Tribuna, mai 1933 (Anul 6, nr. 8-9)

1933-05-07 / nr. 8

n! ANUL VI. Nr. 8 Dumineca 7 Maiu 1933 Pretul unui exemplar 3 Iei. Redacţia şi Administraţia: SiBiU, Str. Mi­tropoliei Nr. 29 D roA‘' juina de Preţul abonamentului: 1 an ... . Lei 150'­— Vi an....................» 1S0'— 1 Instituţii şi autorităţi » 500’— Pentru America 3 Dolari Ziar Naţional Independent Dela răsboiu încoace atâtea hoţ­i, atâtea jafuri s‘au făptuit în averea publică încât ne mirăm că mai exis­tăm aşa cum din nefericire suntem. Nu voi aminti hoţiile şi furturile de 2—3 milioane cari s‘au făptuit pe la diferitele administraţii financ­are, despre cari cetim aproape săptămânal în ziare, nici despre diferitele furturi de pe la prefecturi, oraşe, comune etc. Voi aminti numai hoţiile mari şi pe cât se poate în ordinea crono­logică : 1) Afacerile Tăslăuanu, cele 60 milioane ale »monitorului Oficial*, hoţia de vre­o 16 miliarde de la »Ferro­­chimica*, afacerea de miliarde a spir­tului negru, afacerea de 100 milioane a lui Romulus Boilă, iar acum pe urmă faimoasa afacere de vre’o 14 miliarde »Skoda*. Nici Sibiul n‘a rămas mai pe jos şi noi avem încă o hoţie, făcută, dar nepedepsită încă aceea a firmei »Unterer* unde statul a fost păgubit cu bogate la sumă de vre­o 25­0 mili­oane. Ţara se duce, încet dar sigur, de râpă! Nici unul dintre defraudatorii şi hoţii banului public n'am auzit să i­ se fi confiscat averea şi să moară în puşcărie, afară de Fălcoianu, care a primit 5 ani închisoare pentru 60 mi­­lioane, adecă 1 lună închisoare pen­tru 1 milion lei! Legile noastre sunt bune, dar numai pentru găinari şi borfaşi, căci miniştrii şi hoţii cu decoraţii multe şi rude la Ierusalim scapă ne­atinşi şi asupra hoţiilor comise de ei se întinde faimoasa muşama naţională! N'am avut încă guvern de mână tare, care să aibă curajul s-o rupă cu tre­cutul şi să înfunde puşcăriile cu toţi tâlharii cei de sus ! E drept că ar trebui să evacuăm cazărmile, ca să te umplem cu hoţi, dar ar fi o mare uşurare pentru ţară, pentru popo­rul acesta batjocorit şi secătuit de şnapanii în frac şi deco­raţii. Aşteptăm un guvern hotărât să purifice ţara şi să distrugă gunoiul, să înzestreze armata cu utilajul mo­dern şi necesar, căci suntem ame­ninţaţi de războiu, să întroneze cure­­stea şi morala publică în administra­ţie, căci altfel ne prăpădim ca neam şi ţară ! Dar până atunci nu putem spune altceva decât »Sărmană ţară, te o­­moară hoţii* ft. C. Droc S’apropie Ignatul - Pastorale politice de sărbători. Când trimit domnii hârtii pe sate — — nu-i semn bun ! (Vorba ţăranului) Toată suflarea românească ştie Că naţional-ţărăniştilor,­­i s'apropie Ignatul — Cu câteva zile înainte de Crăciun la Sf. Ignat e timpul tăerii porcilor graşi. Acum s'apropie sfârşi­tul celei mai necinstite guvernări­­ a oamenilor, cari n'au lucrat decât din interes personal. De fapt acest lucru-l observă şi el. Tocmai de aceasta nu ştiu cum să-şi refacă popularitatea. Judeţul Sibiu e plin de placate'n diferite culori, cu chipul şefului, Vai Vai Tilea. In cel mai de rând cătun, zidurile sunt împânzite de astfel de a­­fişe, cari cuprind toate bagatelurile şi minciunile, dar nu şi potlogăriile Iar! Se laudă dl V. V. Tilea, ea a reprezentat j­ideţul, cu cinste in sfa­tul târic!... Vai de ea reprezentate, căci doar mult şi-a deschis dsa şi a­­micii dsale. — deputaţi de Sibiu, gura In parlament. In 15 puncte înşiră toate comu­nele din județ, cari zice dsa că le-a sprijinit. La fiecare punct, pomeneşte comunele în cari şi-a pierdut com­plect omenia. ...Nu cu apă se îmbată lumea die ministru..!— Nici cu astfel de fapte, cari trebuia să te facă oricine care era in locul dtale — ba mai mult — deoarece comunele din judeţ şi‘n special oraşul Sibiu, are multe de a­­ranjat — dar dică domnilor cari aţi făcut pact în alegeri cu saşii şi cu unguri!, neglijaţi complectamente po­pulaţia românească — şi-aveţi drep­tate, căci minoritarii v-au trimis in parlament. El atunci, de ce vă bateţi cu pumnii in piept? Un Piso sau Lupaş, au făcut de zeci de ori mai mult ca cita pentru judeţul Sibiu şi cu toate acestea n'au mai trimis pastorale de sărbători să­tenilor căci faptele acestora nu-s ba­­gateluri şi nu se pot uita chiar nescrise ! »Lauda de sine nu miroas­a bine* — o şti­i foarte bine. V-ati mâncat popularitatea, ca ţiganul biserica — judeţul Sibiu* va fi exemplu cu proxima ocazie. Aţi format »Garda tineretului na­­ţional-ţărănesc* din judeţul Sibiu. Imi­­taţi tocmai pe aceia cari îi prigoniţi Aţi văzut că tinerii legionari din »Garda de Fer“, se bucură de o oa­recare trecere 'ntre ţărani — şi-afi crezut cum a mai crezut cineva, că, dacă trimiteţi şi dtră cete de tineri In propagandă, veţi opri apa dela moara »Gardei de Fer*, dar nu veţi putea înşela lupul cu pielea oii nici­odată. Ai strâns die Tilea In garda dtale de paie, tineri pe cari i-ai cumpărat cu bani şi cărora le-ai promis că-i p’asezi în postul Paştelor, la a doua venire. Ai făcut preşedintele Gărzii, pe secretarul d-tale. — Le ai dat un program, care s'a trimis în formă de­­pastorală apele sătenilor, ca să-și împacheteze slănina când merg la munca câmpului, ba fiincâ-i moale, să o întrebuinţeze ca hârtie de lux — iar pe cele af­late pe ziduri să le rupă şi să te stropească cu noroiu tocmai aceia, căror vă adresaţi! Ai furat lozinca „Christos, Rege şi Naţiune“ care aparţine extremei drepte, şi ai pus-o în programul a­­vantgardei dtale. Ai observat că­ oamenii liberali­lor şi ai celorlalte organizaţii politice din judeţ, nu se clatină din loc, cu una cu două — sunt aceiaşi atât la bine cât şi la rău — în timp ce ai dtale sau ai dvoastră, îi zboară vân­tul când vă e lumea mai dragă, şi-i duce tocmai la extrema dreaptă. Aţi împânzit — judeţul Sibiu cu foaia »Chemarea Românilor* — foaie naţională, ţărănistă etc. — redactata la Cluj, de tânărul dstră amic, llariton Moldovan, care vrea să zică că-i 'paie­­,?ri«a p?nHentă Ilustrată pentru ţărani. Dece s'a mal pus virgulă Intre naţională şi ţărănească ? — par'că lumea-i oarbă — nu vede masca voastră ! ?! In pagina ilustrată din numărul de Paşti al »Chemării Românilor" — aţi pus pe Christos între tâlhari. In jurul lui, al celor doi metropoliţi ai Ardealului şi­­al Voivodului Anihai, aţi afişat chipurile ticăloase ale tuturor lingăilor şi netrebnicilor regimului — ba chiar la stânga Mântuitorului, aţi pus pe fratele lui Bruno Zeletski, pe Chestorul Camerei, Iiie Lazăr deputat de Maramureş. — Va-să-zică... Christos răstignit între tâlhari ! Bravo domnilor! — ştiţi că le nimeriţi bine! Se vede că v-a luat Dumnezeu minţile! Pentru­­Chemarea Românilor*— I.P.S.S. Nicolae de Sibiu, e numai e­­pîscop, în timp ce I.P.S.S. Vasile de Blaj, este intr'adevăr metropolit...... Zadarnice vă sunt sforţările, căci judeţul Sibiu, este perdut pentru voi păcătoşii, şi după­­el întreagă ţara. ------N'a făcut nimeni !în ţara româ­nească, contract cu astfel de persona­lităţi parazitare! Dar s'apropie ignatul! NICOLAE D. GAVOZDEA Propagandă inutilă-Iaca Popa nu e popa! Sub pretext că se explică legea conversiunii , dl N. Popa, secreta­rului dlui Tilea şi preşedinte al Gărzii tinerietului naţion­al- ţărănesc din jude­ţul Sibiu, împreună cu jumătate-popa Belaşcu, preşedintele Camerei de a­­gricultură, au cutreerat judeţul nostru minţind populaţia sătulă de ei, în chip şi fel. Duminică 23 Apr. a. c. (Sf. Gheor­­ghe) tobaşul comunal din Apaldul de jos, anunţă că după vecernie, vor vor­bi la Primărie nişte domni.... »în fo­losul poporului*... Intre orele 3—4 sau strâns câţiva săteni mai mult ca s’audă explicaţia conversiunii — când colo »domnii s'apucă şi laudă pe Stan şi pe Bran din partidul dela putere — prea puţin ocupându-se de conversiune! Dl N. Popa, face portretul dlui Tilea (— Inu—Tilea) uitând să amin­tească zodia naşterii, îndrugă câte verzi şi uscate, la adresa conducători­lor cari au adus raiul ţărănist de azi. Pe urmă vorbeşte despre tineretul care trebue să se înroleze în Garda tinere­tului naţional-ţărănesc. Ia cuvântul apei studentul Apol­­zan Moiss Topârcear, care prezintă pe popa Belaşcu, ca,,cel mai simpatic om al partidului nostru*. Părintele Belaşcu, al cărui loc nu e aci, ci m­ai­nea Altarului Sfânt începe prin a explica legea Conversiunii, dar fiindcă habar n'are despre chestiuni de acestea s'a încurcat mai ales la întrebările ţăranilor, aşa că putem spune că în Apaidul de jos s'a făcut altă lege a conversiunii, raportorul, el fiind părintele Belaşcu. Apoi a început să bată un presă »care zi­ce dsa—Induce opinia publică* în eroare, referitor la lucrările guver­nului şi se ocupă în special de ziarul nostru, care lucra, pe noi nu ne doa­re, căci suntem, singurul ziar din Sibiu care redăm ştirile locale, prin prisma adevărului şi nu dăm pace nimănui din Sibiu care nu lucrează în mod cinstit pentru binele obştesc „fie el în orice re­mură de activitate*... Spune că: »Directorul»Tribunei* e bun de băgat în spirt şi conservat — Ca părintele, — numai un lucru de valoare se conservă, — dar dta nu eşti bun nici de aruncat în canal căci şi acolo murdăreşti... „Mucoşii cari scriu la gazete“... pe cari l-aţi amintit şi pe cari i-a ac­centuat profesorul fără catedră, şi de­putatul fără mandat Buta Miklos...­ vă va rupe capul in judeţul Sibiu. Aţi fi scris şi diră domnilor, le vârsta a­­ceasta, dar nu a­ţi fost în stare. Trebue să ştii părinte că „presa e a 4-a putere în stat, nu s'a legat ni­meni de ea — te-ai găsit tocmai dta să o critici! Dacă n'ar fi ,presa' dtră con­ducătorilor aţi fura ca'n codru căci n'ar ave­a cine vă demasca. înapoi la „Evangelie" - părinte — nu în politică ţi- e totul. In special preoţii catolici şi-au vârât nasul în po­litică, fără să-şi dea seama că cine î şi bagă botul în lături îi mârâncă porcii şi-apoi cum vor mai fi primiţi de către Altarul Dumnezeesc?! Pe urmă şi-au închipuit aceşti preoţi catolici, că re­gimul acesta e al lor şi va transforma România ortodoxă într’una catolică. Dl N. Popa, a mers pe urmă unde-şi petreceau flăcăii, ca să formeze»Garda tineretului naţional-ţărănesc* — dar cu toate că erau toţi beţi ca la chef şi joc, totuşi dacă le-ar fi dat să mai bea, poate că prindeau vreunul, pentru un moment dat așa n'au făcut nimic ! — și ii garantăm că nu va face nimic nici într'aîtfel! — A vorbit pe urmă studentul .-

Next