Tribuna, mai 1933 (Anul 6, nr. 8-9)
1933-05-07 / nr. 8
n! ANUL VI. Nr. 8 Dumineca 7 Maiu 1933 Pretul unui exemplar 3 Iei. Redacţia şi Administraţia: SiBiU, Str. Mitropoliei Nr. 29 D roA‘' juina de Preţul abonamentului: 1 an ... . Lei 150'— Vi an....................» 1S0'— 1 Instituţii şi autorităţi » 500’— Pentru America 3 Dolari Ziar Naţional Independent Dela răsboiu încoace atâtea hoţi, atâtea jafuri s‘au făptuit în averea publică încât ne mirăm că mai existăm aşa cum din nefericire suntem. Nu voi aminti hoţiile şi furturile de 2—3 milioane cari s‘au făptuit pe la diferitele administraţii financare, despre cari cetim aproape săptămânal în ziare, nici despre diferitele furturi de pe la prefecturi, oraşe, comune etc. Voi aminti numai hoţiile mari şi pe cât se poate în ordinea cronologică : 1) Afacerile Tăslăuanu, cele 60 milioane ale »monitorului Oficial*, hoţia de vreo 16 miliarde de la »Ferrochimica*, afacerea de miliarde a spirtului negru, afacerea de 100 milioane a lui Romulus Boilă, iar acum pe urmă faimoasa afacere de vre’o 14 miliarde »Skoda*. Nici Sibiul n‘a rămas mai pe jos şi noi avem încă o hoţie, făcută, dar nepedepsită încă aceea a firmei »Unterer* unde statul a fost păgubit cu bogate la sumă de vreo 250 milioane. Ţara se duce, încet dar sigur, de râpă! Nici unul dintre defraudatorii şi hoţii banului public n'am auzit să i se fi confiscat averea şi să moară în puşcărie, afară de Fălcoianu, care a primit 5 ani închisoare pentru 60 milioane, adecă 1 lună închisoare pentru 1 milion lei! Legile noastre sunt bune, dar numai pentru găinari şi borfaşi, căci miniştrii şi hoţii cu decoraţii multe şi rude la Ierusalim scapă neatinşi şi asupra hoţiilor comise de ei se întinde faimoasa muşama naţională! N'am avut încă guvern de mână tare, care să aibă curajul s-o rupă cu trecutul şi să înfunde puşcăriile cu toţi tâlharii cei de sus ! E drept că ar trebui să evacuăm cazărmile, ca să te umplem cu hoţi, dar ar fi o mare uşurare pentru ţară, pentru poporul acesta batjocorit şi secătuit de şnapanii în frac şi decoraţii. Aşteptăm un guvern hotărât să purifice ţara şi să distrugă gunoiul, să înzestreze armata cu utilajul modern şi necesar, căci suntem ameninţaţi de războiu, să întroneze curestea şi morala publică în administraţie, căci altfel ne prăpădim ca neam şi ţară ! Dar până atunci nu putem spune altceva decât »Sărmană ţară, te omoară hoţii* ft. C. Droc S’apropie Ignatul - Pastorale politice de sărbători. Când trimit domnii hârtii pe sate — — nu-i semn bun ! (Vorba ţăranului) Toată suflarea românească ştie Că naţional-ţărăniştilor,i s'apropie Ignatul — Cu câteva zile înainte de Crăciun la Sf. Ignat e timpul tăerii porcilor graşi. Acum s'apropie sfârşitul celei mai necinstite guvernări a oamenilor, cari n'au lucrat decât din interes personal. De fapt acest lucru-l observă şi el. Tocmai de aceasta nu ştiu cum să-şi refacă popularitatea. Judeţul Sibiu e plin de placate'n diferite culori, cu chipul şefului, Vai Vai Tilea. In cel mai de rând cătun, zidurile sunt împânzite de astfel de afişe, cari cuprind toate bagatelurile şi minciunile, dar nu şi potlogăriile Iar! Se laudă dl V. V. Tilea, ea a reprezentat jideţul, cu cinste in sfatul târic!... Vai de ea reprezentate, căci doar mult şi-a deschis dsa şi amicii dsale. — deputaţi de Sibiu, gura In parlament. In 15 puncte înşiră toate comunele din județ, cari zice dsa că le-a sprijinit. La fiecare punct, pomeneşte comunele în cari şi-a pierdut complect omenia. ...Nu cu apă se îmbată lumea die ministru..!— Nici cu astfel de fapte, cari trebuia să te facă oricine care era in locul dtale — ba mai mult — deoarece comunele din judeţ şi‘n special oraşul Sibiu, are multe de aranjat — dar dică domnilor cari aţi făcut pact în alegeri cu saşii şi cu unguri!, neglijaţi complectamente populaţia românească — şi-aveţi dreptate, căci minoritarii v-au trimis in parlament. El atunci, de ce vă bateţi cu pumnii in piept? Un Piso sau Lupaş, au făcut de zeci de ori mai mult ca cita pentru judeţul Sibiu şi cu toate acestea n'au mai trimis pastorale de sărbători sătenilor căci faptele acestora nu-s bagateluri şi nu se pot uita chiar nescrise ! »Lauda de sine nu miroasa bine* — o ştii foarte bine. V-ati mâncat popularitatea, ca ţiganul biserica — judeţul Sibiu* va fi exemplu cu proxima ocazie. Aţi format »Garda tineretului naţional-ţărănesc* din judeţul Sibiu. Imitaţi tocmai pe aceia cari îi prigoniţi Aţi văzut că tinerii legionari din »Garda de Fer“, se bucură de o oarecare trecere 'ntre ţărani — şi-afi crezut cum a mai crezut cineva, că, dacă trimiteţi şi dtră cete de tineri In propagandă, veţi opri apa dela moara »Gardei de Fer*, dar nu veţi putea înşela lupul cu pielea oii niciodată. Ai strâns die Tilea In garda dtale de paie, tineri pe cari i-ai cumpărat cu bani şi cărora le-ai promis că-i p’asezi în postul Paştelor, la a doua venire. Ai făcut preşedintele Gărzii, pe secretarul d-tale. — Le ai dat un program, care s'a trimis în formă depastorală apele sătenilor, ca să-și împacheteze slănina când merg la munca câmpului, ba fiincâ-i moale, să o întrebuinţeze ca hârtie de lux — iar pe cele aflate pe ziduri să le rupă şi să te stropească cu noroiu tocmai aceia, căror vă adresaţi! Ai furat lozinca „Christos, Rege şi Naţiune“ care aparţine extremei drepte, şi ai pus-o în programul avantgardei dtale. Ai observat că oamenii liberalilor şi ai celorlalte organizaţii politice din judeţ, nu se clatină din loc, cu una cu două — sunt aceiaşi atât la bine cât şi la rău — în timp ce ai dtale sau ai dvoastră, îi zboară vântul când vă e lumea mai dragă, şi-i duce tocmai la extrema dreaptă. Aţi împânzit — judeţul Sibiu cu foaia »Chemarea Românilor* — foaie naţională, ţărănistă etc. — redactata la Cluj, de tânărul dstră amic, llariton Moldovan, care vrea să zică că-i 'paie,?ri«a p?nHentă Ilustrată pentru ţărani. Dece s'a mal pus virgulă Intre naţională şi ţărănească ? — par'că lumea-i oarbă — nu vede masca voastră ! ?! In pagina ilustrată din numărul de Paşti al »Chemării Românilor" — aţi pus pe Christos între tâlhari. In jurul lui, al celor doi metropoliţi ai Ardealului şial Voivodului Anihai, aţi afişat chipurile ticăloase ale tuturor lingăilor şi netrebnicilor regimului — ba chiar la stânga Mântuitorului, aţi pus pe fratele lui Bruno Zeletski, pe Chestorul Camerei, Iiie Lazăr deputat de Maramureş. — Va-să-zică... Christos răstignit între tâlhari ! Bravo domnilor! — ştiţi că le nimeriţi bine! Se vede că v-a luat Dumnezeu minţile! PentruChemarea Românilor*— I.P.S.S. Nicolae de Sibiu, e numai epîscop, în timp ce I.P.S.S. Vasile de Blaj, este intr'adevăr metropolit...... Zadarnice vă sunt sforţările, căci judeţul Sibiu, este perdut pentru voi păcătoşii, şi dupăel întreagă ţara. ------N'a făcut nimeni !în ţara românească, contract cu astfel de personalităţi parazitare! Dar s'apropie ignatul! NICOLAE D. GAVOZDEA Propagandă inutilă-Iaca Popa nu e popa! Sub pretext că se explică legea conversiunii , dl N. Popa, secretarului dlui Tilea şi preşedinte al Gărzii tinerietului naţional- ţărănesc din judeţul Sibiu, împreună cu jumătate-popa Belaşcu, preşedintele Camerei de agricultură, au cutreerat judeţul nostru minţind populaţia sătulă de ei, în chip şi fel. Duminică 23 Apr. a. c. (Sf. Gheorghe) tobaşul comunal din Apaldul de jos, anunţă că după vecernie, vor vorbi la Primărie nişte domni.... »în folosul poporului*... Intre orele 3—4 sau strâns câţiva săteni mai mult ca s’audă explicaţia conversiunii — când colo »domnii s'apucă şi laudă pe Stan şi pe Bran din partidul dela putere — prea puţin ocupându-se de conversiune! Dl N. Popa, face portretul dlui Tilea (— Inu—Tilea) uitând să amintească zodia naşterii, îndrugă câte verzi şi uscate, la adresa conducătorilor cari au adus raiul ţărănist de azi. Pe urmă vorbeşte despre tineretul care trebue să se înroleze în Garda tineretului naţional-ţărănesc. Ia cuvântul apei studentul Apolzan Moiss Topârcear, care prezintă pe popa Belaşcu, ca,,cel mai simpatic om al partidului nostru*. Părintele Belaşcu, al cărui loc nu e aci, ci mainea Altarului Sfânt începe prin a explica legea Conversiunii, dar fiindcă habar n'are despre chestiuni de acestea s'a încurcat mai ales la întrebările ţăranilor, aşa că putem spune că în Apaidul de jos s'a făcut altă lege a conversiunii, raportorul, el fiind părintele Belaşcu. Apoi a început să bată un presă »care zice dsa—Induce opinia publică* în eroare, referitor la lucrările guvernului şi se ocupă în special de ziarul nostru, care lucra, pe noi nu ne doare, căci suntem, singurul ziar din Sibiu care redăm ştirile locale, prin prisma adevărului şi nu dăm pace nimănui din Sibiu care nu lucrează în mod cinstit pentru binele obştesc „fie el în orice remură de activitate*... Spune că: »Directorul»Tribunei* e bun de băgat în spirt şi conservat — Ca părintele, — numai un lucru de valoare se conservă, — dar dta nu eşti bun nici de aruncat în canal căci şi acolo murdăreşti... „Mucoşii cari scriu la gazete“... pe cari l-aţi amintit şi pe cari i-a accentuat profesorul fără catedră, şi deputatul fără mandat Buta Miklos... vă va rupe capul in judeţul Sibiu. Aţi fi scris şi diră domnilor, le vârsta aceasta, dar nu aţi fost în stare. Trebue să ştii părinte că „presa e a 4-a putere în stat, nu s'a legat nimeni de ea — te-ai găsit tocmai dta să o critici! Dacă n'ar fi ,presa' dtră conducătorilor aţi fura ca'n codru căci n'ar avea cine vă demasca. înapoi la „Evangelie" - părinte — nu în politică ţi- e totul. In special preoţii catolici şi-au vârât nasul în politică, fără să-şi dea seama că cine î şi bagă botul în lături îi mârâncă porcii şi-apoi cum vor mai fi primiţi de către Altarul Dumnezeesc?! Pe urmă şi-au închipuit aceşti preoţi catolici, că regimul acesta e al lor şi va transforma România ortodoxă într’una catolică. Dl N. Popa, a mers pe urmă unde-şi petreceau flăcăii, ca să formeze»Garda tineretului naţional-ţărănesc* — dar cu toate că erau toţi beţi ca la chef şi joc, totuşi dacă le-ar fi dat să mai bea, poate că prindeau vreunul, pentru un moment dat așa n'au făcut nimic ! — și ii garantăm că nu va face nimic nici într'aîtfel! — A vorbit pe urmă studentul .-