Tribuna, februarie 1903 (Anul 20, nr. 20-39)
1903-02-01 / nr. 20
Pag. 78 la începutul şicanărilor ministeriale adeseori slabi faţă de limba maternă, au devenit cu atât mai încarnaţi în privinţa naţională şi considerau de cel mai m°are păcat, ba chiar de ruşine a vorbi în alte limbă, afară de cea maternă. »Cu presa s’a făcut proces scurt. Cererile de permisiuni pentru edarea de gazete maghiare erau totdeauna refuzate. »Publicul râmase numai cu foaia oficială »Mngy. Hirl.« şi cuPesti Napló». Sau aceste trebuiau să fie mulţumiţi Maghiarii. Chiar şi redactorului foniei oficiale Szilágy! ’i se roşea obrazul, încât cuteza să facă aluşii la »germanisare« şi »opresiune«. Apoi a trebuit Gáspár, care înainte de 1848 fusese conservativ şi sub Kossuth radical, să ’l înveţe in »Napló»cum să scrie in limba maghiară contra Maghiarilor«. Dar d in urmă stăpânirea nu se mulţumi nici cu Gáspár, care se dădea după vânt şi fu scos din dreptul de proprietar al luiNaples. Urmă apoi faimosul proces de presă, care puse vârf la toate. Şi resultatul? Iarăşi n’a fost acela, la care ■e aştepta guvernul scurt vetetar. De oare-ce în ţeară nu mai era permis să se scrie cum simţeau oamenii, publiciştii au recurs la singura posibilitate, ce le mai rămăsese de-a lucra pentru poporul lor: ei scriau în presa din străinătate şi pe lângă toate dezminţirile oficiale şi înfrumseţările au nimicit tot creditul detentorilor puterii absolutiste. Şi desigur, că măsurile proibitive, luate faţă de presa internă, au contribuit mult la căderea absolutismului lui Bach. »Mai teribile erau apoi măsurile luate în urma »incorectităţii sentimentelor*. Contesa Bianca TeleW^ a fost urîtă dela moșia ei înaintea câinii cu jurați, din causă, că ea comisese paceiul a coresponda cu soru-sa, aflătoare In Paris, cu văduva scriitorului de Garande. »Vicepresidentul cercului de administrare din Budapesta, contele Argusa, a inventat o nouă crimă politică, »agitaţiunea stricăcioasă şi inimică guvernului«. Atunci au fost aruncaţi in temniţă In Budapesta. In partea cea de pe şes, oameni, cari apăruseră cu pantici »streine«, anume cu tricolorul unguresc, căci »negru-alb« au fost devenit fără de veste »colorile statului«. Cine ar fi strigat »Vivat Kossuth«, putea fi sigur de condamnare. Librarul, care ar fi Indrăsnit să ţină in magazinul seu chiar şi numai musicalii, cari ar fi amintit prin vre-o notă de sistemul acela, era aspru pedepsit. Dacă un negustor de jucării ar fi vopsit ramele tablourilor sau păpuşile sale cu colorile maghiare, devenea pulpabil prin aceasta. »Pester Lloyd«, care apare dela 1854, a fost ameninţat fără multă vorbă cu suprimarea, fiindcă a fost scris despre castelul regesc (şi nu împărătesc). Un canonic loial, care preamărise într’o odă pe M. Sa, a trebuit să vază cu frică oda sa confiscată, şi n’a lipsit mult de a-l trage înaintea curţii cu juraţi pentru simplul fapt, că & apostrofat pe împăratul intr’un loc ca »rege al Ungariei«. Nu mai esista decât un »Csá- Kâr« — şi totuşi îi era cunoscut lui Bach răspunsul, ce i-a dat colonelul unui regiment de husari generalului inspirient, care îl dojenise pentru-că la sflrşitul unei parade a pus pe soldaţi La universitate a avut loc sărbarea societăţii studenţilor în litere. D. A Lăpădat, fiiul neuitatului nostru poet şi publicist, a ţinut o conferenţă poasională foarte frumoasă, dupăi-cum s’a esprimat însuşi dl Ioan Bogdan, decanul facultăţii. Au mai asistat la sărbare şi alţi profesori ai universităţii, Intre cari dl Cneiul, precum şi câţiva profesori de liceu, Intre cari dl Floru de la liceul sf. Sava. Despre această societate studenţească, a cărei organisare şi muncă serioasă au făcut-o iubită şi profesorilor, Vă voiu scrie cu altă ooaste. Acum vă mai spun, că pe lângă sărbarea silei Unirii ea a mai sărbat şi ziua fondării sale. Raportul general, care s’a cetit acolo, a stors dlui decan al facultăţii câteva laude meritate şi mai multe preţioase sfaturi pentru felul de muncă socială a studenţi răii, chemată să contribue şi ea la spulberarea Uraniei intereselor particulare, care-şi face mendrele în societatea românească. Vorba aceasta înţeleaptă ar pută-o ţină minte şi studenţii noştri din Transilvania. ce strige »vivat« împăratul, In loc de a ■e acomoda înaltelor intenţiuni referitoare la considerarea elementului naţional şi a striga »Éljen a ciáízár«. »Imposibil escelenţă« replica cel dojenit«, dacă li se permite acelor «trenguri odată le abiere »Éljen«, atunci toţi cbiară ca dintr’un piept »Éljen Kossuth«. »Şi faţă de acest spirit al poporului se Încercă Bach a-'şi Întemeia pentru totdeauna sistemul seu prin măsuri politice! încercare zadarnică, căci prin condamnări politice nici -odată n’a putut fi susţinut timp îndelungat nici un sistem, ceea ce istoria ne-o dovedeşte pe deplin prin al doilea imperiu francez şi prin Austria absolută a drului Racht. I. b. Bibirn, Sâmbătă, Széll strîmtorat. Inauguratorul vestitei ori a legei dreptului şi dreptăţii, ale cărei efecte mai ales noi Românii şi presa naţionalităţilor le am simţit neîntrerupt, a ajuns in strimtoare. Pe tema proiectelor militare oposiţia, doritoare de armată maghiari independentă, continuă a inscena o straşnică obstrucţiune. Corifeii liberali dimpreună cu Appony, cu nesimpaticul vicepresident al casei Daniel Odbor şi alţii sunt îngroziţi de marele număr al oratorilor oposiţionali, cari au orice preţ voe so se aducă parlamentul In imposibilitate de a vota proiectele militare. Dar’ nu e vorbă numai de aceste proiecte pentru cari Széli şi guvernul seufiau luat angajamentul de a le esecuta. Mai este pertractarea budgetului, care şi în împrejurări normale recere foarte mult timp, proiectul pentru îmbunătăţirea plăţii funcţionarilor, proiectul contra uşurei, care ar fi menit să scape ţinuturi întregi, întreaga ţeară din mâna şarlatanilor şi urgenta regulare a raporturilor comerciale cu Austria şi cu străinătatea. Aceste sunt tot atâtea chestiuni de importanţă pentru asigurarea intereselor ţării. Şi parlamentul stă pe loc; trebue să asculte declamările oratorilor din oposiţie. Mai îngrijat decât toţi este Insă dl Szél. Cu prelungirea şedinţelor dietei n’a ajuns la multă ispravă, căci opoziţionalii încă ’şi-au prelungit obstrucţiunea. Din impas trebue să iese ! Ce să facă ? Să dispalve parlamentul? Asta ar însemna căderea sa. Să reducă libertatea vorbirei? Ar provoca o furtună şi mai mare asupra capului său. Să revizuiască regulamentul parlamentar? Pentru ce scop să introducă măsuri de rigoare, când parlamentul e numai al lor, când vorba naţionalităţilor nu se aude în el! Széli se află Intr’o situaţie Incurcată şi ca să iese din ea, acum incepe a tracta In ascuns cu matadorii oposiţie!, doar’ ii ,va succede pe calea aceasta să ’i desarmeze. Pentru noi Insă domnia lui Széll a însemnat cât şi a lui Bánffy sau şi a oricărui dintre presidenţii parlamentului maghiar: persecuţie şi temniţe, rămâne mai Înapoi, căci a dat ordin tuturor ofiţerilor în reservă să fie pregătiţi pentru înrolare în timp de 24 ore In pas de necesitate. »Agenţia constantinopolitană, deaminte ori-pe ştire de mobilisare din partea Turciei, de altă parte comisarul turc din Sofia a fost rugat să asigure pe Sultan de intenţiunile liniştitoare ale prinţului Ferdinand. Bulgaria a adresat Puterilor Signatare un protest in contra înarmărilor Turciei. In notă se spune, că Bulgaria a aflat despre înarmările Turciei, care a mobilisat corpurile de armată din Monastir şi Adrianopol. Ce priveşte mobilisarea celui dintâiu, e caplicabilă din causa tulburărilor din Macedonia, dar’ mobilizarea corpului de armată din Adrianopol constitue o ameninţare directă la adresa Bulgariei. Aceasta nu doreşte un conflict militar cu Turcia, căci acesta şi un pas de biruinţă ar ruina finanţele Bulgariei. Guvernul bulgar e de părere, că dăinuind concentrările de trupe turceşti la graniţă, va mobiliza şi el divisiunile de armată din Sofia şi Filipopol. Faţă de agitaţiunea crescăndă a Macedonenilor refugiaţi în Bulgaria va proclama în mai multe districte starea de asediu. Intr'aceea Boris Sarafoff a plecat la Macedonia, unde-şi continuă agitaţia, care poată isbugni revoluţia în primăvară. Agenţii macedoneni cumpără puşti vechi de la comercianţi români, ca să le străcuie în Macedonia. O depeşe din Viena face cunoscut, că intre Austria şi Rusia asistă la înţelegerea, casă împedece cu forţa un răsboiu pornit de Bulgaria. Proiectul de reforme elaborat de Austria şi Rusia este gata. El cuprinde următoarele puncte: inpassarea raţională a zecimilor, reorganisarea poliţiei şi jandarmeriei, înfiinţarea de sucursale ale băncei otomane, numirea de europeni în posturile importante. De altă parte, ministrul de finanţe al Turciei a supus consiliului de miniştri proiectul de reforme privitoare la biruri, salarii şi alte cheltueli. Nota puterilor cu proectul de reforme pentru Macedonia va fi trimisă zilele acestea la Constantinopol. După Informaţiile din anturagiul Sultanului resultă, că acesta s'a convins, că în însuşi interesul salvgardării integrităţii imperiului, trebue să facă concesiuni naţionalităţilor creştine. Revista esternă. Peninsula balcanică. Pace sau răsboiu ? Din ştirile sosite, fiind contradictorii, nu se poate alege ceva hotărit. Atâta e sigur, că Turcia se pregăteşte, Bulgaria se pregăteşte, şi după o ştire din Londra, Rusia Incă un Elemental roman In Dacia-veche. După Ion. Lati. PIC. (Urmare). Din cele amintite până aici, reiasă clar, că In decursă! evului mediu, ba până la începutul evului nou se afla representant elementul Ruşilor mici, atât In Moldova de azi, cât şi In Transilvania. Dacă privim acuma uniunea ţinuturilor danubiane de nord şi cu deosebire România şi Bulgaria putam presupune şi extinderea Slavilor bulgari in nordul Dunării, cu toate-ori nu avem documente positive, ba ce e mai mult trebue să ne abatem, şi contrar celor istorisite să ţinem pe locuitorii din Bungard, Rusciori, Cergăulmic şi mare de Bulgari, precum o face aceasta Millosich. Din asistenţa acestui element sla- t vie, care cu timpul a fost absorbit de elementul naţional românesc, se poate esplica esistenţa numirilor slave de muri, de munţi, de sate şi persoane, în Moldova de azi, România,preste tot şi Transilvania de sud, şi am pută deduce, ori slavismul preste aceste ţeri a avut oarecândva supremaţia, dacă cumva nu va fi mai vechiu decât elementul român. Despre elementul român in nordul Dunării avem amintiri autentice de-abea * din jumătatea primă a veacului XlII-iea și această tăcere îndelungată a isvoarelor istorice despre elementul roman In Dacia-Traiană a contribuit mult la im- | prejurarea, că lumea căită a început a dubita în continuitatea acestui element naţional român In nordul Dunării. Dacă Insă luăm In considerare că chiar şi In Peninsula balcanică, unde de altcum s’au aflat multe isvoara istorice, urmele poporaţiunei romane dispar pentru un timp destul de îndelungat) totuşi trebue să avem atâta răbdare, ca să căutăm şi în nordul Dunării locuinţele nouă şi poziţia acestor locuinţe ale poporaţiunii romane. Prima amintire despre Românii din nordul Dunării ce face In »Privileegium” ui regelui ungar Andreiu din anul 1272, după care supuşii ordului cavalerilor Teutoni* nu au să plătească vamă dacă vor călători prin ţeara Băcuilor sau a » Valachilor*; această ţeară a » Valachilor«, după o altă diplomă dată aceluiaşi ordi, se mărginea de »Burgenland« (Ţeara-Bersii). In »Privilegium der Sachsen« din Transilvania din anul 1224 iarăşi sânt amintiţi » Valachii«, aşa se zice: »pădurea Valachilor şi a Bârsanilor incă se dă in folosinţa Saşilor«. Patru ani mai târziu la 1228 face amintire episcopul din Milkov Theodoricus zicând, că Valachii se află în episcopatul lângă Săpui şi Cumani. In anul 1234 ii aminteşte Papa Gregoriu că s’ar afla In episcopatul Cumaniei. Ţeara Valachilor, numită altcum şi Făgăraş (Fugros) amintită o aflăm într’o diplomă din anul 1231 şi e de remarcat, că acolo Truth şi antecesorii sei din timpuri vechi aveau in posesiune ţinutul Boje şi că această posesiune deja in perioada bulgară aparţinea »Făgăraşului valachio«. E fapt că Făgăraşul deja la venirea Saşilor, ba încă sub domnia bulgară a format un district valachio autonom, şi că Valachii deja in perioada bulgară aveau pământul in posesiune absolută. Asemenea se ştie despre esistenţa districtelor valache in România de azi, căci în diploma de densiune a re- rgelui Bela din anul 1247 prin care donează ordului Ioaniţilor două Koeziate valach-3 din România de azi dintre cari unul se află pe partea estică a Oltului. Trad. de Tavi Murataa. (Va urma). r n t B u N a 1/14 Februarie 1908 America. Boven, ministrul Statelor Unite la Caracas, a avut ieri conferinţe cu representanţii Germaniei, Angliei şi Italiei. El le-a declarat, că nu poate consimţi că numai o persoană să figureze ca arbitru în diferendul acestor puteri cu Venezuela. Din altă parte se comunică, că Boven s’a învoit, ca diferendul să fie înaintat tribunalului arbitral din Haga. Știrile sosite din America de Nord arată, că situata acolo este astăzi identică cu aceea când Americanii se pregăteau de răsboiu contra Spaniei. Toate arsenalele şi şantierele navale lucrează ziua şi noaptea şi totul arată, că se pregătesc mari evenimente, cari vor decurge împotriva Germaniei. »Naţional Zeitung« din Berlin află din sorginte bine informată, că protocoalele, ce se lucrează la Washington, în privinţa regulării afacerii cu Venezuela, n’au fost încă terminate. Ziarul »Daily Mail« anunţă, că s’a declarat răsboiu între republica Guatemala şi republicele Salvador şi Honduras din America. Ştiri mărunte. Alegerile pentru Reichstagul german se vor face pe la mijiocul lui Iuliu. Actuala sesiune se va termina la finea lui Martie. Portul Miteran din Japonia a fost declarat port liber. Știrea despre prinderea pretendentului la tronul marocan nu se confirmă. Din Cluj. Concertul tinerimii. — Maas Brudenller. — Corul tinerimii. — 10 Februarie 1903. Tinerimea univ. rom. din Cluj, ca întotdeauna, nici acuma nu vrea să română înapoi pe terenul social, anume cu 1 Martie narangiază un mare concert împreunat cu dans, care, sperăm, că va întruni la un loc floarea româniaiei din toată țara. O pleiadă întreagă de tineri, parte doctori în drept, medicină, filosofie, parte profesori, ingineri, — cu toţii însă candidaţi, de însurătoare — (? ? Red. Trib) figurează în comitetul arangiator estern. Par’că văd cum va merge lumea românească din toate părţile la acest concert; par’că văd frumoasa şi bogata cunună de doamne şi domnişoare, cum sigur vor ţină, ca ■ă mărească cu presenta lor reuşita morală a concertului!... Dar’ abstragând dela petrecere, oare sperăm, că va îndestuli pe deplin aşteptările tuturor, apoi doar’ numele atâtor artiste romfine, precum şi scopul măreţ, pentru care e destinat venitul curat al concertului: înfiinţarea unei biblioteci pe seama tinerilor universitari, să nu fie în stare a atrage lumea românească? De altfel tinerimea lucrează cu un zel extraordinar, să facă, ca reuşita acestui concert să întreacă pe toate celea de pân’acuma. Viitoriul ne va arăta toate. Noi insă suntem plini de speranţă şi cu nerăbdare aşteptăm ziua concertului. « Cu această peasiune aş dori să apun o vorbă şi despre nobila şi salutara instituţiune, înfiinţată din partea On. Direcţiuni a »Economului«. Imprejurarea,că despre »masa studenţilor academici« s’a scris destul la timpul său, şi s’au făcut apeluri destule la foi, la bănci şi la privaţi, mă dispensează, de a scrie mai mult despre această frumoasă instituţiune. Atâta insă ţin de necesar să accentuez că această instituţiune realisează 2 scopuri măreţe: de o parte dă hrană trupească tinerilor noştri univ. lipsiţi de mijloace, oferindu le prânz gratuit; de altă parte insă le dă şi hrană sufletească, prin aceea, că intrunindu-’i laolaltă, ie face posibilă o zilnică şi continuă schimbare de idei, o continuă rutină parte socială, parte literară. Păcat Insă, o fi această nobilă instituţiune pân - acuma numai s’a apropiat de aşteptările fundatorilor ei, nici decât însă nu le-a ajuns. Pentru că, cu toate că avem o mulţime de bănci româneşti, dintre cari fiecare ar pută înfiinţa in fiecare an cel puţin câte un loc la această masă, scăpând astfel pe mulţi tineri de lupta cea grea pentru esistenţă şi inlesnindu-le astfel in mare măsură continuarea studiilor lor, — totuş această instituţiune prosperează cam încet, întru cât pân’acuma numai 15 tineri au putut fi împărtăşiţi da binefacerile ei. Dar’ nu perdem speranţa! Dacă nu azi, a mâne! Mai ştii? Poate chiar concertul tinerimii să fie impulsul, care va mişca inimile celor cu dare de mână, cari văzând, că tinerimea univ. rom, din Cluj se ştie însufleţi pentru tot ce e bun şi frumos — şi că merită să fie ajutorată, să grăbească a-şi da obolul lor, să grăbească prin aceasta a face posibil acestei tinerimi, ca in viitor să poată duce la îndeplinire lucruri şi mai mari, decât cele de acuma!...* Înainte de a încheia, daţi ’mi voie a Vă mai raporta despre un lucru frumos săvârşit de tinerii univ. rom. din Cluj. S’a înfiinţat adecă şi un cor bisericesc, care sub conducerea d lui I. Cr. Juga, stud. Iu drept, va cânta alternativ în ambele biserici române din loc, înregistrând cu bucurie şi acest fapt ii dorim corului succes şi prosperare! Nedeilian». Nr. 20 Ciontea silui. Sibiiu, 13 Februarie n. 1903. Reuniunea română de musica. Atragem din nou atenţiunea on. public asupra concertului Reuniunii române de musică, ce va avă loc Duminecă In 2/15 Februarie in sala dela »Musikverein« cu programul publicat in anii trecuţi, începutul precis la 7 ore seara. Bilete de intrare se pot procura Duminecă dela 11—1 la »Musikverein« și seara la passă. Prenotări pentru locurile din primele două șiruri se primesc de passarul Nic. Căldărea Sâmbătă dela 2-3 p. m. in localul »Casinei române« Baier G. nr. 1 pe lângă o taxă de 40 bani. După concert convenire In »Unicum«.* Convocare. »Reuniunea socialilor români din Cluj« îşi va ţină adunarea generală Duminecă în 15 Febr. si n. a. p. la orele 5 p. m. In sala cea mare a »Economului* din strada Veselenyi, la care sunt invitaţi pe lângă membrii din loc şi din provinţă, toţi aceia cărora le zace la inimă prosperarea şi înflorirea clasei mijlocie română. Programul: Deschiderea adunării prin president — Raportul comitetului prin secretar. — Emiterea unei comisiuni pentru înscrierea membrilor. — Scrutarea bilanţului venitelor şi erogataior fondului socialilor şi al elevilor.— Statorirea preliminarului anului 1903. — Alte moţiuni. — Alegerea noului comitet. — Esmiterea unei comisiuni verificatoare. — Cuvânt de închidere. Din şedinţa comitatului Cluj, In 8 Febr. n. 1903. Basiliu Podoabă, preşedinte; Iacob Mureşan secretar. Regele şi regina Sârbiei în Ungaria Alexandru şi Draga Maşina au sosit azi la Krusedol ca să asiste la părăstaşul ce se va ţină la mormântul tatălui seu, regele Milan. Va fi de faţă şi Banul Croaţiei. La graniţă II vor întimpina autorităţile. Argintarii din Belgrad au dăruit regelui o lampă electrică foarte preţioasă, ca să fie aşezată la mormântul lui Milan. — Regele vine pe la Zimony. Oraşul e inpodobit cu flamuri şi ramuri verzi. Un oftat.. O foaie din America oftează cu durere prin următoarele şire: Omul care foloseşte buboiul de pe gât in loc de bumb la guler, — omul care călătoreşte ascuns in jamantanul prietenului seu, — acel oe noaptea opreşte orologiul să nu se tocească, — acel oe nu pune punct pen1* ca să cruţe cerneala, e ou mult mai cavaler şi mai de neescepţionat decât acela care primeşte luni de-a rindul un jurnal, car’ când vine rindul să plătească, II retrimite cu observaţia: nu îl primesc. 9 Foamete în Bihor. In Bihor, prin împrejurimile Beiuşului, foametea s mare. Dela anul nou, ţăranii români abia au ce mânca, şi e fericit cel-ce îşi poate poate pâne de orz. S’a făcut pomenire In parlament in chestia ajutorării. Esecuarea dării s’a sistat pe un timp. Ministrul a dispus să se distribue 1000 măji făină de mălai. Robin© condamnat. Din Brutei» să sprie că ieri s’a sfirşit procesul anarchistul Robino, care atentasă la vieaţa regelui. Robino a fost osândit la muncă silnică pe vieaţă. 9 Atentatorul la viaţa patriarchului armean din Constantinopol a fost condamnat la moarte împreună cu unul din complicii săi. Alți patru tovarăşi au fost osândiți la muncă silnică. *