Tribuna, februarie 1903 (Anul 20, nr. 20-39)

1903-02-01 / nr. 20

Pag. 78 la începutul şicanărilor ministeriale ade­­se­ori slabi faţă de limba maternă, au devenit cu atât mai încarnaţi în privinţa naţională şi considerau de cel mai m°are păcat, ba chiar de ruşine a vorbi în alte limbă, afară de cea maternă. »Cu presa s’a făcut proces scurt. Cererile de permisiuni pentru edarea de gazete maghiare erau totdeauna re­fuzate. »Publicul râmase numai cu foaia oficială »Mngy. Hirl.« şi cu­­Pesti Napló». S­­au aceste trebuiau să fie mulţumiţi Maghiarii. Chiar şi redactorului foniei oficiale Szilágy! ’i se roşea obrazul, în­­cât cuteza să facă aluşii la »germanisare« şi »opresiune«. Apoi a trebuit Gáspár, care înainte de 1848 fusese conservativ şi sub Kossuth radical, să ’l înveţe in »Napló»cum să scrie in limba ma­ghiară contra Maghiarilor«. Dar d in urmă stăpânirea nu se mulţumi nici cu Gáspár, care se dădea după vânt şi fu scos din dreptul de proprietar al lui­­Naples. Urmă apoi faimosul proces de presă, care puse vârf la toate. Şi re­­sultatul? Iarăşi n’a fost acela, la care ■e aştepta guvernul scurt vetetar. De oare-ce în ţeară nu mai era permis să se scrie cum simţeau oamenii, publiciştii au recurs la singura posibilitate, ce le mai rămăsese de-a lucra pentru popo­rul lor: ei scriau în presa din străi­nătate şi pe lângă toate dezminţirile oficiale şi înfrumseţările au nimicit tot creditul detentorilor puterii absolutiste. Şi de­sigur, că măsurile proibitive, luate faţă de presa internă, au contribuit mult la căderea absolutismului lui Bach. »Mai teribile erau apoi măsurile luate în urma »incorectităţii sentimen­telor*. Contesa Bianca TeleW^ a fost u­rîtă dela moșia ei înaintea câinii cu jurați, din causă, că ea comisese pace­iul a coresponda cu soru-sa, aflătoare In Paris, cu văduva scriitorului de Ga­rande. »Vicepresidentul cercului de admi­nistrare din Budapesta, contele Argusa, a inventat o nouă crimă politică, »agi­taţiunea stricăcioasă şi inimică guver­nului«. Atunci au fost aruncaţi in tem­niţă In Budapesta. In partea cea de pe şes, oameni, cari apăruseră cu pant­ici »streine«, anume cu tricolorul unguresc, căci »negru-alb« au fost devenit fără de veste »colorile statului«. Cine ar fi stri­gat »Vivat Kossuth«, putea fi sigur de condamnare. Librarul, care ar fi In­­drăsnit să ţină in magazinul seu chiar şi numai musicalii, cari ar fi amintit prin vre-o notă de sistemul acela, era aspru pedepsit. Dacă un negustor de jucării ar fi vopsit ramele tablourilor sau păpuşile sale cu colorile maghiare, devenea pulpabil prin aceasta. »Pester Lloyd«, care apare dela 1854, a fost ameninţat fără multă vorbă cu supri­marea, fiindcă a fost scris despre ca­stelul regesc (şi nu împărătesc). Un canonic loial, care preamărise într’o odă pe M. Sa, a trebuit să vază cu frică oda sa confiscată, şi n’a lipsit mult de a-­l trage înaintea curţii cu juraţi pentru simplul fapt, că & apostrofat pe împăratul intr’un loc ca »rege al Un­gariei«. Nu mai esista decât un »Csá- Kâr« — şi totuşi îi era cunoscut lui Bach răspunsul, ce i-a dat colonelul unui regiment de husari generalului in­­spirient, care îl dojenise pentru-că la sflrşitul unei parade a pus pe soldaţi La universitate a avut loc sărbarea societăţii studenţilor în litere. D. A Lă­­pădat, fiiul neuitatului nostru poet şi publicist, a ţinut o conferenţă poasională foarte frumoasă, dupăi-cum s’a esprimat însuşi dl Ioan Bogdan, decanul facultă­ţii. Au mai asistat la sărbare şi alţi pro­fesori ai universităţii, Intre cari dl Cn­eiul, precum şi câţiva profesori de liceu, Intre cari dl Floru de la liceul sf. Sava. Despre această societate studen­ţească, a cărei organisare şi muncă se­rioasă au făcut-o iubită şi profesorilor, Vă voiu scrie cu altă ooaste. Acum vă mai spun, că pe lângă sărbarea silei Unirii ea a mai sărbat şi ziua fondării sale. Raportul general, care s’a cetit acolo, a stors dlui decan al facultăţii câ­teva laude meritate şi mai multe pre­ţioase sfaturi pentru felul de muncă so­cială a studenţi răii, chemată să contri­­bue şi ea la spulberarea Uraniei inte­reselor particulare, care-­şi face men­drele în societatea românească. Vorba aceasta înţeleaptă ar pută-o ţină minte şi studenţii noştri din Transilvania. ce strige »vivat« împăratul, In loc de a ■e acomoda înaltelor intenţiuni referi­toare la considerarea elementului na­ţional şi a striga »Éljen a ciáízár«. »Imposibil escelenţă« replica cel doje­nit«, dacă li se permite acelor «trenguri odată le abiere »Éljen«, atunci toţi cbiară ca dintr’un piept »Éljen Kossuth«. »Şi faţă de acest spirit al poporului se Încercă Bach a-'şi Întemeia pentru totdeauna sistemul seu prin măsuri po­litice! încercare zadarnică, căci prin condamnări politice nici -­odată n’a putut fi susţinut timp îndelungat nici un sistem, ceea ce istoria ne-o dove­deşte pe deplin prin al doilea imperiu francez şi prin Austria absolută a d­rului Racht. I. b­. Bibi­rn, Sâmbătă, Széll strîmtorat. Inauguratorul vestitei ori a legei dreptului şi dreptăţii,­­ ale cărei efecte mai ales noi Românii şi presa naţiona­lităţilor le am simţit neîntrerupt, a ajuns in strimtoare. Pe tema proiectelor mili­tare oposiţia, doritoare de armată ma­ghiari independentă, continuă a inscena o straşnică obstrucţiune. Corifeii liberali dimpreună cu Appony, cu nesimpaticul vice­president al casei Daniel Odbor şi alţii sunt îngroziţi de marele număr al oratorilor oposiţionali, cari au ori­ce preţ voe so se aducă parlamentul In imposi­bilitate de a vota proiectele militare. Dar’ nu e vorbă numai de aceste proiecte pentru cari Széli şi guvernul seufiau luat angajamentul de­ a le esecuta. Mai este pertractarea budgetului, care şi în împre­jurări normale recere foarte mult timp, proiectul pentru îmbunătăţirea plăţii funcţionarilor, proiectul contra uşurei, care ar fi menit să scape ţinuturi în­tregi, întreaga ţeară din mâna şarlata­nilor şi urgenta regulare a raporturilor comerciale cu Austria şi cu străinătatea. Aceste sunt tot atâtea chestiuni de importanţă pentru asigurarea interese­lor ţării. Şi parlamentul stă pe loc; tre­­bue să asculte declamările oratorilor din oposiţie. Mai îngrijat decât toţi este Insă dl Szél. Cu prelungirea şedinţelor dietei n’a ajuns la multă ispravă, căci opoziţionalii încă ’şi-au prelungit obstrucţiunea. Din impas trebue să iese ! Ce să facă ? Să dispalve parlamentul? Asta ar însemna căderea sa. Să reducă libertatea vor­­birei? Ar provoca o furtună şi mai mare asupra capului său. Să revizuiască regulamentul parlamentar? Pentru­ ce scop să introducă măsuri de rigoare, când parlamentul e numai al lor, când vorba naţionalităţilor nu se aude în el! Széli se află Intr’o situaţie Incurcată şi ca să iese din ea, acum incepe a tracta In as­­cuns cu matadorii oposiţie!, doar’ ii ,va succede pe calea aceasta să ’i desarmeze. Pentru noi Insă domnia lui Széll a în­semnat cât şi a lui Bánffy sau şi a ori­cărui dintre presidenţii parlamentului maghiar: persecuţie şi temniţe, rămâne mai Înapoi, căci a dat ordin tu­turor ofiţerilor în reservă să fie pregă­tiţi pentru înrolare în timp de 24 ore In pas de necesitate. »Agenţia constantinopolitană, dea­­minte ori-pe ştire de mobilisare din pa­r­­tea Turciei, de altă parte comisarul turc din Sofia a fost rugat să asigure pe Sultan de intenţiunile liniştitoare ale prinţului Ferdinand. Bulgaria a adresat Puterilor Signa­tare un protest in contra înarmărilor Turciei. In notă se spune, că Bulgaria a aflat despre înarmările Turciei, care a mobilisat corpurile de armată din Mo­­nastir şi Adrianopol. Ce priveşte mo­­bilisarea celui dintâiu, e caplicabilă din causa tulburărilor din Macedonia, dar’ mobilizarea corpului de armată din Adria­nopol constitue o ameninţare directă la adresa Bulgariei. Aceasta nu doreşte un conflict militar cu Turcia, căci ace­sta şi un pas de biruinţă ar ruina fi­nanţele Bulgariei. Guvernul bulgar e de părere­, că dăinuind concentrările de trupe turceşti la graniţă, va mobiliza şi el divisiunile de armată din Sofia şi Filipopol. Faţă de agitaţiunea crescăndă a Macedonenilor refugiaţi în Bulgaria va proclama în mai multe districte starea de asediu. Intr'aceea Boris Sarafoff a plecat la Macedonia, unde-­şi continuă agitaţia, ca­re poată isbugni revoluţia în primă­vară. Agenţii macedoneni cumpără puşti vechi de la comercianţi români, ca să le străcuie în Macedonia. O depeşe din Viena face cunoscut, că intre Austria şi Rusia asistă­­ la înţelegerea, ca­­să împedece cu forţa un răsboiu pornit de Bulgaria. Proiectul de reforme elaborat de Austria şi Rusia este gata. El cuprinde următoarele puncte: inpassarea raţională a zecimilor, reorganisarea poliţiei şi jan­­darmeriei, înfiinţarea de sucursale ale băncei otomane, numirea de europeni în posturile importante. De altă parte, ministrul de finanţe al Turciei a supus consiliului de mi­niştri proiectul de reforme privitoare la biruri, salarii şi alte cheltueli. Nota puterilor cu proectul de re­forme pentru Macedonia va fi trimisă zilele acestea la Constantinopol. După Informaţiile din anturagiul Sultanului resultă, că acesta s'a convins, că în însuşi interesul salvgardării inte­grităţii imperiului, trebue să facă con­­cesiuni naţionalităţilor creştine. Revista esternă. Peninsula­­ balcanică. Pace sau răsboiu ? Din ştirile so­site, fiind contradictorii, nu se poate alege ceva hotărit. Atâta e sigur, că Turcia se pregăteşte, Bulgaria se pregăteşte, şi după o ştire din Londra, Rusia Incă un Elemental roman In Dacia-veche. După Ion. Lati. PIC. (Urmare). Din cele amintite până aici, reiasă clar, că In decursă! evului mediu, ba până la începutul evului nou se afla re­­presentant elementul Ruşilor mici, atât In Moldova de azi, cât şi In Transilva­nia. Dacă privim acuma uniunea ţinu­turilor danubiane de nord şi cu deose­bire România şi Bulgaria putam presu­pune şi extinderea Slavilor bulgari in nordul Dunării, cu toate-ori nu avem do­­cumente positive, ba ce e mai mult tre­bue să ne abatem, şi contrar celor isto­risite să ţinem pe locuitorii din Bungard, Rusciori, Cergăulmic şi mare de Bul­gari, precum o face aceasta Millosich. Din asistenţa acestui element sla- t vie, care cu timpul a fost absorbit de­­ elementul naţional românesc, se poate­­ esplica esistenţa numirilor slave de m­uri,­­ de munţi, de sate şi persoane, în Mol­dova de azi, România,preste tot şi Tran­silvania de­ sud, şi am pută deduce, ori slavismul preste aceste ţeri a avut oare­­cândva supremaţia, dacă cumva nu va fi mai vechiu decât elementul român. Despre elementul român in nordul Dunării avem amintiri autentice de-abea * din jumătatea primă a veacului XlII-iea și această tăcere îndelungată a isvoare­­lor istorice despre elementul roman In­­ Dacia-Traiană a contribuit mult la im- | prejurarea, că lumea căită a început a dubita în continuitatea acestui ele­ment naţional român In nordul Du­­nării. Dacă Insă luăm In considerare că chiar şi In Peninsula­ balcanică, unde de altcum s’au aflat multe isvoara is­torice, urmele poporaţiunei romane dis­par pentru un timp destul de îndelun­gat) totuşi trebue să avem atâta răb­dare, ca să căutăm şi în nordul Dunării locuinţele nouă şi poziţia acestor locuinţe ale poporaţiunii romane. Prima amintire despre Românii din nordul Dunării ce face In »Privilee­gium” ui regelui ungar Andreiu din anul 1272, după care supuşii ordului cavale­rilor Teutoni* nu a­u să plătească vamă dacă vor călători prin ţeara Băcuilor sau a » Valachilor*; această ţeară a » Valachilor«, după o altă diplomă dată aceluiaşi ordi, se mărginea de »Burgen­land« (Ţeara-Bersii). In »Privilegium der Sachsen« din Transilvania din anul 1224 iarăşi sânt amintiţi » Valachii«, aşa se zice: »pădurea Valachilor şi a Bâr­sanilor incă se dă in folosinţa Saşilor«. Patru ani mai târziu la 1228 face amin­tire episcopul din Milkov Theodoricus zicând, că Valachii se află în episcopa­tul lângă Săpui şi Cumani. In anul 1234 ii aminteşte Papa Gregoriu că s’ar afla In episcopatul Cumaniei. Ţeara Vala­­chilor, numită altcum şi Făgăraş (Fu­­gros) amintită o aflăm într’o diplomă din anul 1231 şi e de remarcat, că acolo Truth şi antecesorii sei din timpuri vechi aveau in posesiune ţinutul Boje şi că această posesiune deja in perioada bul­gară aparţinea »Făgăraşului valachio«. E fapt că Făgăraşul deja la veni­rea Saşilor, ba încă sub domnia bul­gară a format un district valachio au­tonom, şi că Valachii deja in perioada bulgară aveau pământul in posesiune absolută. Asemenea se ştie despre esi­­stenţa districtelor valache in România de azi, căci în diploma de densi­une a re- r­gelui Bela din anul 1247 prin care do­nează ordului Ioaniţilor două Koeziate­­ valach-3 din România de azi dintre cari unul se află pe partea estică a Oltului. Trad. de Tavi Murataa. (Va urma). r n t B u N a 1/14 Februarie 1908 America. Boven, ministrul Statelor­ Unite la Caracas, a avut ieri conferinţe cu repre­­sentanţii Germaniei, Angliei şi Italiei. El le-a declarat, că nu poate consimţi că numai o persoană să figureze ca ar­bitru în diferendul acestor puteri cu Ve­nezuela. Din altă parte se comunică, că Bo­ven s’a învoit, ca diferendul să fie în­aintat tribunalului arbitral din Haga. Știrile sosite din America de Nord arată, că situata acolo este astăzi iden­tică cu aceea când Americanii se pregă­teau de răsboiu contra Spaniei. Toate arsenalele şi şantierele na­vale lucrează ziua şi noaptea şi totul arată, că se pregătesc mari evenimente, cari vor decurge împotriva Germaniei. »Naţional Zeitung« din Berlin află din sorginte bine informată, că protocoa­lele, ce se lucrează la Washington, în privinţa regulării afacerii cu Venezuela, n’au fost încă terminate. Ziarul »Daily Mail« anunţă, că s’a declarat răsboiu între republica Guate­mala şi republicele Salvador şi Hondu­ras din America. Ştiri mărunte. Alegerile pentru Reichstagul german se vor face pe la mijiocul lui Iuliu. Actuala se­siune se va termina la finea lui Martie. Portul Miteran din Japonia a fost declarat port liber. Știrea despre prinderea pretendentului la tronul marocan nu se confirmă. Din Cluj. Concertul tinerimii. — Maas Bruden­ller. — Corul tinerimii. — 10 Februarie 1903. Tinerimea univ. rom. din Cluj, ca întotdeauna, nici acuma nu vrea să ro­mână înapoi pe terenul social, anume cu 1 Martie n­­arangiază un mare con­cert împreunat cu dans, care, sperăm, că va întruni la un loc floarea româ­niaiei din toată țara. O pleiadă întreagă de tineri, parte doctori în drept, medi­cină, filosofie, parte profesori, ingineri, — cu toţii însă candidaţi­, de însură­toare — (? ? Red. Trib) figurează în co­mitetul arangiator estern. Par’că văd cum va merge lumea românească din toate părţile la acest concert; par’că văd frumoasa şi bogata cunună de doamne şi domnişoare, cum­ sigur vor ţină, ca ■ă mărească cu presenta lor reuşita mo­rală a concertului!... Dar’ abstragând dela petrecere, oare sperăm, că va îndestuli pe deplin aşteptările tuturor, apoi doar’ numele atâtor artiste romfine, precum şi scopul măreţ, pentru care e destinat ve­nitul curat al concertului: înfiinţarea unei biblioteci pe seama tinerilor uni­versitari, să nu fie în stare a atrage lumea românească? De altfel tinerimea lucrează cu un zel extraordinar, să facă, ca reuşita ace­stui concert să întreacă pe toate celea de pân’acuma. Viitoriul ne va arăta toate. Noi insă suntem plini de speranţă şi cu nerăb­dare aşteptăm ziua concertului. « Cu această peasiune aş dori să apun o vorbă şi despre nobila şi salutara in­­stituţiune, înfiinţată din partea On. Di­recţiuni a »Economului«. Imprej­urarea,că despre »masa studenţilor academici« s’a scris destul la timpul său, şi s’au făcut apeluri destule la foi, la bănci şi la pri­vaţi, mă dispensează, de a scrie mai mult despre această frumoasă instituţiune. Atâta insă ţin de necesar să accentuez că această instituţiune realisează 2 sco­puri măreţe: de o parte dă hrană tru­pească tinerilor noştri univ. lipsiţi de mijloace, oferindu le prânz gratuit; de altă parte insă le dă şi hrană sufle­tească, prin aceea, că intrunindu-’i la­olaltă, ie face posibilă o zilnică şi con­tinuă schimbare de idei, o continuă ru­tină parte socială, parte literară. Păcat Insă, o fi această nobilă instituţiune pân - acuma numai s’a apropiat de aşteptările fundatorilor ei, nici decât însă nu le-a ajuns. Pentru­ că, cu toate că avem o mulţime de bănci româneşti, dintre cari fiecare ar pută înfiinţa in fiecare an cel puţin câte un loc la această masă, scă­pând astfel pe mulţi tineri de lupta cea grea pentru esistenţă şi inlesnindu-le astfel in mare măsură continuarea stu­diilor lor, — totuş această instituţiune prosperează cam încet, întru cât pân’­acuma numai 15 tineri au putut fi îm­părtăşiţi da binefacerile ei. Dar’ nu per­­dem speranţa! Dacă nu azi, a mâne! Mai ştii? Poate chiar concertul tinerimii să fie impulsul, care va mişca inimile celor cu dare de mână, cari văzând, că tinerimea univ. rom, din Cluj se ştie însufleţi pentru tot ce e bun şi frumos — şi că merită să fie ajutorată, să gră­bească a-­şi da obolul lor, să grăbească prin aceasta a face posibil acestei tine­­rimi, ca in viitor să poată duce la în­deplinire lucruri şi mai mari, decât cele de acuma!...* Înainte de a încheia, daţi ’mi voie a Vă mai raporta despre un lucru fru­mos săvârşit de tinerii univ. rom. din Cluj. S’a înfiinţat adecă şi un cor bise­ricesc, care sub conducerea d lui I. Cr. Juga, stud. Iu drept, va cânta alternativ în ambele biserici române din loc, înre­gistrând cu bucurie şi acest fapt ii do­rim corului succes şi prosperare! Nedeilian». Nr. 20 Ciontea silui. Sibiiu, 13 Februarie n. 1903. Reuniunea română de musica. Atragem din nou atenţiunea on. public asupra concertului Reuniunii române de musică, ce va avă loc­ Duminecă In 2/15 Februarie in sala dela »Musikve­­rein« cu programul publicat in anii trecuţi, începutul precis la 7 ore seara. Bi­lete de intrare se pot procura Dumi­necă dela 11—1 la »Musikverein« și seara la passă. Prenotări pentru locu­rile din primele două șiruri se primesc de passarul Nic. Căldărea Sâmbătă dela 2-3 p. m. in localul »Casinei române« Baier G. nr. 1 pe lângă o taxă de 40 bani. După concert convenire In »Uni­­cum«.* Convocare. »Reuniunea socialilor români din Cluj« îşi va ţină adunarea generală Duminecă în 15 Febr. si n. a. p. la orele 5 p. m. In sala cea mare a »Economului* din strada­ Veselenyi, la care sunt invitaţi pe lângă membrii din loc şi din provinţă, toţi aceia cărora le zace la inimă prosperarea şi înflorirea clasei mijlocie română. Programul: Deschiderea adunării prin president — Raportul comitetului prin secretar. — Emiterea unei comi­­siuni pentru înscrierea membrilor. — Scrutarea bilanţului venitelor şi eroga­­taior fondului socialilor şi al elevilor.— Statorirea preliminarului anului 1903. — Alte moţiuni. — Alegerea noului comi­­tet. — Esmiterea unei comisiuni verifi­catoare. — Cuvânt de închidere. Din şedinţa comitatului Cluj, In 8 Febr. n. 1903. Basiliu Podoabă, preşedinte; Ia­­cob Mureşan secretar. Regele şi regina Sârbiei în Un­garia Alexandru şi Draga Maşina au sosit azi la Krusedol ca să asiste la pă­­răstaşul ce se va ţină la mormântul ta­tălui seu, regele Milan. Va fi de faţă şi Banul Croaţiei. La graniţă II vor întim­­pina autorităţile. Argintarii din Belgrad au dăruit regelui o lampă electrică foarte preţi­oasă, ca să fie aşezată la mormântul lui Milan. — Regele vine pe la Zimony. Oraşul e inpodobit cu flamuri şi ra­muri verzi. Un oftat.. O foaie din America oftează cu durere prin următoarele şire: Omul care foloseşte buboiul de pe gât in loc de bumb la guler, — omul care călătoreşte ascuns in jamantanul prie­tenului seu, — acel oe noaptea opreşte orologiul să nu se tocească, — acel oe nu pune punct pe­n1* ca să cruţe cer­neala, e ou mult mai cavaler şi mai de neescepţionat decât acela care primeşte luni de-a rindul un jurnal, car’ când vine rindul să plătească, II retrimite cu ob­servaţia: nu îl primesc. 9 Foamete în Bihor. In Bihor, prin împrejurimile Beiuşului, foametea s mare. Dela anul nou, ţăranii români abia au ce mânca, şi e fericit cel-ce îşi poate poate pâne de orz. S’a făcut po­menire In parlament in chestia ajuto­rării. Esecuarea dării s’a sistat pe un timp. Ministrul a dispus să se distribue 1000 măji făină de mălai. Robin© condamnat. Din Brutei» să sprie că ieri s’a sfirşit procesul anar­chist­ul Robino, care atentasă la vieaţa regelui. Robino a fost osândit la muncă silnică pe vieaţă. 9 Atentatorul la viaţa patriarchu­lui armean din Constantinopol a fost condamnat la moarte împreună cu unul din complicii săi. Alți patru tovarăşi au fost osândiți la muncă silnică. *

Next