Tribuna, mai 1929 (Anul 2, nr. 62-65)

1929-05-05 / nr. 62

Anul II. Nr. 62 Prețul unui exemplar Lei 4. 7­7T JSS UA.Nr.­ Duminecă 5 Maiu 1929. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU Str. Avram lancu (însSă Orezului) Nr. 35. Director : lékelje C Droc Anunțuri: FoRtrllim/m 7 Lei SO B. ZIAR NATIONAL INDEPENDENT S’a pus vârf tuturor nelegiui­rilor dela liceul «Gh. Lazăr» din Sibiu. Unii profesori, n’au avut altceva mai bun de făcut, decât să atenteze la viaţa unui coleg, om bătrân şi venerabil. In ziua de 26 Aprilie ora 8 dimineaţa, maestru de muzică Nicolae Oancea, secondat de măestru de gimnastică Ionescu şi supraveghetorul de ordine Zmeu, după ce s’au îngrijit de măsurile de siguranţa sa nu fie văzuţi de martori, au aşteptat după uşa salei profesorale şi când a intrat dl profesor Mihail Stoia, s‘au năpustit ca barbarii asupra dsate, înarmaţi cu scaune şi box. Deşi om de peste 60 ani, dar înzestrat de la natură cu o forţă herculană a rezistat vi­tejeşte contra acelora, cari au atentat la viaţa sa, altfel putea fi omorât! Atentatul a fost pro­vocat cu o zi mai înainte de măestru de desemn, Honoriu Boi­­cescu, care în faţa dlui profesor Dr. Gr. Cristescu, profesor la Academia teologică din Sibiu, a insultat în mod ţigănesc pe ve­nerabilul profesor Mihail Stoia. Cuvintele folosite de măestru de desemn H. Boicescu, în plină sală profesorală, nu le putem reproduce, dintrun sentiment de respect şi condescendenţă faţă de cetitorii noştri!! Cazul a fost reclamat Minis­terului, care a ordonat o an­cheta. Cine este dl profesor Mihail Stoia? Un om cinstit şi venerabil, care şi-a servit neamul şi bise­rica (fiind şi preot) timp de 38 ani, cu credinţă şi demnitate. Care este cauza atentatului? Faptul că dl profesor Mihail Stoia e un om drept și adevărat profesor, care n‘a voit să se a­­socieze la toate matrapazlâcurile ce s‘au pus la cale și s‘au dus la îndeplinire de clica desmățată a unor profesori dela liceul „Gh. Lazar“. Faptul ca dl profesor Stoia n‘a voit să semneze pro­cesul verbal, prin care s‘au eli­minat cei 17 elevi, cari au fost prinşi în cârciumi şi in localul de toleranţă, i-a Ittiarâtat şi mai mult şi atunci s'a pus la cale atentatul! Punctul de vedere al dlui pro­fesor Stoia, în chestiunea elimi­nării elevilor a fost clar şî ho­tărât ! Domnia sa a susţinut sus şi tare că vinovaţi sunt profesorii, cari au organizat concertul, fi­­xându-l la ora 8 seara, în loc de 10 înainte de ameazi, după care elevii nemâncaţi au fost nevoiţi să intre prin cârciumi unde şi-au potolit foamea, iar apoi îmbătându-se au vizitat şi localurile de toleranţă. Dl profesor Stoia, ca profesor bătrân şi cu experienţa a jude­cat lucrurile, fiind pentru pedep­sirea elevilor cu o pedeapsa mai mica, iar nu cu darea lor afară din şcoală, căci pe lângă nenorocirea acestor copii tineri şi fără experienţa mai sufere şi părinţii lor nevinovaţi. Am descris figura dlui profe­sor Stoia, să vedem acum cine sunt atentatorii? 1. Provocatorul atentatului, maestru de desemn, Honoriu Boi­cescu, un bătăuş, care a fost acuzat că şi-a bătut pe fos­tul său şef, pe directorul liceu­lui din Câmpulung, din care cauză a fost nevoit să plece de acolo. 2. Nicolae Oancea, maestru de muzică, o stârpiturâ de om, care înjura de cele sfinte în faţa elevilor şi care a fost pedepsit de Minister pentru bătaie. 3. Măestru de gimnastică C. M. Ionescu, un beţiv şi batăuş, care acu­m câţiva ani în seara de Anul nou, beat fiind a lovit pe preotul Patrichie Marcu, în plina cafenea Bulevard, cu care ocazie a fost trântit sub biliard . Pe vremuri a fost mult timp saltimbanc la circuri de bâteiu. Pedagogul Zmeu, s-a remarcat acum pentru prima dată, cu o­­cazia acestei bătăi. Trei maeştrii de dexterităţi, trei neisprăviţi, să atenteze la­­ Haţa fenui profesor bătrân şi capabil! Ce fel de educaţie pot primi elevii de azi — viitorii cetăţeni de mâine ai ţării — de la astfel de profesori? Aceşti neisprăviţi, maeştrii de dexterităţi conduc liceul, chiar Nicolae Oancea,­­ subdirectori Auziţi, subdirectorul liceului, „Gh. Lazar“, un diplaş neispră­vit! Aceştia câţiva şi încă unii profesori, au la mână pe mata­hala de director loan Bunea, care e un falsificator ordinar şi-l dovedesc ori­când, sa pof­tească şi să mă desmintă! Ceva mai mult, Bunea a pri­mit şi mită! Ţi-aduci aminte, Ioan Bunea? Nu mai vorbim de ce­alalţi ca ni-e scârbă, faptul rămâne sta­bilit că noi am prevăzut neno­rocirea şi bătaia recentă e o do­vadă incontestabilă că ziarul nostru a avut perfecta dreptate atunci­­când a afirmat ca la li­ceul „Gh. Lazâr", din Sibiu e adevărat dezastru şi domneşte o atmosferă pestilenţială, care Infectează sufletele tinerelor vlăs­tare ! Ministerul Instrucţiunii are cu­vântul! Noi ne-am făcut datoria de a da alarma! N. C. Droc­ u _ 6« Atentat la viaţa dlui. profesor CT I. Stoia Parazitul din Ocna-Sibiului In atenţia dlui subsecret« Se putea ca Ocna-Sibiului să nu-şi scoată la iveală parazitul său? La scos de câţiva ani şi s’a ilustrat cu el pe terenul re­formei agrare, când între multe alte pungăşii şi învârteli a împro­prietărit pe preotul Nicolae Ră­­chiţan din Galeş cu 32 jugăre sesiune parohială, dar între timp i-a pus în vedere că ar fi foarte bine să ungă uşile căruţei agro­nomice, adecă ale sale, căci alt­fel s’ar putea schimba situaţia! Astfel, bietul, preot sărac Nico­lae Răchiţan — a trebuit să dea un avans de 30 kg. lână spălată, agronomului Sterian Lăpădat, ce­rute de el însuşi! Să fiţi văzut pe preotul Răchitan călare pe un ca­târ, scoborând de la poalele mun­ţilor şi intrând în Ocna Sibiului, cetatea Ierusalimului marelui es­croc profesionist , Sterian Lă­pădat, cu 2 saci plini şi îndesaţi cu lână spălată, în valoare de trei mii de teii Trei mii de lei de stat Aurel Debrescu. de la un nenorocit de popă din Ardeal, care poate a cerşit lâna din casă’n casă, ca să îndoape pe un pungaş, care a venit din Vechiul Regat, în colonia Ardea­lului, nu ca alţi funcţionari cins­tiţi să muncească, dar să-şi ,facă suma! Aşa au înţeles unii pârliţi să contribue la unificarea sufleteas­că. Vai de capul nostru! Lâna, în valoare de trei mii de lei, nu i-a fost suficientă, căci a mai aşteptat şi ceva creţari — natural câteva mii de lei — dar bietul popă văzându-se tras pe sfoară n a mai dat, decât în ca­zul când totul e isprăvit! Ce s’a gândit escrocul profe­sionist ? E mai sigur să facă o nouă afacere şi să împroprietă­rească pe un fost administrator de moşie al Episcopiei reformate din Cluj, un anume Maftai, un ungur rătăcit în cătunul Sedinca de lângă Loamniş.

Next