Tribuna, mai 1933 (Anul 6, nr. 8-9)

1933-05-07 / nr. 8

Pag. 2 polzan Nicoara Ioan. Bieţii studenţi, i-au înşelat că­­ va plasa imediat ce-şi vor fi terminat studiile . Ii asigurăm că nu vor roade din osul promis nici la a doua venire! Noi Mii. Notarul A. Căpăţână, din comu­­na Slimnic, vinde o armă de vânătoa­re unui învăţător din acea localitate. Arma având patul crepat înlăun­­tru,nu se putea observa la prima ve­dere, învăţătorul după câtva timp, în­tâmplător demontând-o observă de­fectul. Se prezintă notarului cu arma, şi cere să i­ se­ restitue banii, întrucât armă este defectă. Notarul bazat pe „medievalul drept al pumnului“ se repede ca o fiară şi începe să-i care la pumni, adresându i insulte grosolane. Asemenea vandalisme, se puteau practica pe timpul năvălirilor barbare nu astăzi când se tinde mereu spre civilizare. Ce bine s‘ar simţi astfel de oa­meni In ţepele crudului domnitor mun­tean dela 1456 ! NOUR Domnule Director Vă rog si bine voiţi, a pu­blic in colo­neie ziarului ce con­duceţi următoarea scrisoare des­chisă, adresată celor ce prin de­magogie daşanţată, au ejucs să conducă destinele acestui neam. In anul 1928 partidul Naţio­­nal-Ţărănesc a atins apogeul de­magogiei şi al gloriei la acelaş timp. Toată lumea îşi ridica ochii spre idolul de stanci lulu­s Miniu astăzi sihastrul de la BSdScin. Naţional-Tarăcişti venind la putere, în primul rând işi căpă­­tuasc partizanii, loji găinar­i mai­danului ajung acolo unde nu era de el şi sacătuesc bugetul firii furând ca‘n codru. Cine nu cunoaşte hoţiile lui Boilă, nepotul izolatului de la Bă­­dăcin, care are 84 milioane la Banca Comercială şi Albina din Cluj şi înainte de guvernare era dator sute de mii de lei. Afacerea­­Bornelor, condusă cu măestrie de Aurel Dobrescu. Afacerile locomotivelor, peş­telui şi galoşilor sovietici patro­nată de expertul Virgil Madgearu ministru de Finanţe. Dar era să uit pe Bratu de la „Foaia Podorului“ ajuns de­butat şi senator sub guvernele „t­rlimanilor* conrupători şi vân­zători de ţară. Acest domn care luat repede nu ştie nici cum îl chiamă, otrăveşte şi asăzi cu scrisul foii pe care o conduce sufleu ţăranului român, minţân­­du-i somăm pe această cale că ora răspunderii nu va fi de­parte. Ne-au amanetat străinilor şi hainele de pe noi, cuponul datorii­lor externe este de 7,0 miliarde lei, plăteşti ţăran român şi pen­tru copilul din faşe, şi Dl Bratu spune că trăim cel mai bine sub guvernul tirlim­anilor. Au bătut invalizii la Bucureşti dându le cu patul puştii şi apă ferbinte „pensii“ drept mulţumire pentru sângele vărsat de ei pe câmpurile de luptă ca să facă această ţară, s-o poată mânca par­tidele politice. Muncitorii au cerut pâine şi le-au dat gloanţe de mitralieră Afacerea „Skoda“ vreau s’o mu­­şîmaîizeze, Iar la un viitor războiu ne vom lupta cu bâta, căci banii destinat! pentru armament au ajuns In buzunarul fără fundal câtorva politicieni.­Banii câştigaţi peste noapte, au umplut băncile străinătăţii. Casele Dlui Viorel V. Titea „părintele judeţului“ din ai cui bani s‘au făcut, el ca şef al liche­lismului chemăr­ist „poate* căci legea controlului averilor, s‘a votat în apărarea acelora cari au furat şi fură; — căci dacă spui că cutare a furat, eşti arestat şi nepu­tând dovedi că a furat eşti băgat în puşcărie, iar Dl ministru sau deputat în loc să­­ poţi zice „ho­­fale* îi spui Domnule, dar ei când au furat nu ne-au chemat martori pe noi, ar trebui ca justiţia să se sesizeze şi să-i controleze în amă­nunt averea. Cei cari vor spune, că aces­te rânduri sunt scrise într'un mo­ment de revoltă sufletească şi că entusiasmnul nostru tineresc, se va evapora levindu-ne de greută­ţile vieții se'nşală. Nu. Am jurat pe sf. cruce să murim săraci „dar să răzbunăm* şi acum să mă întorc la subiect. După 10 ani de demagogie şi 4 ani de guvernare cu deviza nu, Cristos, Rege şi Naţiune, cum are obrăznicie să spună sluga j'.­danilor Neculae Popa secretarul Dlui Viorel V. Titea, ci conrupţie Joi şi ilegalităţi iar cu sufletul în Elveţia lângă banii strânşi de pe spatele ţăranului român, nu în ţa­ră au hotărât ca‘n judeţul nostru să joace ultima carte. * Iuliu Maniu auzind că şeful lichelismului chemărist pe care l a protejat atâta timp şi Ia coco­ţat până la scaunul de jumătate ministru şi răspunde la numele de Viorel V. Titea, a ridicat pea­­tra anin­ând cn şeful lui de cri a venit din străinătate, retrăgân­­du-se la Bă dăcini scârbii de fap­tele acelora cu care a lucrat și la cari la-a acoperit toate hoîiile. * * * Mihalache ilustru învăț ător dela Topoloveni el doilea șef al partidului Nat. jăr., eflându-se deasemenea în străinătatea, aflând c!5 l a fătat purcîca la Topoloveni şi de scrofăria afacerii „Skoda" s‘a reîntors să vadă n­oi născuţi şi să ajute la muşamalizarea a­­facerii „Skoda*. * * * Cel de al treilea şef al par­tidului Al. Vaida Voevod nu se‘m­­pacă cu ceialaîji. In această apă tulbure s‘a hotă­rât sS pescuiască Viorel V.Tîrea. Prin şeful lui de cabinet Ni­­colae Popa stud. an­a. le drept fost 3 ani sluga jidanilor de la Marmorosch Blank au hotărât în­fiinţarea „Gârzii Naţional Ţără­niste*. Au adunat în Preşedinţia con­siliului de Miniştri din Bucureşti vreo 20 stud, membrii ai gărzi (căci alt titlu n'au găsit, cu toate că garda de Fier e slabă) sic. Cu toate că ‘n Bucureşti e stare de asediu, dar ei se pot aduna şi ca planul să capete bi­necuvântarea dracului aduc şi via ca sub influenţa alcoolului să poa­tă distruge mai bine G­rda de fier. Dau fiecărui membru al găr­zii Nifiona! Ţâră aiste dela 50o lei în sus bilete de dus şi întors Bu­cureşti—Sibiu plătite de preşedin­ţia consiliului de miniştrii, ajunsă la Sibiu faimoasa Gardă, să-şi mărească numărul căci au aflat că între ei sunt mulţi legionari ai Gărzii de Fier şi cari vor ară­ta oamenilor, meschinul lor scop recrutează alţi „studenţi" vă voi des­rie pe unul şi vă făgăduesc să revin. Se numeşte Ioan Crăciun 28 ani de meserie pan­ofar, 4 clase primare, a furat bani şi om­anta. A intrat in închisoarea Sibiu­lui la 8 Maiu 1951 eliberat 9 Iu­nie 1932. Şi au plecat la luptă, spu­­nemi cu cine te însoţeşti sădi­spun cine eşti. Vă voi­­da iar un singur caz. d­in la Vurpăr după cum scriu ei în Foaia Poporului 25 inşi, 3 stud. şi^ 22 de stud. ca Crăciun, înarmaţi cu revolvere şi concen­traţi 22 jandarmi la t­urpăr să le apere pielea , cu şeful de la Nocrich sunt trimişi să nu lase pe subsemnatul şi alţi 7 studenţi legionari să intrăm in Vurpăr, comuna mea natală, telefoanele sbârnăiau şi Cori dădea ordine : „Opriţi peBanea să intre în Vurpăr. Noi venim pe la Ţichindeal şi intrăm în Vurpăr în coloană de marş, cu tineretul luăm pas aler­gător spre locul de adunare dar Urli menii pe altă stradă într'un camion şi o maşină mică au şters-o. Drept mulţumire pentru lupta care a dus-o puşcăriaşul Crăciun prefectul de Sibiu li dă următoa­rea scrisoare: Nr. 7/933. Excelenţei­ Sale Domnului Dr. V. V. Titea Ministru Subsecretar de Stat Bucureşti Preşedinţia Cons. de Miniştrii Sibiu la 20 Aprilie 1933 Mult Stimate Die Ministru, Cu cea mai mare căldură recomandăm pe Domnul Crăciun Ion pentru a fi numit într'un post oricare ar fi el (poate sub ministru N. Red.) întrucât numitul este un om al nostru din corn. Cărpiniş jud. Sibiu şi a mai funcţionat ca agent de Poliţie fiind silit a-şi da demisia din cauze familiare. Pe lângă mulţumirile noas­­tre primiţi vă rugăm Domnule Ministru asigurarea distinsei noastre stime. Prefect Dr. Coriolan Ştefan Originalul la subsemnatul. La toate acestea nu mai a­­daug nimic, decât las la aprecie­rea și justa judecată a opiniei publice. D. Banea TRIBUNA* Nr. 8 Rebeliunea din Poplaca In săptămâna Paştilor %‘ă în-* tâmplat­­e, comuna Poplaca ua cai extrem de dureros. Unii Io* cu­torî instige ! de persoane in­teresate au provocat scandal chiar in interiorul bisericii, aducând in­sulte şi injurii grave preotului Modran şi cantorului Radu Neaga. Ceva mai mult, cantorul Radu Neagu a fost şi bătut în afară de biserică, reuşind să scape numai p­in faptul că o rudenie a sa i-a venit în ajutor înarmat cu un re­volver. O deputăţie de credincioşi sus şi prez­entat, mitropolitului Ni­­colae al Ardealului, cerând sanc­ţiuni, iar mitropolitul a ordonat anche­area cazului. Ancheta la faţa locului a fost făcută de dl Traian Petrişor, asesor conzistorial. Totodată cazul a fost adus şi la cunoştinţa par­chetului. In urma celor întâmmplate bi­serica a fost sfinţită din nou în ziua de Sf. Gheorghe, tot de pă­rintele asesor Traian Petrişor. Chestiunea fiind prea gravă ne abţinem deocamdată de la co­mentarii, dar pe măsură ce justifici va lămuri cazul, vom reveni cu amănunte şi vom arăta pe ade­văraţii vinovaţi. Domnule Redactor Mai mulţi consăteni din co­muna Sebeşul de jos venim cu rugăminte a publica următoarele: Pe ziua de 23 Aprilie ni­ s-au spus de domnul primar ca să­ ne adunăm la primărie că ne vine in vizita domnul senator Nicolae Bratu (nu er mai fi venit) ca sfi ne mai lămurească la unele ches­tiuni economice şi tot­odată să ne aducă o mângăere referitor la legea conversiunii — ne-am şi lămurit butuc că ne-a spus că cine a luat bani să plătească şi că capitalul nu se poate perde — ba că este păcat să nu se plă­tească tot. Dară de noi de care ani plătit dobânzile cele mari nu a fost păcat ? ba acum să p­ălim şi capitalul tot, dar de unde il vom putea noi plăti în timpurile cele critice de acuma, cu aceste cuvinte au băgat un filtru nebun In dojeniţi, filând socoteală că In co­muna noastră pănă nu a venit dl senator Bratu, domina un în­ţeles bun între oameni şi să în­ţelegea aşa după cum putea, cu ocazia aceasta a pus publicul într-o ferbere nebună. Cu Bâtfel de cu­vinte şi poveşti rugăm pe dl se­nator Bratu, să poftească şi la Rusale, că II vom primi la nişte bâte de alun să te îndoim pe spatele, d-lui — ca pe un domn senator. Cu toată stima, mai mulţi oameni năcăjiți din Sebeşul de jos.

Next