Tribuna, ianuarie 1929 (Anul 2, nr. 46-47)

1929-01-13 / nr. 46

Ziar National Independent Noul regim din Jugo-Slavia. La Belgrad, s’a pus capăt .»parlamentarismului“. Un manifest al Regelui către ţară, vesteşte pe sârbi, croaţi şi sloveni, că ura partidelor, pri­­mejdueşte însăşi bazele Iugo­­slaviei. Că neînţelegerile şi am­biţiile subminează unitatea na­ţională şi lasă patria la voia aventurilor, cârcă a fost SUSpen­e o lovitură de Stat. Dimpotrivă sămânţa desordinei a fost as­­vârlită de încapacitatea guverne­lor şi de furia generală. Nimic nu putea mulţumi parlamentele, rămase celebre prin sângele cu care au fost stropite. Fragmen­tarea până la iluzoriu a autori­­tăţei, a produs neliniştea şi ne-Ger! Ger cumplit... îmi în­drept paşii spre Prefectura ju­deţului. Sub ghete, zăpada cântă romanţa celor fără lemne, ro­manţa celor degeraţi de frig... Am ajuns p­e ora 5 după amiază şi solicitanţii ţin totuşi să vor­bească D-lui Prefect care soseşte, împarte strângeri de mâini şi zâmbete, ascultă pe fiecare, spune că nu mai primeşte pe nimeni şi iată-ne singuri. — Recunosc şi eu că e foarte greu să mulţu­meşti pe toţi şi mai ales pe cei ce sunt înscrişi în Part. Naţ.­­Ţărănist... — Merg drept la ţintă. — Die Prefect aveţi cu sigu­ranţă un program, pe care, sunt sigur că doriţi, — măcar în parte — să-l vedeţi realizat. — Da! Ţi-l voia schiţa. Ţin, însă în primul rând să repet un lucru: 24ioiT. siguranţa cărora un hotârît act regal, Ie pune capăt. Nu suntem adepţi ai sistemu­lui, — dar nu-i putem refuza dreptul de a linişti şi organiza o ţară subminată de elanuri po­litice. Autoritatea care-şi reia drep­turile la Belgrad, rămâne pe deasupra oricăror considerente, o protestare împotrivă politicia­­«!-«namni naniitimrinc tonal. nes­Lei aeia HOI, CiU'l du uag ui văţăminte din concluzia de la Bel­grad, să ia aminte, din vreme. Căci o ţară nu e o moşie luată în arendă, iar un popor e altceva decât o turma care nu ştie să reacţioneze. Cu atât mai bine că actul sa­lutar, l-a făcut, acolo, Coroana Eliminez, cu desăvârşire poli­tica din administraţie. Cred că acesta este singurul mijloc ca propăşirea să dea roade din cele mai bune. Revin, însă, şi îţi răspund că în programul meu, primul loc îl voiu ceda drumuriilor şi în special Plăşei Ocna-Si­­biului şi partea din plasa Miercurea numită Valea Se­­caşului colţ al jud. Sibiu în care pe vreme rea, oamenilor le este imposibil de a eşi din casă, şi nu exagerez. Şi asta de foarte multă vreme. Sub unguri tot aşa era; aveau î­nsă un motiv — de a se desinteresa de acest ţinut — şi foarte firesc: era fieful Iui Maniu unde era — l -l —------* — .. »--- »• • electoral se afla la Vinţu, o vreme rea era un rezultat obţinut prin neglijarea acestor drumuri: ale­gătorii — români — nu puteau vota, pentru că noroiul ajungea la genunchi, lucru care a rămas neschimbat. Reuşind, deci, a ridica aceste şosele la un nivel omenesc — nu spun mai mult — va fi pri­mul pas şi prima reuşită pe tărâmul muncei care o depun pentru jud. meu; a doua, va fi înzestrarea întregului judeţ cu telefoane putând, astfel, da curs • • « — Să-ţi explic, am două planuri: ori voi realiza suma necesară — 4—5 milioane — pentru pietrişul şoselelor cu con­cursul comunelor deoparte şi a unui împrumut străin. — German — şi a unui alt împrumut pentru electrificare, — voi­ examina, în consiliul nostru comunal, condiţiunile unei oferte — pe care o avem — şi unde nu vom neglija într’u nimic interesele noastre româneşti din toate punctele de vedere. Realizându-se împrumutul uzi­na ar fi instalată în sus de Gura râului, la gurile Tibinulu­i, unde se află o trecătoare, care închisă fiind, va putea alimenta cele ne­cesare — din punct de vedere technic — uzinei, care realizată, vom putea în sfârşit spune că avem un județ... luminat. — Da! mai am ceva în legă­tură cu electrificarea, dar care nu este decât un vis — copil al suferinţii —. Să-ţi spun: o cale ferată elec­trică cu următorul traseu: Să- rişte-Galeş—Tilişca Rod— Poiana, sau eventual Poiana— Jina şi de la Poiana la Do­­bârca Mercurea. Dar... (la acest dar, părul D-lui Prefect se încărunţise mai mult) şi Sibiu — Răşinari. — A! treilea punct ar fi ofen­siva în creşterea vitelor, în judeţul nostru, care a excelat în In aceasta chestiune am sprij­­inul priceput şi competent al medicului veterinar al judeţului D-l Dr. Ziegler, care va face o fermă model — pentru creştera vitelor — împreună cu o cres­cătorie, pentru a putea regenera rasa acestor vite, cam­ altădată — şi acum, nu e vorba — îşi duceau faimă prin calitatea lor. O reali­zare pe acest tărăm ar sălta mult sărăcia economică a jude­ţului nostru, reuşind totdeodată de a impune iarăşi debuşeurilor de altădată calitatea vitelor noas­tre întrezări dorul de muncă dârză pe care se pregăteşte s’o depue pentru binele judeţului al cărui părinte este. Ne întrebăm, însă, dacă pentru frumoasele intenţii, providenţa, atât de capricioasă în toate dru­murile vieţei, îi va da timpul necesar pentru realizarea lor... Şi atâta vreme cât aceste in­tenţii sunt atât de măreţe pentru propăşirea pe calea civilizaţiei a judeţului nostru noi nu-i putem ura decât realizarea lor. ________________G. MILEA. Comite iii Dl. Dr. Moon Stol mm Ud. Sf. Programul şi Şoselele eletrificarea întregului județ, un îmm­umut etc. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU Str. PINTENULUI Nr. 33. DIRECTOR: Kcolae C. Droc ANUNŢURI rândul "%• 2 LeiISO 3 prin loterie. Guvernul anunţă că este nevoe de fonduri pentru a se înbunătăţi situaţia invalizilor de război. Şi oamenii cari au găsit bani pentru 2500 de partizani politici numiţi in posturi nou create, n’au găsit pentru invalizii, pentru văduvele şi orfanii de război alt mijloc decât cel al or­ganizarei unei loterii! Invalizii de război nu vor primii de la guvernul D-lui Maniu decât ajutorul cel va da prosperita­tea carierei jocului de noroc care este loteria de stat ori nu! Democraţia care a ştiut să fie in­ventivă când a fost vorba de crearea unor biruri noui şi a găsit alte resurse financiare pentru invalizii, de­cât cele problematice ale loteriei. Fie, însă, și această! Numai să nu se facă din loteria invalizilor un nou mijloc de plasare a partizanilor politici in posturi gras­e. „erei noui“ Sau pus în orice lucru serios!

Next