Tribuna, august 1929 (Anul 2, nr. 77)
1929-08-11 / nr. 77
finul II. Nr. 77 i W V . Preţul unui exemplar Lei 4. Duminecă, 11 August 1929^ -£*y a r.^e U-^7, f REDHCT1H ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU. Str. Regina Maria Nr. 12. Director: Nicolae C. Droc Anunţuri: rândul m/m 2 Lei 50 B. (fostă Cisnădiei) Ziar Maponai Independent Pe ce mâini a ajuns ţara? Sărman cetăţean al României întregite pe ce mâini ai ajuns ? Odată cu venirea la cârma ţării a „guvernului sărăcimii“ te aşteptai la „Dreptate, cinste şi legalitate“, căci aşa îţi urlau în gura mare propagandiştii partidului, cari pe lângă alte binefaceri îi promiteau marea cu sarea, scăderea impozitelor, eftinirea traiului, mărirea lefurilor funcţionarilor, împrumuturi eftine pentru agricultori şi meseriaşi etc. Fizi, după opt luni de guvernare, toate dările s'au mărit în două rânduri, timbru, globalul, impozitul mobiliar, cifra afacerilor, ţuica, spirtul, vinul, berea, brevetele cârciumarilor, benzina, cauciucurile, tutunurile etc. etc. Toate acestea lovesc în primul rând în nenorocitul de ţăran, căci ei formează marea masă a producătorilor şi consumatorilor, ei duc greul jugului şi ei suferă toate neajunsurile. Cei mari motivează că a fost nevoe de mărirea dărilor, pentru că liberalii au furat şase miliarde şi trebue umplute golurile! Dacă au furat, de ce nu-i bagă la puşcărie ? Uite dovada minciunei lor! N'au furat liberalii, dar guvernul dlui Maniu a avut nevoe să-şi căpătuiască partizanii, a înfiinţat ministere de cari n'avem nevoe şi ne-a făcut de râsul lumii, căci America are 8 miniştrii, iar noi 22 şi lucrurile merg proşti Automobilele nu s’au vândut, dar s’au cumpărat altele noui, şefii de cabinet au fost înzestraţi cu motociclete, s’au numit sute de ataşaţi şi inspectori technici, cari în* casează lefuri de sute de milioane anual, pe cari ne mai având de unde*i plăti, ne cotropesc cu impo* zitelel Mâine vom ajunge să ni*se pună dare şi pe oul ce«l ouă găina! Parlamentul dlui Maniu, care s’a închis zilele trecute, ne*a votat 500 de legi noui şi sunt sigur că deputaţii nici nu ştiu ce legi au votat! De pe urma împrumutului stabilizării, de 100 milioane de dolari, nu vedem nici o binefacere, dar străinii ne-au pus mâna pe o parte din bogăţiile ţării. Aezi mâine e vorba ca guvernul sa înstrăineze şi terenurile petrolifere! Hoţiile şi jafurile n’au încetat. Zilnic auzi de noui fraude şi hoţii în averea statului. Cei puşi sâ-fi apere viata şi av stut — pofifia — te fură ca ’n codru: 'Crei dovezi ? Iată-te ! Sergenţii de oraş 31îunteanu şi fRron au violat pe fetiţa 31. 2. 3 Prefectul de judeţ a căutat să-i facă scăpaţi cu o Pedeapsă disci- Plinară, revocându-i din serviciu, deşi fapta lor fiind crimă trebuiau trimişi imediat Parchetului. Intervenind tatăl copilei, i-au promis 50.000 lei să tacă! Sergentul Ciungu a furat o căciulă de la restaurantul fraţilor fictivoi a fost Prins în fapt, totuşi e menţinut in serviciu căci a intervenit în scris dl deputat Simonetti. Un deputat intervine, ca boţul să fie ţinut în poliţie. 3tt sergent îşi vinde revolverul — care formează averea statului — iar când superiorii vor să-l dea afară, acelaş deputat intervine. Un mucos de 19 ani N. Sas e angajat ca ordonanţă la Poliţie, deşi regulamentul prevede să fi satisfăcut legea recrutării, fiind însă naţionalist, regulamentul nu contează! Acest nenorocit plin de zdrenţe, calcă lumea în stradă şi se dă drept agent de poliţie, legitimând oamenii cinstiţi şi umblă prin localuri de noapte, dându-se drept substitutul comisarului, şef al secţiei contravenţionale. Te fereşti ca de ciumă de el, să nu ţi*se prindă vre’un parazit din zdrenţele ce-i curg! Aceştia sunt oamenii, cari sunt puşi să ne apere avutul şi viaţa! §§1fe ratinuăm, cum am promis, seria articolelor noastre privitoare la prigina bancara, în speranţă că anrma dată de noi va întruni sufrag al acelor, cari luptă azi cu greutăţi de necrezut, cari se sbat în criza economică, prin care trece întreaga ţară, cari prin munca ce o depun pe ogorul vieţei economice merită întregul nostru sprijin şi cari prin urmare, au dreptul sa fie scoşi cu o oră mai curând din mizeria în care se găsesc. Am spus-o în articolele noastre precedente şi credem că nu strică să o repetăm şi aci: nu urmărim cu aceste articole ale noastre nici un interes personal, nu avem înaintea ochilor nici un caz special sau de ordin mărunt, dorinţa noastră este numai, ca prin alarma ce o dăm, prin nararea greşelilor ce s-au făcut în trecut, greşeli cari continuă a dăinui, să contribuim la revenirea intr'o atmosferă mai senină, la o atmosferă, care să dea posibilitatea celui ameninţat cu distrugerea, de a-şi reveni cât mai curând. Din articolele noastre precedente s'a desprins un singur gând: acela de a face, ca băncile noastre — şi e bine să se ştie, că nu facem nici o diferenţă între bănci mari sau mici, între bănci curat româneşti sau minoritare, deoarece între toate aceste instituţiuni există convenţiuni, fie scrise, fie tacit primite de ele, aşa că, până nu vor găsi o rezistenţă bine organizată, ele nu vor ceda nici un pas în poliCa mâine vom ajunge să ne organizăm în gărzi cetăţeneşti să ne putem apăra în contra tâlharilor din poliţie! Uite pe ce mâini a ajuns ţara! N. C. DROCtica distrugătoare urmată până acum — să revină cu un ceas mai devreme la sentimente mai bune, să ajute comerţul şi industria în opera de refacere şi consolidare, atât de necesare unei vieţi economice normale. Dar nu numai elemente economice propriu zise au nevoie de această schimbare în politica bancară. Am avut de înregistrat în ultimul timp un eveniment, care ne arată, că această schimbare se cere şi de alte straturi ale societăţii. Am văzut de exemplu proprietarii imobilelor urbane, cari au ipoteci asupra acestor imobile, că cer,intr'o întrunire ce a avut recent loc la Bucureşti, să se extindă şi asupra lor dispoziţiunile concordatului preventiv. Ne vom opri dar un moment asupra acestui nou fenomen, foarte caracteristic după noi şi care oglindeşte chestiunea tratată de noi dintr'un punct de vedere cu totul nou şi neaşteptat. Să vedem dlar de ce este vorba ? Proprietarii ipotecari, cari au fost nevoiţi să se îndatoreze, desigur din cauza legilor excepţionale, cari au dăinuit cu privire la proprietatea urbană — rechiziţii silite, legi de chirii excepţionale, impuneri excesive şi de multe ori în disproporţie cu veniturile reale — găsesc că veniturile caselor nu le mai permite să suporte dobânzile enorme ce sunt nevoiţi a plăti băncilor şi Băncile hrăpăreţe.