Tribuna, februarie 1932 (Anul 5, nr. 4-6)

1932-02-07 / nr. 4

ANUL V. Nr. 4 Februarie 1932. -Preţul unui exemplar 3 lei. DUMINECA 7 tBsrn gyónni Preţul abonamentului: Pe un an . . . . Lei 150-­­Pe o jumătate an . Lei 80- Instituţii şi autorităţi pe un an . . . Lei 500 -Pentru America . . 3 Dolari Ziar National Independent Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. AVRAM IANCU No. 35 Rândul Anunțuri: 7.50 Lei, în pagina de text 3.00 Lei. Excelenţa sa... „BANDITUL POLITIC” In România,­­ unde lip- România se caută un nebun seşte încă curajul opin­ei publice, care se primenească suflete­­conştiinţa socială fiind in primele­le acestor bandiţi, în interes faze de desvoltare şi conştiinţa sete siguranţei sale de exis­­politică semănând cu un copil ce tenţă şi de rezistenţă naţio­­să rătăceşte lăsându-l singur pe nală drum,­­ fiind prea mulţi ban■ România are urgentă nev­oli­i politici, cu pompoase titluri voie de un nebun... care vine, de: „Excelenţa Sau, şi cu hârtii Vine cu toată siguranţa­ de „imunitate“ în buzunar. In Dr. Remulus Damian Intre btrdilul de rând şi cel politic este o diferenţă psiholo­gică foarte semnifictivă, şi o de­osebire socială mult caracteris­tică şi instructivă. Acţiunile celui dintâi se manifestă în condiţiuni normale de crimenelogie patolo­gică, reflectată prin justiţie, — bună sau rea, — toate conjectu­rile, toate mobilităţile, vizibile sau invizibile, a banditului politic a­­parţin criminalogiei socialpolitice. Banditul politic nu este numai un asasin social, — în foarte multe cezuri, conştient, — acoperit de legi pe care şi le fabrică, înde­­sit întotdeauna după forţe şi mă­suri de violenţă publică pe care le consideră legale câtă vreme satisfac interesele sale şi a cli­entelei sale: „partidul politic“, ci totodată şi un semănător de indignări şi de nemulţumiri pu­blice. In vreme ce banditul ordinar operează noaptea, la întuneric, în ascuns, şi totdeauna cu grija să nu fie prins, banditul politic ac­ţionează la lumină, in plină zi, în faţa cetăţenilor, şi întotdeauna pă­zit de jandarm sau de sergent, pe care îl plăteşte cetăţeanul. In­fractorul involuntar este târât la bara justiţiei pentru cea mai mică abatere, banditul politic excro­­chează credinţele tuturor cetăţe­nilor în plină voie, ba chiar am­pleudat. Hoţul de ocazie este vârât la puşcărie pentru că foa­mea, — care nu cunoaşte legi şi convenţiuni sociale, — l-a silit să fure câţiva lei, banditul fură cu nemiluita râzându-şi în pumni. Negustorul înşelând l­a căutar i se dresează „proces de contreven­­ţie*, banditul politic înşeală nă­dejdile cetăţenilor cum îi place şi­ apoi le precupeţeşte. Dacă un nenorocit fură o bucată de pâine este condamnat pentru câteva luni, banditul politic furând zilnic mii , mii de pâini din gura cetăţe­nilor este aplaudat şi admirat. Dacă judecătorul crâşneşte din dinţi pentru că nu şi a primit de luni de zile salarul de batjocură este trimis in faţa comisiei disci­plinare, banditul politic încasând sute de mii de lei pe lună, din munca şi truda cetăţenilor este considerat de „om deştept“. In­validul, văduvele chinuite, orfanii tre războiu etc. îndrăznind să ceară un ajutor mizerabil, — tot din banii lor, — sunt bătuţi cu paiul puştilor, hindu­ul politic luându şi sigur tot ce doreşte dire averea cetăţenilor este clasificat de „om mare şi tare“ Ţăranul neavând de multe ori nici 20 de lei pentru cumpărarea unui bilet de tren spre a se duce cu pro­duse la oraş, banditul politic se lăiţeşte pe peinni moi, în „regen special“. Profesorul, preotul, în­văţătorul, pensionarul cinstit etc. îndrăznind să protesteze pentru că de când nu şi-a primit banii de la Stat a uitat cum e culoarea ba­nilor este taxat de „bolşevic“, târât la poliţie şi la justiţie, ban­ditul politic e apărat de aceiaşi poliţie şi justiţie reţinând sumele de bani, sub pretextul mincinos de: „urgente plăţi de stat în stră­inătate“. Cetăţeanul ce a suferit pentru credinţele sale naţionale în trecut, ce a sângerat pe front în războiul pentru întregirea româ­nilor este desconsiderat, banditul politic pentru că nu a văzut nicio­dată temniţă politică, nici front de războiu este „decorat“, min­ţind şi înşelând şi pe M. S. Re­gele. Cetăţeanul cinstit şi loial de multe ori neavând nici bani de tramvai în buzunar şi trebuind să alerge pe jos pănă îi­ese ochii din cap în căutarea unui codru de pâine,­ drept mulţumire şi recu­noştinţă este stropit cu noroi în­­faţă şi pe haine de banditul po­litic, ce să leagănă pe perinele moi ale automobilului extra luxos pe care a pus mâna cu banii cetăţenilor. Banditul politic întotdeauna minte conştient, înşeală cu pre­meditare, fură cu neruşinare şi prosteşte lumea cu sistem scan­dalos. Întotdeauna este neîncre­zător arogant în intimitate, bru­tal în sinceritate, făţarnic în pu­blic, linguşitor faţă de cei mai tari, serviabil faţă de superior, impulsiv faţă de femei sensibile, obraznic în acţiuni, pezevenchiu faţă de prietini, viclean faţă de altul, şi oricând gata de intrigi de înscenări şi de invenţii ce de­rutează gândirea omului. Este lipsit de cultură, totuşi se a­­mestecă în orice discuţie lă­­trând din gură mereu, cum latră câinii la stele verzi. Sub acest titlu am scris un articol în Tribuna din 1 ianuarie 1932 în care arătam cazul ţăranilor Gheorghe Peşa şi Ilie Şchiop, ambii din Porumbacul de jos, cari şi-au vândut porcii din bî­lătură măcelarilor L. Szöts şi­­ M. Balázs, din Sibiu, Tg. vinului Nr. 2. Porcii i-au vândut în ziua de 19 Iunie 1931 primind fiecare ţăran câte un bon (Übernehms­­schein) şi câte un acont anume Ilie Şchiop 290 lei, ierGh. Poşa 230 Iei. Cum din luna iunie ţăranii nu şi-au primit banii deşi au venit de 8 ori în Sibiu şi cum măce­larii si anumiţi desigur că au vân­dut carnea şi au încasat banii, cazul constitue delictul de înşe­lăciune. Ţăranii ni­ s-au prezentat nouă şi ne-a rugat să le dăm o mână de ajutor, iar noi am publicat cazul — ca să nu mai fie traşi pe sfoară şi alţi ţărani, atrăgând totodată şi atenţia parchetului, căruia îi ceream să i­a măsurile dictate de lege. La 2—3 zile însă, după apa­riţia articolului în gazetă, se pre­zintă dl L. Szöts căutând să ne ceară socoteală şi susţinând că cele scrise de noi nu sunt adevărate de aceea, publicăm în facsimil cele 2 bonuri emise şi semnate chiar de dl L. Szöts! Acum când am prezentat şi această dovadă, credem că pu­blicul şi dnii Szöts şi Balász s‘au lămurit pe deplin şi s'au convins ca noi am scris numai adevărul! Mai curios e procedeul dlui M. Bal­ász, care după ce s-au pre­zentat din nou ţăranii să-şi pri­mească banii, le-a spus că nu le mai plăteşte pentru că l-au publicat in ziar. Aşadar după ce i-a înşelat i-a mai şi batjocorit! Natural că ambii ţărani au făcut reclamație la parchet, care suntem siguri va găsi ac de co­jocul dlui M. Balázs! £_ S*$t» 8 M. »»14*$ Oberijahmsschein/ J \i!.. l: t «j 8 . m J f llr ja« U i « ; • 1 Î-f dî.N... i" .Jfe.j« '» ,/. . , 's!} * *'5 Jsffc.- H4 * * -/v “t ' ' t­ -4 $ '* ' -V' ^ , S* r. li § 'S,! i \ " % «ti. . . , .,/.. .. . +, „ „ L. Szőls 8 M. IVan­zs ÖÍJematussschein *'• ! : '' ' -) K* u-i ! a 'm y 1 ......... iff-■ .ms* Jl / f ;1 j - if -• ■, t 11 tilî 1 L «ti L gjJ f â/ Y ff iM , ?■ "sti é f -$>& ...— -f- ’ ■ ! (1 j -.11 <1 Salvaţi oierii lina dintre cele mai impor­tante ramuri ale bogăţiei naţionale — oieritul — e în pragul dezas­trului. Ţăranii din părţile muntoase ale ţării româneşti se ocupă în cea mai mare parte cu oieritul şi exploatarea pădurilor. Din lipsă de păşunare, ţăranii ardeleni — în special mărginenii — încă din vremea stăpânirei maghiare cu­­tre erau Bărăganul, bălţile Dunării, Dobrogea, Basarabia, vastele pă­şuni de munte ale faimoasei uni­versităţi săseşti ba unii treceau chiar în Crimeee. Starea materi­

Next