Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-14 / nr. 7
Pag. 26 Un alt orator dl Bolgár Ferencz a rugat pe ministrul Fejévár să soliciteze raviaiunsa proiectului de apărare a ţării și după votarea proiectelor militare imediat să concechezi pa cei 6000 de soldaţi reaarvişti ohaaaaţi !« arme, car’ nu după trei ani fi aa ie» In consideraţie Introducerea serviciului militar de doi ani. Miniatcul Fejérvác ’ia râspuna fi lui Bolgar în mod foarte conci lant. După-ce Membrii conferenței partidubii liberal au auzit enunţările, a’au adunat in grupuri fi au început *6 diapute importanţa enunțărilor ministrului Fejér vác y, cu cari chiar gi cei mai pretenaivi au trebuit *6 ae malțft«eaaaft Prim ministrul Széli încă a aprobat enunţările lui Fejérvár. Guvernul actual a luat aşadar abagamentul de a împlini unele puncte din proiectul lui Apponyi Socoteala până acum e bună, numai cât în chestia maghiarizării prin armată va avea să ’fi apună cuvântului Viena. Iată că încetul s’a strecurat girul de opt ani, de când în zarea depărtată. In marea străinismului a lipărit prima lumină senină aducătoare de vieaţă pentru un neam, ce părea că nu mai există prin aceste locuri. Steaua mândriei naţionale ii conduce pe mai mulţi tineri români, de a arbora Indepărtatul veit al Auatriei acel steag tricolor, ce poartă astăzi tainica inscripţiune »Carmen Sylva*. Înflăcăraţi de dorul sfânt al iubirii de neam, lipsiţi de auzul dulcei limbi româneşti şi departe de patria ■oumpă, acei tineri universitari dădură la o parte valul întunecat, ce părea a acoperi fruntea Românului rătăcit pe aceate plaiuri, apre a culege fructele unei culturi demne de numele aeu. Câte decenii n'au picurat In oceanul veciniciei, câte zile posomorite n’au Intunecat orisontul românismului pânăce a răsărit în urmă acel apare binefăcător, care încălzeşte şi ocroteşte pe acel popor bântuit odată dejatâtea năcazuri! Rasele ferbinţi depărtară nourii neştiinţa! şi din negura plutitoare şi întunecoasă răsare lumina sfântă a unei idei înălţătoare — conştiinţa naţională. Această lumină aprinse In pieptul strămoşilor noştri dorul ferbinte de a păşi in faţa lumii şi a rosti cu fală cuvintele: »am fost, sfintem şi vom fi*. Aceeaşi conştiinţă naţională, acelaşi entusiasm nobil şi aceeaşi dragoste de neam au îndemnat pe acei studenţi români să formeze In Graz societatea »Carmen Sylva«, isula vie, spre care cu atima şi reapect privesc azi neamurile străine După-ce s’a pus prima casă nou createi societăţi, publicul român cu adevărată dragoste şi tragere de inimă a contribuit la ridicarea stării materiale, eară membrii au căutat din răsputeri să Înalţe prestigiul moral al societăţii. Dacă aruncăm o privire asupra timpului dela Înfiinţare şi până In present apoi putem constata cu mulţumire, că societatea a făcut progrese însemnate. Unilor sânt simburii creştinismului, pe cari puterea’ţi tirană ’i-a împrăştiat In tina străzilor, dar' graţie lui D-zeu ’i-a schimbat In arbori înfloriţi. Trupurile celor morţi zac împrăştiate In ţărina, In tina roşită de sânge. Aici zace gol cadavrul unui copilaş, colo al scumpei sale mame. Ici un biet tată îşi deplânge pe fiul omorit, colo orfanii mici suspină lângă rămăşiţele iubitei lor mame. Razele soarelui, ce apune, se ■caldă In lânge, revfirsftnd lumină pe feţele palide ale martirilor şi Incunjurăndu-le cu aureola gloriei, ca aă Ii răsplătească pentru sălbătăcia, ou care i a despoiat de vieaţă necredinţa tirani. Mai depune un sărut pe buzele lor reci şi galbine ca ceara, aparele ce apune, apoi ie ascunde după deal, ca la veci să nu-’i mai vadă. După aceea începe a sufla o boare lină de seară cântând pe cai ce ie luptă cu moartea, ca să le aline durerile, să le sufle pe rane, precum face mama, când copilaşul seu plângând Ii arată degetuţul, ce-l doare. Apoi se furişează printre pletele încâlcite de vânt; ori flutură vălul supt al unei fecioare martire; suprimă oşi de pe urmă suspin de pe buzele muribunzilor ; primeşte ultima resuflare şi sboară cu ea departe, departe, poate că la iubiţii sei, la bătrânii sei părinţi, cărora le-a fost grijitorul, sprijinul, speranţă şi mândria, să le spue mărirea, să ducă veşti celor morţi; sau poate că la orfanii ţurci, ce plâng acă, ca si-’i mân. Scopul »Carmen Sylver« este de a aduce pe tineri pe terenul naţional, de a-i induce pe terenul socal prin convenirile mai dese ale membrilor intreolaltă şi de a-i face cu notaţi cu istoria şi literatura naţională. Aceasta însă este numit atunci posibil, când societatea are la disposiţie cele necesare pentru îndeplinirea acestui scop Comitetul anului trecut ’şi-a dat toată silinţa spre împlinirea datonei sale S'a susţinut un cabinet de lectură, unde veniau diferite ziare, prin cari s'a putut ţină tinerimea în curent cu toate mişcările naţionale. Prin deosebita bunăvoinţă a onoratelor redacţiuni societatea noastră primeşte un număr relativ mare de ziare din diferite părţi. Ne simţim îndatoraţi de a transmite acestor redacţiuni în numele societăţii şi pe această oaie mulţuraitele cele mai sincere. Cu un număr de opuri mai considerabil ca In alţi ani s’a aporit anul aceata şi biblioteca noastră cu donarea mai multor părţi presioite din partea Academiei Române şi a »Asociaţiunii din Sibiiu. Primea at atât savantul corp Academia Română cât şi onorata »Asociaţiune despre aimnea călduroasei noastre mulţumite şi binevoiască a ne face şi pe viitor părtaşi de înaltul sprijin De la atarea materială depinde est ■ienţa unei societăţi. Mijloacele, de cari a dispus »Carmen Sylva«, au fost la inceput prea slabe, încât să poată fi ridicată la acea treaptă ce-’i compete unei societăţi academice. Astăzi insă starea financiară este ceva mai bună şi ne îndeplinim aici o datorie plăcută, mulţumind din inimă diferitelor instituţiuni de credit şi economie pentru binevoitorul concurs cel-au dat societăţii noastre, ipriginind-o cu oboiul lor. Ne esprimăm totodată dorinţa, ca nici pe viitor să nu fim daţi uitării, ci că fim şi mai departe părtaşi de acest ajutor. Pe terenul literar s’a lucrat, considerănd numărul mic al membrilor, după cât a fost cu putinţă. Activitatea pe acest teren a constat din elaborare şi discursuri ţinute cu opasiunea mai multor şedinţe literare. Ca In anii trecuţi s’a sârbet şi In acesta ziua memorabilă de 3/16 Maiu prin o şedinţă soleană, care a avut loc la »Maria Gran« şi la care s’au ţinut discursuri comemorative şi unele declamări, cântând apoi cântece naţionale şi aducându ne astfel aminte de gloriosul trecut al poporului nostru. Cu mult regret deplânge societatea trecerea la cele eterne a membrului ei onorar, a distinsului naţionalist Dr. I. Raţiu. Aceata, unul dintre cei mai vrednici bărbaţi ai naţiunii române, a lucrat toată vieeţa ta numai pentru binele şi luminarea poporului seu Împilat. Şi acum în semn de recunoştinţă profundă să Intonăm cu voce tare: »Tu, pe care te-a răpit neamului moartea crudă, Tu, oare deşi azi nu mai eşti printre noi, memoria ta va fi pururea vie şi neştearsă In inimile noastre ! Sufletul tău iubit şi sentimentele tale naţionale vor pluti totdeauna inaintea ochilor noştri ca un far nestins şi ne vor arăta oaiea dreaptă In lupta sfântă pentru idealurile naţionale. găie, aă-’i adoarmă şi aă-’i legine şi sărute în vis, având chipul mamei lor iubite. O D-zeuie! uu-’i lăsa, achimbă-te In mărgăritare sângele, ce udă ţărina bătucită a Romei. Fă, ca graţia dragostei tale divine sâ le suplinească aceea, de ce ţi-a despoiat inima de piatră a tiranului. Fără vestminte sac împrăştiaţi, ca şi cănd ar fi batjocura omenimei. Romanul păgân Îşi întoarce faţa de pătrat martir cu un auris şi observare sarcastică, sau cel mult II aruncă la o parte, de cumva se întâmplă, să-’i fie In drum Abia serei, se pare, că II milă de ei, oara II acopere cu ceaţa’i cenuşie, până ce In urmă Inserându-se, vestmântul întunecat al nopţii le serveşte de acoperământ In faţa chinuitorilor păcătoşi. Inoptându se, stradele sgomotoase ale Romei încetul cu încetul se liniştesc; să pare, că totul îşi caută odihnă, ca să se recreeze după ostenelile sgomotoase de peste zi, să ’şi recâştige puteri nouă pentru ziua de mâne. Că ce se Întâmplă cu bieţii sieţiini, că trupurile lor, căzute jertfă arbitrului tiran, sac împrăştiate pe străzi In tină, neacoperite, că cânii le ling sângele şi sfâşie trupurile peste noapte, cu aceea nime nu-’şi bate capul. Ori doar’ se interesează cineva? Da! doar imparatul a dispus ca să fie lăsate acolo, şi cânii afi le lingă sângele, sar’ în ziua următoare să se arunce la Tiforu. Să plecăm deci, iubiţilor fraţi, genunchii noştri pe ţărîna proaspătă de pe mormăitul scumpului, rrcpit d'ntre noi pentru vecie, şi depunând o lacrămă ferbin'-o aă rugam pe Inaltu! Creator tă-’l aşeza In corturile drepţilor, unde în pace să poată odichai după o vietţă plnă de luptă deaintererată pentru libertatea naţiunii sale«. Regretând din inimă, că referinţele, cu cari a avut să lupte comitetul în decursul anului capirat,mi au făcut imposibil să dau azi un raport despre o actuitete mai bogată, mă achit de o prea plăcută datorinţă, esprimând onoratului plen in numele meu şi al comitetului mulţumite pline de recunoştinţă pentru Încrederea şi apriginul binevoitor acordat In depursul anului şi doresc totodată urmaşilor noştri ca aceleaşi idealuri, cari au îndemnat pe antecesorii noştri să întemeieze societatea »Carmen Sylva«, să le servească şi lor de atea conducătoare. »Carmen Sylva« rămână şi in viitor o cetate fortificată cu dragoste sinceră şi entusiasm juvenil pentru tot ce-’i românesc! Graz, în Decemvrie 1902 Cand. jur. Nicu Carabivschi, preşedinte. Sibliu, Marți, TRIBUNĂ CAS ABIATUL. A) Percepţiuul In anul administrativ 1901/2 au incurs in cseaa societății academice »Carmen Sylva« următoarele oferte de nevoie : »Oravitans« »Lugojana« • Bihoreana« »Luceafărul« »Albina« . »Timişana* »Lipovana» •or. 10.— » 40-» 10.» 20— » 100— ► 10— » 20— »Sebesaua« .........................................» 20.»Casaa da păstrare« (Sdliste) . .. 10.Interesele sumei depuse la banca »Făgetana«.....................................» 75.89 Taxele membrilor............................» 88.— Bani în numărat la începutul anului» 4070 Suma . por.444 59 I) Errogațiuni. Chiria localului societății .... por.159.69 Spese secretariale (corespondențe, telegrame)................................ .. 41 82 Spese bibliotecariale........................ 82 50 Spese pasariale................................. 16.92 Ajutor şi donaţie............................. 20 60 Suma . cor.271.53 C) Bilanţul.1 Percepţiuni....................... cor.444.59 Erogaţiuni......................................... 271.53 Halda . cor.173 06 Din aceaată sumă a’a depus 1b banca »SteiemärUoha Sparkesid« 90 por., la »Făgitana» 75 por. 89 bani. D) Avere» total* Bani în numărar............................por. 7.77 Bani depuși la »Staiermärkiache Sparkasea« ........................................190— Bani depuşi la „Făgeţana« .... » 411.43 Bani împrumutaţi (pe obligaţiuni) . » 61 — Suma totală . cor. 670.20 Deci cu finea anului administrativ 1901/2 averea intreagă a societăţii e 670 cor. 20 bani, plus un tricolor în valoare de 5 cor. 60 bani. Graz, in Decemvrie 1902 lean Traudaflreacu, oaaar. Pentru muncitorii de câmp. — Cassa regnicolară de ajutorare a muncitorilor de câmp şi a servitorilor. — Conferenţă ţinută de Gustav Bedeus de Scharberg la adunarea notarilor şi primarilor comunali în Sibiiu în 5 Dec. 1902. (Urmare). Nota 1. Pe baza unui certificat medical se plăteşte totuşi, după plătirea posterioară de 7, resp. (la cei trecuţi de 35 de ani) de 2 contribuţiuni anuale dimpreună cu 5%, asigurarea lunară pentru caşul de neputinţă de câştig deja după 3 ani dela înscrierea de membru Nota 3 şi 4. Dacă cel asigurat n’a primit asigurarea pentru caşul de invaliditate până la etatea de 65 ani (dacă la înscriere a fost trecut de 35 ani, până la 70) adecă dacă n’a devenit neapt de câştig până la aceasta etate, ’i se dă o recompensă de 100 cor , in grupa 2 de 50 cor, de oarece cei mai mulţi primesc asigurarea pentru caşul de invaliditate cu mult mai curând. Rubrica 16, 17, 18. în grupa 1 şi a 2 a asigurarea pe cas de moarte va fi plătită după moartea întâmplată (nu prin ceva accident) cel puţin după o solvire de 5, 10 respetive 15 ani cu 200, 250, 270 cor. pentru cei din grupa primă şi cu 100, 125, 135 cor pentru cei asiguraţi în grupa a 2-a. Rubrica 19. Aceia, cari în timpul întrării lor în societate au fost mai bătrâni de 35 de ani vor primi o plată de 200 cor. (cei din grupa I a 100 cor.) numai după ceşi-au plătit cotisaţiunile cel puţin timp de 10 ani. Dacă în urma celui asigurat rămân mai mult de trei copii se poate cere o adaugare de ajutor. Nota 6. 7. Dacă după cel asigurat nu rămân copii după asiguraţiunea pe vieţă se plăteşte 100 cor., care pentru cei din grupa a 2 a 50 cor. Rubrica 20. Din orice cauză ar urma moartea cei asiguraţi pe vieaţă în grupa a treia primesc o plată de 200, 170, 150, 125, 100, 80, respective 6) cor , după cum cel asigurat în timpul asigurării n’a trecut de 20, 25, 30, 35, 40, 45 respective 50 ani; cu toate acese însă numai după ce a plătit cel puţin timp de 2 ani; oar’ dacă a intrat pe basa atestatului medical atunci şi iediat după moarte, dar după plătirea primei rate de o jumătate de an. Cei din grupa a 4-a (alineatul II. 4, Rubrica 10—20) vor primi o asiguraţiune de 65, 75, 80 cor. şi aşa mai departe sume tot mai mari până la 215 cor. conform numărului anilor după cari vor ajunge o vîrstă anumită, adecă dacă taxa de membru va fi a se solvi timp de 10, 12 resp. 24 de ani. La alineatul al III, despre asigurarea servitorilor cu de-a sala stăpânul servitorului în loc să dee servitorului timp de 60 zile câte 1 coroană la zi are să plătească numai diferenţa, adecă să -i dee simbria şi provede ei întreagă timp de un pătrar de an. Servitorul însă este în drept a pretinde de la cassa societăţii zilnic câte o coroană în timp de 60 de zile şi restabilirea speselor avute cu medicul şi medicina, — prin aceasta stăpânul in cas de nenorocire este scutit de datorinţa legală de a purta timp de o lună de zile cheltuelile de îngrijire şi prevedere. Este încă de amintit că posesorii de maşini de îmblătit sunt îndatoraţi să introducă ca membri estraordinarismul societăţii pe fochist, pe acel care aşează snopii şi pe cel ce-i dă; asemenea sunt îndatoraţi şi posesorii de maşini de treerat să introducă pe cel ce aşează snopii. Din cauza schimbării personalului I la maşini se admite ca aceşti oameni să nu fie introduşi cu numele ci numai cuprinşi în aranjamentul t pauşalului. Membrii fundatori plătesc odată pentru totdeauna cel puţin 50 cor. şi sunt eliberaţi de a plăti taxa de 120 bani pentru servitori în caşul dacă îşi introduc servitorii în prima grupă a membrilor ordinari şi dacă socotesc în simbrie cel mult jumătate din taxa de membru. Cassa de ajutorare oferă insă şi alte favoruri, cari sânt următoarele: In caşul că un asigurat moare sau devine incapabil de muncă Înainte de expirarea terminului, după care nu mai are drept la suma asigurată, adecă înainte de 10—15 ani la rubrica 15, înainte de 5—10 ani la rubrica 16 și 19, înainte de 3 ani după nota 1 și înainte de 2 ani la rubrica 20 sau dacă cineva fiind asigurat în grupa a 4 a sau dacă acela pentru care s’a plătit asigurarea moare înainte de vîrsta hotărîtâ, atunci în toate casurile după detragerea oare-căror ajutoare, se vor replati fără de interese taxele de membru ce s’au plătit; numai în grupa a 4 a dacă s’a plătit preste trei ani taxa de membru se plăteşte un adaos de 15%. 2) Pe timpul în care cineva îşi capătă asiguraţia de incapabilitate de muncă, îşi reprimeşte taxa de membru. 3) In timpul serviciului militar taxa de membru nu se plăteşte 4) Un ajutor extraordinar până la 300 cor se poate încuviinţa aceluia, care a intrat în serviciu prin contract formal, dar în urma boalei a fost împedecat de a-şi împlini munca prescrisă în contract şi astfel nu se poate susţine pe sine şi familia sa. Cassa nu sufere serviri neregulate, înşelări de ajutoare beţe, emigrare şi nu răspunde pentru accidentele întâmplate în fabrici. Căci este o cassă economică şi nu cassă de asigurare pentru meserii De aceea îşi perde 1a dreptul de membru acela care nu şi plăteşte taxa până în ziua din urmă a respectivei jumătăţi de an, totuşi dacă îşi mai plâteşte în decurs de un an încă odată taxa de întrare, ’i se vor socoti aniii de mai nainte ca membru al societăţii. 2) Nu primeşte nici o asiguraţie acela care cu intenţie se face incapabil de muncă, şi acela pe care’l loveşte o nenorocire într’o fabrică sau străinătate sau în stare de beţie. Aceasta este clar' cassa economică de ajutorare. Aproape fiecare zicere dovedeşte, că întreaga instituţiune acordă posibil cele mai mari favoruri şi avantaje, că pe lângă mici taxe asigurează rente şi plătiri de sume considerabile. (Va urmaj. • -IWTTflff'Tm'-— Dar’ ce e aceasta? .. Ia Internere oul nopţii ae furiazat câteva fiinţe mergând tiptil pe lângă părete... Poate cânt creştini pribegi, cari, tenându - ae de moarte, voieau aâ scape de Băniam pârâtului. Ba totuşi nu! doar ei nu ae tem de moarte! Cum apar şi teme, când iubirea lor faţă de Iana e mai mare os aceea şi apoi moartea îi împreună cu Iana. Nu de aceea, căci uită, cum stau din când în când, ca şi când ar căuta cava pe pământ. Uită unii chiar acum ae impledecă de ceva, ae pleacă, pipăie corpul intunecat, şopteşte ceva soţului seu la ureche, apoi ridică trupul unui martir şi cum au venit, cu grijă şi pe furiş, aşa ae duc cu el. Da, da, ei svnt aceia, ei, cari au mai rămas in vieaţă, ei, pa cari poate că mâne tot asemenea Ii vor omorî şi duce pe colina de mortăciuni. Ei, creştinii râmaşi in vieaţă In timpul nopţii ies din ascunzişuri, din visuinile şi mormintele subterane, ca sfi caute pe martirii căzuţi în acea zi şi »S-’i îngroape In mod cuviincios sau să ’i ducă ia ai sei, oa barăm dela cadavre sâ ’şi iee »rămas bun«, sermanii, dela aceia, cărora In vieaţă nu le-au putut zice un cuvânt de »adio«. (Va urma). 14/27 Ianuarie 1903 Revista esternă. Peninsula balcanică. Agentul diplomatic rus din Sofia, Bachmetieff, a plecat joi la Petersburg, pentru zece zile, fiind petrecut de un mare număr de Macedoneni. Bachmetieff a apus locotenentuluicolonel Iancoff, că la întoarcere va aduce o reție mare in creatia macedoneană, care va fi respirată. Ziarul »Bulgarie« publică un comunicat oficios, prin care ie deaminte versiunea presei de oposiţie, că Daneff ar fi luminat Prinţului demisiunea cabinetului. Din Salonic sosesc ştiri la Belgrad, cari comunică despre cruzimi comice da trupele turceşti trimise asupra singuraticelor comune din vilaiet. Venezuela. Cabinetul Uniunii s’a ocupat In 23. o. cu criza Venezuelans. In decursul consultărilor s’a dovedit o diaposiție încordată, cu toate acestea s’a hotârit, că nu esiată motiv formal pentru intervenire. Bombardarea fostului San Carlos s'a considerat, după cum scrie »Daily Mail«, ca o călcare a promisiunii de a lua numai astfel de molauri, cari sâ asigure plata creditorilor. O continuare a ostilităţilor ar puta provoca o intervenţiune. Roosevelt vrea să se lase a fi silit de opiniunea publică spre acţiune. Iritaţiunea opiniunii publice din America devine tot mai mare. După »Morning Leader« se discută In Washington deja asupra posibilităţii unui războiu cu Germania. Dela Anglia se cere, ca afi aleagă între America şi Germania. Ştirile aceatea svnt din iavor englezesc, de aceea trebue primite cu multă rezervă, împrumutul lui Castro de 20 milioane a fost semnat de comercianţi străini şi Venezuelául. Ştiri morante. In urma unei remanieri ministeriale, Regele Suediei a remis conducerea afacerilor Statului, pentru câtva timp, principelui moştenitor. Poliţia din Valencia a descoperit în locuinţa unui conspirator cariiat o mare cantitate de arme. * Camera Norvegiei a primit o revoluţie, prin care se hotăreşte separarea serviciului consular norvegian de cel suedez. Programul de lucru al „Reuniunei române de agricultură din comitatul Sibiiului“ pe 1903. In scopul cunoaşterei referinţelor economice ale poporaţiunei dela sate, se vor ţinte la bunuri agricole în comunele: Bradu, Vale, Turnişor, Rohou, Dobârca, Noul-săsesc, Rusciori, Şura-mică, Avrig şi Săsăuşi. In scopul promovării culturei vitelor se va ţină o esposiţie de vite de prasilă în comuna Racoviţa, care în comuna Poiana se va ţine o esposiţie de oi de prăsilă. O viţea rassa »Pinzgau« curată şi eventual şi alte animale de prăsilă, se vor dărui şcoalei practice economice din Selişte. In scopul culturei poamelor, în primăvară se vor distribui între membri pădureţi de meri, peri, pruni, cireşi, gutui etc. Membrilor cu locuinţa în comuna Fofeldea li se dărueşte câte un altoi mer pătat, plantat în grădina fiecăruia. Se vor căuta căi şi mijloace în scopul punerii în lucrare a cuptorului de uscat poame sistem »Cazenille«, zidit în Sfilişte. Cursul de altoit pomi se va ţinte în comuna Orlat. In primăvară se vor distribui unelte pentru altoit şi seminţe de plante folositoare. Comitetul totodată mijloceşte pentru ori-şi-cine li se va adresa procurarea de se ■ minţe mai bune şi mai ieftine. Se vor împărţi între membri puă şi galiţe de soiu ales. Tovărăşiile agricole şi însoţirile de Credit săteşti sistem Raiffeisen vor fi rugate a face raport despre activitatea desvoltată în 1902 şi a transpune socotelile pe 1902. In acelaş timp comitetul va insista pentru alcătuirea de asemenea aşezăminte şi în localităţile din cari până in present de acestea nu există. Se va lucra pentru complectarea albumurilor de cusături şi ţesături cum şi a albumului tipărit şi pentru răspândirea acestuia. Doritorilor de a se folosi de maşini şi unelte economice — li se vor da spre folosire maşina de semenat, grapa de muschi şi alte unelte economice. Cultivătorii de albine vor primi comiţii şi alte unelte ţinătoare de apicultura. Nr. 1