Eu­genia Circa 20 bani, George Micu 1 cor., = 3 cor. 20 bani. (187). Victor Simoc dela Vas. Pop, viceprotopop în Meseş-S. Georgiu 2 cor., Sim. Marincaş, Bogdana 1 cor., loan Si­­moc, Restolţiu, 1 cor., Dr. Iosif Farcaş, Bucium 1 cor., Anuţa Marincaş, Bog­dana 1 cor., Teodor Nichita, Zalau 1 cor., Boda József, Vármező, 1 cor. şi 8 cor. (189) Teofil Rus, dela Simion Rus 1 cor., Simion Baciu 40 bani, Alesandru Moldovan lui Iacob 40 bani (toţi din Budud­eu) , 1 cor. 80 bani. (191) . Nic. Botriu dela loan Hai­­zea, învăţ. Cohalm 1 cor., din Homorod dela loan Ciotlos, învăţ. 1 cor., Ştefan Ciotloş, meseriaş 50 bani, Avram Sionca, econom 40 bani, George Repede, paroch 1 cor. = 3 cor. 90 bani. (192) . Valeriu Şandru din Viosta­­super, dela Ambrosiu Jucraş, învăţător 1 cor, Traian Şandru, M. Cop. 60 bani, I. Ilia, cant. 40 bani, F. Şandru, M.­Cop. 1 cor. = 3 coroane. (198) Zaharie Pop din Beşimbac, dela loan Pop, passar 20 bani, Lazar Cârje 1 cor, George Jurcovan, adminis. parooh 1 cor., George Greavu, orâsnic 20 bani, Nechita Leliţiu 1 cor , George Monea 30 bani, Nic. Cârje, primar 1 cor. N. N. 30 bani, 1­5 coroane. Groaie* sitei. Sfbin­i, 14 Iulie n. 1902 CALINDARUL DE ZI al biroului «­e Informaţiune pentru străini, PIAŢA-MARE Nr. 14. Marţi, în 15 Iulie n. 1902. Galeria de tablouri a museului Baron Bruckenthal, Piaţa-mare nr. 10: După înştiin­ţarea servitorului din museu. Intrarea 80 bani. Museul de istoria naturală, strada Har­­teneck nr. 1. După înştiinţarea intendentului casei. Intrarea 60 bani, pentru copii 20 bani. Museul transilvan carpatin, strada Har­­teneck nr. 1. După înştiinţarea custodelui (Strada Cisnădiei nr. 5, et. I.). Intrarea 1 cor. Deposit de arme orăşenesc, la Primărie, strada Măcelarilor nr. 2, deschis de la orele 11—12 a­n. Intrarea gratuită. Parcul »Pe sub arina, înaintea cofetăriei. Concertul musical regim. p. și reg. de infanterie nr. 2, dela 4 și jum. ore p. m. »Bereria • mare», Promenadă (Bretter). Societatea »Orpheul* a lui Grossmann. înce­putul la orele 8 seara. Intrarea liberă, locuri reservate.* Ultimul serviciu divin îa ve­chea catedrală. Ieri s’a săvîrşit ultimul ser­viciu divin în vechea catedrală de aici. înainte de ce păreţii ei aţiţi dim­preună cu sfântul altar ar îi daţi nimi­cire! c.Q-­i aşteaptă un public ales a ve­nit să mai înalţe rugăciuni cătră părin­tele ceriurilor şi să­­ imploare ajutorul. La sfânta liturgie celebrată cu mare pompă de Rev. domni asesori I. Papiu, M. Voileanu, Nicolau Ivan şi diaconul Dumitru Câmpean au asistat şi membrii comitetului „ Asociaţiunii* şi ai lecţiilor literare şi cei ai fondului de teatru, cari s’au întrunit aici și dintre cari amintim pe domnii: Dr. Al Moosonyi, Cosma, Ungurean, Dr. Marienescu, Dr. Bologai

Next