Tribuna, aprilie 1933 (Anul 6, nr. 6-7)

1933-04-09 / nr. 6

ANUL VI. Nr. 6 Duminecă 9 Aprilie 1933 Prețul unui exemplar 3 lei. Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. MetroD'"*­­ Nr. 29 1— Prețul abonamentului: 1 an.....................Lei 150’­Vs an.......................... 80‘­Instituţii şi autorităţi „ 500‘ Pentru America 3 Dolari Ziar Naţional Independenta - ' ·#■ ·c ^'50 Lei *50 Lei In atenţia dlui ministru de interne. Acum trei săptămâni prefec­tul judeţului Sibiu a ţinut cu ori­ce preţ să arate că este în nota regimului, căutând să-şi impună voinţa prin forţa pumnului. Scurt, clar şi precis! A lovit cu pum­nul şi cu scaunul în cap pe şeful serviciului judiciar al Chesturii poliţiei Sibiu, dl Dr. Vasile Bar­na, bătăndu-l un aşa hal, că res­pectivul a fost nevoit să stea în pat sub îngrijire medicală. Bătaia s‘a întâmplat chiar în biroul prefectului de judeţ, iar motivul ar fi că dl Dr. Va­sile Barna fiind chemat telefo­nic de prefectul judeţului, nu s‘a prezentat imediat întro chestiune care interesa direct pe tipogra­ful Nicolae Bratu — senator al regimului sărăciei naţionale — care reclamase poliţiei o afacere a prăvăliei sale. Nu interesează cazul, dar e ruşinos că un prefect de ju­deţ caută să-şi impună voinţa prin forţa pumnului, lovind în mod brutal chiar pe un coleg al său, egal în studii şi poate mult mai inteligent ca el! Parlamentul român, a cunos­cut, în zilele acestea, o chestiune care va rămânea de pomină în analele parlamentarismului uni­versal. In nici o ţară, fie ea cât de înapoiată, nu s-a putut ivi un asemenea caz — a trebuit să se găsească tocmai la noi fără să surprindă pe cineva, căci ce dracu nu-i posibil la noi, când suntem conduşi de o democraţie falimen­tară. Pentru ca şi grosul poporu­lui în special ţărănimea, să cu­noască această porcărie naţiona­lă, pentru ca să cunoască mai bine lichelele care conduc ţara, vom reda clar scurt şi precis această afacere, care ne a făcut de râs în faţa lumii întregi, şi care ne va considera de aici înainte o bandă de hoţi. In anul 1930, s-a încheiat un contract cu o fabrică din Ceho­slovacia numită „Skoda“, pentru aprovizionarea noastră cu mate­rial de războiu, cu toate că s-a Este un semn al timpului şi o dovadă de decădere morală, În felul acesta, prefectul jude­ţului în calitatea sa de repre­zentant al guvernului, ar putea să ia la bătae pe toţi şefii de autorităţi, începând cu primul preşedinte al tribunalului şi sfâr­şind cu şeful serviciului de eca­risaj, adecă hingherul oraşu­lui Sibiu. Nu ştim dacă ministerul de interne a luat sau nu vre­o mă­sură în contra acestui prefect bătăuş, dar demnitatea şi orgo­liul oraşului şi judeţului Sibiu cere imperios îndepărtarea lui. Dacă dl V. V. Titea, şeful or­ganizaţiei naţional-ţărăniste care e născut şi cre­scut în Sibiu, crede că avem nevoe de astfel de re­prezentanţi ai guvernului, nu are decât sâ-l susţină, dacă însă îşi iubeşte şi cinsteşte oraşul şi ju­deţul în care s-a născut, trebue să-l îndepărteze imediat pe a­­cest prefect bătăuş, dând astfel un exemplu de urbanitate şi mo­rală publică acestui judeţ, care avem pretenţia a-l socoti drept primul judeţ al ţării din punctul de vedere al demnităţii naţiona­­nale ! Dl ministru de interne are cuvântul! N. C. DROC dovedit, la probă că tunurile etc. fabricate de această uzină sunt impracticabile. Reprezentanţa „Skodei“, din Bucureşti era con­dusă de un supus austriac fost ofiţer în armata austro ungară, numit Bruno Zeletzki. De când fiinţează această reprezentanţă la noi în ţară nu a plătit nici un ban impozit, către stat, astfel că s-a ridicat la suma de 25 milioane lei , ba nici nu a fost trecută în registrele minis­terului de finanțe. In seara de 10 Martie a. c. inspectorul financiar Tănăsescu, a făcut o descindere inopinată la reprezentanța „Skoda“, pentru a se dovedi această sustragere fiscală care a păgubit statul nos­tru cu 25.000.000 lei Uitasem să spun că această descindere s‘a fă­cut fără ştirea Ministerului de finanţe. . Mare a fost surprinderea, când pe lângă dovedirea sustra­gerii dela fisc s‘au găsit la acest Zeleizki şi acte importante de-ale ministerului de războiu, dovadă clară că respectivul întreţinea şi legături de spionaj Imediat ins­pectorul Tănăsescu a telefonat la comandamentul corp 11 ar­mată condus de generalul Uicu, fiind stare de asediu, care a or­donat sigilarea caselor, unde s-au găsit aceste acte şi postarea a 3 santinele, cari au dispărut ime­diat, la ordinul cm, nu se ştie ! In acest timp Zeletzki era la un bar în oraş, înşiinţat fiind de so­ţie asupra celor întâmplate în lipsa lui,cutreeră casele puterni­cilor zilei, ca să aranjeze situa­ţia şi pe urmă petrece până di­mineaţa cu chestorul Camerei, deputatul din şleahta naţional­­ţărănistă, Uie Lazăr. Venind acasă, Zeletzki, satis­făcut că se va aplana totul, a­­vând asigurări din partea celor pe cari ia vizitat, a avut obrăz­nicia să rupă sigiliile şi să sus­tragă ceea ce a crezut el că- i mai important, lăsând, poate incon­ştient, destul material, din care reiese activitatea lui de spion. Cu toate acestea 12 zile, a fost lăsat liber, să se plimbe pe străzile capitalei de la Ara la Ca­iafa şi abia în 23 Martie, a. c. ora 8­2 dimineaţa a fost arestat şi depus, nu la Jilava, cum ar fi trebuit, ci chiar în localul coman­damentului, unde i s-a amenajat o cameră, sigur luxoasă, păzită de formă de santinele, după ce tot de formă i sa luat un intero­gatoriu. Dosarul afacerii, vrând ne­­vrând, de prim-ministru, a fost nevoit să-l depună pe tribuna parlamentului, pentru interpelări­le anunţate.Au interpelat „guver­nul, pe această chestiune,frunta­şii opoziţiei dini: Dr. Lupu, I. G. Duca, Octavian Goga,Gr. Iunian, Gh. Brătianu, A. C. Cuza şi Mi­hail Stelescu, din Garda de Fer­­­cari au scos la iveală întreagă panamaua, în cari sunt implicaţi miniştrii şi generali, la cari in­terpelări guvernul a răspuns fâs­­tâcindu-se, prin Al. Vaida, Mad­­gearu, M. Popovici, Mironescu şi Armand Călinescu, apărând în strigătele de „bravo“ ale de­putaţilor naţional-ţărănişti pe spi­onul şi excrocul Zeletzki, pentru­­ca vezi Doamne să nu ne stricăm pretenia cu Cehoslovacia care cum a prins de veste a declarat că nu are nimic cu firma „Skoda“ ca fiind particulară. .. — Pentru ce­­ au apărat pe acest Zeletzki ? din lipsă de in­teres? aceasta să o spună gu­vernul, lui „Mutu dela Manutanţă“ nu poporului românesc Inchipuiţi-vă cititorilor—prin ce mister, a ajuns în mâna lui Zeletzki, corespondenţa secretă a Ministrului de războiu ?!?­in orice caz miniştrii de fi­nanţe, justiţie şi războiu — adică domnii Virgil Madgearu, Mihai Popovici şi generalul Nic. Sam­­sonovici — îşi au partea lor de vinovăţie, fiind e­i n'au pus la punct din vreme această afacere care ne va costa mult. Glasul poporului prin opo­ziţia din parlament cere lumină — dar această lumină va fi stin­să şi târâtă‘n întuneric de guver­nul actual, căci în caz contrar ar însemna să şi ia zdrenţele'n spa­te şi să ’nfunde puşcăria, cot la cot cu protejatul lui, Zeletzki. — Iată unde ne duce această conducere nefastă ! — iată că ne vinde şi ţara, dacă nu mai are ce vinde, zălogi şi fura, după cum am spus-o noi de-atâtea ori. In timp ce ţăranului îi vinde plugul şi boul din curte, pentru plata impe­zitelor, spionul Zeletzki e scutit de cele 25 milioane, im­pozit către stat! Acum judecă şi cască-ţi o­­chii, tu ţărănime, care strigi de câte ori ai ocazie să asculţi min­ciunile şi prefăcătoriile naţional­­ţărăniştilor — „să trăiască“ — par­că ei nu ştiu să trăiască — cred că n-o să mai strigi nici să trăznească ! Dac’ar avea un pic de simţ şi ruşine, guvernul tuturor mâr­­şăveniilor naţionale şi interna­ţionale — s'ar retrage, dar nasul unui Madgearu, Popovici şi-a în­tregii bande ticăloase e prea gros — şi totuşi va veni timpul răspun­derilor. Nicolae D. Găvozdea Să plece, trădătorii şi vânză­torii de ţară! Guvernul ocroteşte spionajul — Afacerea „SKODA“ în parlament Problema şomerilor. A ajuns şi România să aibă şomeri, deşi ca ţară eminamente agricolă, nici nu ar trebui să aibă nici un şomer. Înainte cu 7-8 ani, multă lume era care nici nu ştia ce în­semnează cuvântul de şomer, azi însă avem în ţară zeci de mii de şomeri, iar în oraşul Sibiu avem câteva sute. Primăria a căutat și caută săi-i ajute, ditindu-le un ajutor, plă­­tîndu le carne, pâine, lemne, lapte, natural în măsură limitată , iar toate acestea se ridică la sute de mii lunar, sumă care grevează bu­getul primăriei, fără nici un folos. Mult mai bine ar fi fost dacă primăria ar fi căutat să execute cu aceşti şomeri lucrări edilitare, ca, pavaje, canalizării şosele etc. lucrări cari ar fi adus un venit primăriei şi nici­decum după sis­temul de azi! Am ajuns ca şomerii să fie bolşevizaţi, să pretindă cu gălă­gie şi forţa pumnului un drept care nu-l au — căci unde scrie în lege ca un om fără lucru să fie

Next