Tribuna, mai 1933 (Anul 6, nr. 8-9)
1933-05-07 / nr. 8
Pag. 2 polzan Nicoara Ioan. Bieţii studenţi, i-au înşelat că va plasa imediat ce-şi vor fi terminat studiile . Ii asigurăm că nu vor roade din osul promis nici la a doua venire! Noi Mii. Notarul A. Căpăţână, din comuna Slimnic, vinde o armă de vânătoare unui învăţător din acea localitate. Arma având patul crepat înlăuntru,nu se putea observa la prima vedere, învăţătorul după câtva timp, întâmplător demontând-o observă defectul. Se prezintă notarului cu arma, şi cere să i se restitue banii, întrucât armă este defectă. Notarul bazat pe „medievalul drept al pumnului“ se repede ca o fiară şi începe să-i care la pumni, adresându i insulte grosolane. Asemenea vandalisme, se puteau practica pe timpul năvălirilor barbare nu astăzi când se tinde mereu spre civilizare. Ce bine s‘ar simţi astfel de oameni In ţepele crudului domnitor muntean dela 1456 ! NOUR Domnule Director Vă rog si bine voiţi, a public in coloneie ziarului ce conduceţi următoarea scrisoare deschisă, adresată celor ce prin demagogie daşanţată, au ejucs să conducă destinele acestui neam. In anul 1928 partidul Naţional-Ţărănesc a atins apogeul demagogiei şi al gloriei la acelaş timp. Toată lumea îşi ridica ochii spre idolul de stanci lulus Miniu astăzi sihastrul de la BSdScin. Naţional-Tarăcişti venind la putere, în primul rând işi căpătuasc partizanii, loji găinari maidanului ajung acolo unde nu era de el şi sacătuesc bugetul firii furând ca‘n codru. Cine nu cunoaşte hoţiile lui Boilă, nepotul izolatului de la Bădăcin, care are 84 milioane la Banca Comercială şi Albina din Cluj şi înainte de guvernare era dator sute de mii de lei. AfacereaBornelor, condusă cu măestrie de Aurel Dobrescu. Afacerile locomotivelor, peştelui şi galoşilor sovietici patronată de expertul Virgil Madgearu ministru de Finanţe. Dar era să uit pe Bratu de la „Foaia Podorului“ ajuns debutat şi senator sub guvernele „trlimanilor* conrupători şi vânzători de ţară. Acest domn care luat repede nu ştie nici cum îl chiamă, otrăveşte şi asăzi cu scrisul foii pe care o conduce sufleu ţăranului român, minţându-i somăm pe această cale că ora răspunderii nu va fi departe. Ne-au amanetat străinilor şi hainele de pe noi, cuponul datoriilor externe este de 7,0 miliarde lei, plăteşti ţăran român şi pentru copilul din faşe, şi Dl Bratu spune că trăim cel mai bine sub guvernul tirlimanilor. Au bătut invalizii la Bucureşti dându le cu patul puştii şi apă ferbinte „pensii“ drept mulţumire pentru sângele vărsat de ei pe câmpurile de luptă ca să facă această ţară, s-o poată mânca partidele politice. Muncitorii au cerut pâine şi le-au dat gloanţe de mitralieră Afacerea „Skoda“ vreau s’o muşîmaîizeze, Iar la un viitor războiu ne vom lupta cu bâta, căci banii destinat! pentru armament au ajuns In buzunarul fără fundal câtorva politicieni.Banii câştigaţi peste noapte, au umplut băncile străinătăţii. Casele Dlui Viorel V. Titea „părintele judeţului“ din ai cui bani s‘au făcut, el ca şef al lichelismului chemărist „poate* căci legea controlului averilor, s‘a votat în apărarea acelora cari au furat şi fură; — căci dacă spui că cutare a furat, eşti arestat şi neputând dovedi că a furat eşti băgat în puşcărie, iar Dl ministru sau deputat în loc să poţi zice „hofale* îi spui Domnule, dar ei când au furat nu ne-au chemat martori pe noi, ar trebui ca justiţia să se sesizeze şi să-i controleze în amănunt averea. Cei cari vor spune, că aceste rânduri sunt scrise într'un moment de revoltă sufletească şi că entusiasmnul nostru tineresc, se va evapora levindu-ne de greutăţile vieții se'nşală. Nu. Am jurat pe sf. cruce să murim săraci „dar să răzbunăm* şi acum să mă întorc la subiect. După 10 ani de demagogie şi 4 ani de guvernare cu deviza nu, Cristos, Rege şi Naţiune, cum are obrăznicie să spună sluga j'.danilor Neculae Popa secretarul Dlui Viorel V. Titea, ci conrupţie Joi şi ilegalităţi iar cu sufletul în Elveţia lângă banii strânşi de pe spatele ţăranului român, nu în ţară au hotărât ca‘n judeţul nostru să joace ultima carte. * Iuliu Maniu auzind că şeful lichelismului chemărist pe care l a protejat atâta timp şi Ia cocoţat până la scaunul de jumătate ministru şi răspunde la numele de Viorel V. Titea, a ridicat peatra aninând cn şeful lui de cri a venit din străinătate, retrăgându-se la Bă dăcini scârbii de faptele acelora cu care a lucrat și la cari la-a acoperit toate hoîiile. * * * Mihalache ilustru învăț ător dela Topoloveni el doilea șef al partidului Nat. jăr., eflându-se deasemenea în străinătatea, aflând c!5 l a fătat purcîca la Topoloveni şi de scrofăria afacerii „Skoda" s‘a reîntors să vadă noi născuţi şi să ajute la muşamalizarea afacerii „Skoda*. * * * Cel de al treilea şef al partidului Al. Vaida Voevod nu se‘mpacă cu ceialaîji. In această apă tulbure s‘a hotărât sS pescuiască Viorel V.Tîrea. Prin şeful lui de cabinet Nicolae Popa stud. ana. le drept fost 3 ani sluga jidanilor de la Marmorosch Blank au hotărât înfiinţarea „Gârzii Naţional Ţărăniste*. Au adunat în Preşedinţia consiliului de Miniştri din Bucureşti vreo 20 stud, membrii ai gărzi (căci alt titlu n'au găsit, cu toate că garda de Fier e slabă) sic. Cu toate că ‘n Bucureşti e stare de asediu, dar ei se pot aduna şi ca planul să capete binecuvântarea dracului aduc şi via ca sub influenţa alcoolului să poată distruge mai bine Grda de fier. Dau fiecărui membru al gărzii Nifiona! Ţâră aiste dela 50o lei în sus bilete de dus şi întors Bucureşti—Sibiu plătite de preşedinţia consiliului de miniştrii, ajunsă la Sibiu faimoasa Gardă, să-şi mărească numărul căci au aflat că între ei sunt mulţi legionari ai Gărzii de Fier şi cari vor arăta oamenilor, meschinul lor scop recrutează alţi „studenţi" vă voi desrie pe unul şi vă făgăduesc să revin. Se numeşte Ioan Crăciun 28 ani de meserie panofar, 4 clase primare, a furat bani şi omanta. A intrat in închisoarea Sibiului la 8 Maiu 1951 eliberat 9 Iunie 1932. Şi au plecat la luptă, spunemi cu cine te însoţeşti sădispun cine eşti. Vă voida iar un singur caz. din la Vurpăr după cum scriu ei în Foaia Poporului 25 inşi, 3 stud. şi^ 22 de stud. ca Crăciun, înarmaţi cu revolvere şi concentraţi 22 jandarmi la turpăr să le apere pielea , cu şeful de la Nocrich sunt trimişi să nu lase pe subsemnatul şi alţi 7 studenţi legionari să intrăm in Vurpăr, comuna mea natală, telefoanele sbârnăiau şi Cori dădea ordine : „Opriţi peBanea să intre în Vurpăr. Noi venim pe la Ţichindeal şi intrăm în Vurpăr în coloană de marş, cu tineretul luăm pas alergător spre locul de adunare dar Urli menii pe altă stradă într'un camion şi o maşină mică au şters-o. Drept mulţumire pentru lupta care a dus-o puşcăriaşul Crăciun prefectul de Sibiu li dă următoarea scrisoare: Nr. 7/933. Excelenţei Sale Domnului Dr. V. V. Titea Ministru Subsecretar de Stat Bucureşti Preşedinţia Cons. de Miniştrii Sibiu la 20 Aprilie 1933 Mult Stimate Die Ministru, Cu cea mai mare căldură recomandăm pe Domnul Crăciun Ion pentru a fi numit într'un post oricare ar fi el (poate sub ministru N. Red.) întrucât numitul este un om al nostru din corn. Cărpiniş jud. Sibiu şi a mai funcţionat ca agent de Poliţie fiind silit a-şi da demisia din cauze familiare. Pe lângă mulţumirile noastre primiţi vă rugăm Domnule Ministru asigurarea distinsei noastre stime. Prefect Dr. Coriolan Ştefan Originalul la subsemnatul. La toate acestea nu mai adaug nimic, decât las la aprecierea și justa judecată a opiniei publice. D. Banea TRIBUNA* Nr. 8 Rebeliunea din Poplaca In săptămâna Paştilor %‘ă în-* tâmplate, comuna Poplaca ua cai extrem de dureros. Unii Io* cutorî instige ! de persoane interesate au provocat scandal chiar in interiorul bisericii, aducând insulte şi injurii grave preotului Modran şi cantorului Radu Neaga. Ceva mai mult, cantorul Radu Neagu a fost şi bătut în afară de biserică, reuşind să scape numai pin faptul că o rudenie a sa i-a venit în ajutor înarmat cu un revolver. O deputăţie de credincioşi sus şi prezentat, mitropolitului Nicolae al Ardealului, cerând sancţiuni, iar mitropolitul a ordonat anchearea cazului. Ancheta la faţa locului a fost făcută de dl Traian Petrişor, asesor conzistorial. Totodată cazul a fost adus şi la cunoştinţa parchetului. In urma celor întâmmplate biserica a fost sfinţită din nou în ziua de Sf. Gheorghe, tot de părintele asesor Traian Petrişor. Chestiunea fiind prea gravă ne abţinem deocamdată de la comentarii, dar pe măsură ce justifici va lămuri cazul, vom reveni cu amănunte şi vom arăta pe adevăraţii vinovaţi. Domnule Redactor Mai mulţi consăteni din comuna Sebeşul de jos venim cu rugăminte a publica următoarele: Pe ziua de 23 Aprilie ni s-au spus de domnul primar ca să ne adunăm la primărie că ne vine in vizita domnul senator Nicolae Bratu (nu er mai fi venit) ca sfi ne mai lămurească la unele chestiuni economice şi totodată să ne aducă o mângăere referitor la legea conversiunii — ne-am şi lămurit butuc că ne-a spus că cine a luat bani să plătească şi că capitalul nu se poate perde — ba că este păcat să nu se plătească tot. Dară de noi de care ani plătit dobânzile cele mari nu a fost păcat ? ba acum să pălim şi capitalul tot, dar de unde il vom putea noi plăti în timpurile cele critice de acuma, cu aceste cuvinte au băgat un filtru nebun In dojeniţi, filând socoteală că In comuna noastră pănă nu a venit dl senator Bratu, domina un înţeles bun între oameni şi să înţelegea aşa după cum putea, cu ocazia aceasta a pus publicul într-o ferbere nebună. Cu Bâtfel de cuvinte şi poveşti rugăm pe dl senator Bratu, să poftească şi la Rusale, că II vom primi la nişte bâte de alun să te îndoim pe spatele, d-lui — ca pe un domn senator. Cu toată stima, mai mulţi oameni năcăjiți din Sebeşul de jos.