Tribuna, iunie 1930 (Anul 3, nr. 109-113)
1930-06-02 / nr. 109
Pag. 2. ceva, dadea deficite de sute de milioane şi chiar miliarde anual! Azi calea ferată e o instituţie comercializata, autonoma, de sine stătătoare cu consiliul ei de administraţie. Insă sub controlul statului Calea ferata — ca instituţie — trebue sa se ocupe numai de propăşirea ei şi nu poate ţine seamă nici de intervenţiile politicianilor şi nici de politica economică generala a guvernanţilor — cari în multe cazuri urmăresc meschine interese personale sau de partid ! Va ţine însă seama şi va cauta sa armonizeze interesele sale cu cu interesele generale ale statului! Procedeele dlui Stan Vidrighin directorul cailor ferate l-au pus în conflict chiar cu uni membru ai guvernului, totuşi punctul său de vedere — bazat pe logica şi calcul matematic — a triumfat! Concurenţe autobuselor, cari au luat fiinţa în întreaga ţară, criza economica excesiva a redus în mod simţitor transporturile, iar consecințe e ca veniturile căilor ferate s-au redus în mod fatal, astfel ca şi cheltuelile trebue neapărat reduse, altfel falimentul ar fi inevitabil! Acest fapt a determinat pe dl Stan Vidrighin sa concedieze lucratorii, sa faca toate econurile posibile, sa pretindă reducerea consumului de combustibil şi personal şi în acelaş timp sa pretindă guvernului plata tuturor gratuităţilor şi favorurilor de cari beneficiază diversele categorii de cetăţeni, ca funcţionari, armata, invalizi etc. Era şi natural ca dl Stan Vidrighin să pretindă ministerului cu ocaziunea alegerilor comunale plata unei sume globale de zece milioane, sumă care reprezenta costul transportului alegatorilor pe C. F. R. şi tot atât de natural e sa pretindă plata unei subvenţii pentru transportul cu reducere a invalizirir; căci altfel la un moment dat, calea ferata din lipsa de venituri nu s-ar mai putea aproviziona cu cele necesare şi nici n'ar putea face faţa cheltuelilor! Recunoaştem greutăţile prin care trecem şi a unei proaste gospodării din trecut — dar în acelaş timp avem ferma convingere că sub conducera actuala a dlui Stan Vidrighin, încet dar sigur, situaţia se va îndrepta spre bine. Sunt Insa unele chestiuni, de mare importanţă şi unele masuri cari trebue luate fără amânare aplicarea bisturiului şi curăţirea puroiului ce mai exista în instituţia căilor ferate! Dar despre acestea, întru un număr apropiat! Nicolae C. Droc cari umblau nebune după el iar vechinii au dat referinţe bune despre modul politicos cum se purta în viaţa de toate zilele. Vampirul care la început a încercat să nege tot a sfârşit în cele din urmă să-şi dea samă de situaţie şi să recunoască crimele săvârşite. Coresp. De-ale voluntarilor Tinem să înregistrăm şi să înfierăm atitudinea celor ce-au aranjat programul zilei de 10 Meiu în Lupeni, pentru faptul ci au nesocotit pe acei ce în vremurile grele ale Românilor s’au înrolat de bună voie în Armata Română pentru a apăra pământul strămoşesc. Au riscat mult atunci, au fost hotărîţi la mari sacrificii pentru neam şi ţară, iar acum după un deceniu şi un an, de la unirea tuturor Românilor, la o sărbătoare ca 10 Mai, când sărbătorim amintirea a 3 mari evenimente, aducătoare de bine poporului Românesc. Voluntarii, din nu ştim ce motive nu au fost băgaţi în seamă de câtre On. Primărie. Protestăm contra acestei apucături mârşave a celor vizaţi şi cât timp se vor mai afla Români cari simt adevărat româneşte, în vinele cărora mai curge un sânge curat românesc, vom putea face faţă intenţilor murdare a celor ce caută să destrame legătura sufletească dintre Român şi Român. Când la sate şi oriunde vreţi ziua de 10 Mai, este mare sărbătoare, primarul din Lupeni, fără un pic de simţ de demnitate a primit defilarea într-un costum de sport, acela care-l înbracă în zilele de lucru. Găsim nimerit să amintim că în lipsa fracului, dl. primar putea să îmbrace atât de frumosul port românec. Datorită faptului că persoana care întrupează pe adevăratul conducător al comunei eră plecat din Lupeni, ziua de 10 Maiu a fost atât de sarbădă încât s-au mirat și unii compatriați minoritari ca ca unguri, germani etc. Vom putea oare saertăm vreodată aceste fapte ?! Teofan „TRIBUNA“ Prinderea fiorosului asasin de la Düsseldorf. Acesta are la activul său 18 crime mărturisite. Sâmbătă 24 Mai a. c. a fost arestat laDüsseldorf, asasinul Kürten după care luândui-se un interogator criminalul a mărturisit toate asasinanatele săvârșite, printre cari două din anul 1924 despre cari poliţia nu avea cunoştinţa. Poliţia a mai stabilit că soţia acestuia, a luat parte la multe din petrecerile pe cari criminalul le făcea cu diferite femei, despre a căror soarte ştia mai dinainte ce se va întâmpla. Apoi tot poliţia a mai dat un comunicat, în care arăta că de la începutul lui Februarie 1929 până la sfârşitul acelui an, monstrul a săvârşit 15 crime numai In Düsseldorf în afară de alte trei în jurul oraşului. Din victimele sale fac parte şi 4 fetiţe minoare între 5 şi 11 ani pe cari satirul după ce le-a batjocorit apoi ie-a omorât. Este de observat că cu toată cruzimea la care s’a dedat, această bestie cu chip de om în săvârşirea crimelor sale, avea o mare atracţie la femei ____^JL4-« O puternică esplozie face peste 30 de victime. Încă de câteva luni se lucrează la instalarea unor aparate pentru stingerea sondei Nr. 160 de la Moreni, care arde de un an încheiat. Operaţia de stingere a fost încredinţată Dlui Inginer Lazăr, care a joi la ora 12 a pus in mişcare un aparat care urma sa acopere coloana sondei cu un capac, acolo unde aceasta fusese retezata, la o adâncime oarecare sub pământ. Lucrarea aceasta sa făcut fără să se întâmple nimic deosebit şi ca rezultat îndata sa observat că uriaşa flacăra care ardea a Început să scadă. Vă puteţi închipui câtă bucurie şi mulţumire a fost, pe acei cari urmariau operaţia stingerei susţinuta cu muncă şi cheltuiala mare luni de zile. Explozia. Când toată lumea se aştepta la un rezultat bun, deodata se produce în interiorul tunelului prin care se lucra, un sgomot surd şi apoi o puternica explozie Ce se întâmplase? prin înfundarea sondei 160 gazele au căutat sa-şi facă loc prin alta parte şi au găsit parte loc prin gura unei sonde părăsită de mulţi ani iar parte strângându-se sub aparatul Dlui Inginer Lazăr a rupt coloana de 18 ţolî. Acum gazele făcându-şi loc prin tunel, au smuls în calea lor tot ce au întâlnit cu maşini, unelte scânduri, beton etc. Materialele acestea ciocninduse între ele, au dat naştere la scântei cari au atins gazele şi a cauzat groznică esplozie. Cum în acel moment lucrau la gura tunelului vreo 60 de lucrători, 30 au căzut victima flăcărilor şi loviturilor. Parte din aceşti nenorociţi au murit imediat, iar alţii sunt în agonie la spital. După ce a dat greş şi aceasta încercare, marii tehnicieni şi-au dat părerea ca, sonda nu se poate stinge, decât numai printr-o minune Dumnezeiască. Raporter [initici: „Şoimii“ -•iureşul 4—2 2—0 Raport de cornere 5]7 La fluierul Dordea Contrar aşteptărilor publicului care venise Dumineca trecută la terenul de sport a încercat o crudă desamăgire căci de unde fiecare spera să asiste la o partidă foarte interesantă, au fost forţate a privi învălmăşarea a 22 oameni, fără nici o sistemă şi să asculte permanentele vociferări de pe arenă, cari au impresionat foarte urât. „Mureşul“ a achitat câteva atacuri cu pase scurte, însă în faţa portei nu au dat rezultatul dorit datorită lipsei de sudură la inaintrea. „Şoimii“ se întreceau în gălăgie şi în schimbarea jucătorilor de la posturi (Baicoianu Borbély) ceia ce fatal, a micşorat valoarea jocului mai ales ca fiecare de la înaintare, se repezea pe balon cu scopul de a da „gol“ dând naştere la un spectacol desgustător. Lăcătuş, a probat încă odată (speram că fie ultima) că prostul său este de centru mijlocaş, iar nu la inaintere, pe care de data asta a avut darul so încurce. Faptul că a dat 2 goluri n'a contribuit cu nimic la importanţa jocului, care în general a fost cât se poate de destrămat şi ffirt nici o technică. La fluierul Diui Dordea s'au aliniat pentru ambele echipe o seamă de jucători buni, cari însă sau mulţumit să alerge şi să strige sub ochi unui arbitru slab şi despre care au mai vorbit de atâtea ori, că ar fi timpul să-şi depună activitatea sportivă acolo unde se cere mai puţină agilitate şi pricepere ca la footbal. România — sdrobeşte Grecia cu severul scor de 8—7 — 3-1 Arbitrul Rujici (Iugoslavia). Echipele s-au prezentat în formaţiile următoare: România Lăpuşneanu, Stoier, Burga, Ratusky Wogl, Stanciu, Deşiu, Covaci, Wetzer, Doba şi Barbu 11. Grecia: Jamalis, Ferbans, Cumndis, Constantinide, Vichelidi I Vichende 11, Angelakis, Adrianopolis Costa, Adv. Grig. Aud. Vasile şi Aud. Leonida. Jocul s-a desfăşurat în faţa a 15.000 de spectatori, dintre care au făcut parte persoane diplomatice şi oficialităţi şi încasările zilei au depăşit suma de 1*3000000 Lei. Nr. 109