Tribuna, mai 1930 (Anul 3, nr. 106-107)

1930-05-04 / nr. 106

finul III. No. 106 Preţul unui exemplar 4 Lei Duminecă 4 Maiu 1930. Ziar Naţional Independent Redacţia şi Administraţia: Sibiu, Strada Huram Iancu No. 35 Director: Nicolae C. Droc finanţuri: Rândul mân 2 Lei 50 bani Isvoare sufleteşti . Crist. N. Ştefănescu Aproape în acelaş timp au avut loc două mari adunări, cu caracter deosebit însă, la cari deopotrivă s'a vorbit şi pus la cale, de oamenii cei mai de valoare ai ţărei, cum s'ar putea face mai bine şi mai meşteşugit educaţia cetăţenească, încât, curăţenia sufletească şi dragostea de neam şi patrie să fie crezut de toate zilele al fiecărui român, conştient de rolul ce trebue să aibă în graniţele patriei întregită. La marea adunare a Cercetaşilor din Bucureşti s'au prezentat din toate unghiurile ţărei, tineri plini de avânt şi stăpâniţi de cele mai frumoase concepţii despre viaţă, învăţate din legile cercetaşului, care are ca lozincă,gata oricând«. Acestui tineret i s-a vorbit de către marii lor comandanţi în frunte cu Alteţa Sa Regală Principele Nicolae, care le-a amintit de datoria ce au îndeplinit către patrie, punând în adevărata lumină valoarea socială a organizaţiei cercetăşeşti, amintind jertfele lor din trecut precum şi ce foloase ar putea aduce în viitor. Cine dintre veteranii marelui război nu-şi aminteşte de suferinţele îndurate de cohortele de cercetaşi, în retragere, care au înscris pagini de eroism nepieritoare, în istoria ţărei, prin puterea lor de sacrificiu, prin avântul lor impresionant dar mai cu samă prin jertfele ce au dat pe altarul patriei? Eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoriu, este un exemplu permanent de suflet cercetăşesc mai presus de orice laudă. Frigul, foamea şi molimile ce ce au bântuit printre micii eroi, precum şi episoadele tragice prin cari au trecut, pentru a fi de folos camarazilor bătrâni de pe front, trebue să rămâe un veşnic şi minunat exemplu pentru urmaşii lor. Aşa cum se pregăteşte şi se însufleţeşte acest tineret, care va forma armata de mâine, ne dă posibilitatea să privim viitorul cu încredere şi să aşteptăm cu seninătate totul, de la acest admirabil tineret, plin de însuşiri superioare şi vrednice de strămoşii lor. A două adunare cu caracter covârşitor de interesant, a avut loc în oraşul nostru în zilele de 24, 25 şi 26 cor. a societăţei „Astra" pentru cultura poporului român. Au luat parte fără deosebire de culoare politică, oameni iluştri din toată ţara şi mai ales profesori, medici, scriitori, gazetari etc., ca: Goldiş, Goga, Mehedinţi, Bogdan Duică, Ştefănescu-Goangă, Rădulescu-Motru, Dr. Haţeganu, Părintele Lupaş, Stelian Popescu etc. Cam pornind de la lozinca: »să ne revizuim conştiinţele« au ajuns la concluzia următoare pronunţată de dl Preşedinte Goldiş: »fistra« va continuă să facă naţionalism integral şi să trezească solidaritatea constructivă în domeniul culturei. Iată dar într-o singură frază spusă în incinta marelui areopag al „Astrei“, schiţându-se un întreg program, care în ceasul al doisprezecela ne va pune pe făgaşul propăşirei şi a progresului, pentru canalizarea sentimentelor tuturor, spre folosul şi dragostea ce trebue să nutrim pentru neam şi patrie. In acest mare congres, s'a spus de către oameni cu dovada experienţei făcută, că pănă acum s'a lucrat pentru otrăvirea sufletelor, prin cele mai demagocice sisteme a politicianismului venal şi s-a făcut apel la împăcarea atât de necesară unei strânse şi bune colaborări, de care cel puţin pentru viitor este atât de mare nevoe. Dl Secretar Horia Petre-Petrescu încheind raportul său spune : „Astra“ trebue să continue în spiritul de până acum, făcând o politica naţionalistă, patriotică şi religioasă, fără constrângeri şi jigniri la adresa minorităţilor. Admirabile concepţii, admirabil program! Cele discutate nu mai au nevoe a fi repetate şi este destul să arăt că au avut darul de a răspândi o atmosferă de armonie şi bună frăţietate care a mângâiat sufletele asistenţei, sătulă de hinduelile, fluerăturile şi injuriile ce se aud la întrunirile politice, cari au avut într’adevăr darul de a perverti şi influenţa în rău caracterele. Atât congresul cercetaşilor, cât şi al „Astrei“ au pus la cale lucruri bune, cel dintâi pentru pregătirea tineretului, iar al doilea spre instruirea adulţilor pentru o viaţă demnă, cinstita şi cu simţământul iubirei de neam, încât cu drept cuvânt se pot numi două isvoare din care va ţâşni viguros vlaga şi curăţenia sufletească a poporului nostru, însetoşat de balsamul necunoscut pănă acum, al adevăratei iubiri care purifică şi înalţă sufletele pănă la sublim. an In faţa pericolului. ( Continuare S’a observat în ultimul timp o febră generală. Credem că este momentul să zicem: Ori scăpăm de pacostea ce ne-a căzut pe cap acum un an şi câteva luni, ori vom cădea victime pericolului. Dumnezeu , tot Puternicul care ne-a scos teferi din mai grele impasuri, se va milostivi şi acum ca să salveze poporul român. Doar la El ne mai este nădejdea, indârzirea nelămurită a oamenilor dlui Maniu de-a mai guverna, ne-ar duce curând la râpă. Până şi copii cântă: »De când stăpânesc uniţii, Noi trăim ca prăpădiţii. Ungurii ne pun condiţii« etc. De Când ne conduc dezertorii (aşa spun gazetele) şi defăimătorii Armatei şi neamului nostru românesc, par’că n’am avut zi bună. Sunt în posesiunea unui jurnal cotidian, care a publicat un cast sfârşitmunicat al Ministerului de Finanţe. Acolo spune că toţi funcţionarii statului (?!) afară de preoţii din Episcopatul Argeş, au primit leafa pe Aprilie, înainte de Paşti. Cine a scris acel comunicat ? La semnat Ministrul de Finanţe? Oricine ia semnat, oricine ia redactat pentru noi e tot una. Destui că minte. Da! minte şi-i un mincinos cu portofoliu şi cu leafă de ministru! O spun sus şi tare de câte ori vieţi, sunt nişte mincinoşi! Sunt funcţionari de stat, cari nu au nici în clin, nici, în mânecă cu Episcopatul de Argeş, cari totuş n’au primit leafa pe Aprilie nici până la sfârşitul lunei. Ai venit cu reforme, die Maniu, ai?! Cine ţi-a ursit să trăeşti altfel! Cine ţi-a fost ursitoare? Iată că noi suntem aceea