Tribuna, octombrie 1933 (Anul 6, nr. 21-23)

1933-10-01 / nr. 21

AMUGL Vb •­Mr. 21 Dwirjeca 1 Octomvrie 1933 Prețul unui exemplar 3 lei. Ziar National Independent S‘a furat cu remifejita în timpul războiului şi după, ter azi am ajuns secătuiţi, că ţara nu nul este în stare să-şi achite j datoriile faţă de străină­tate şi nici faţă de ereditarii cetăţeni armâni. S‘au dovedit, s‘au prins atâţia feeţi de zeci şi sute de milioane», dar guvernanţii ticăloşi n‘au fost In stare să aducă o ijge cu pedeapsa cu moartea pentru tâlharii avutului pul,­lic, că el le era teanaă că ei v­r fi primii «ari vor fi spânzurați. Azi se fac dovezi noi că Ssletz-­U a cfiTit un spert d** 100 milioane unui singur om, «ciontIul C, Geor­­ge8'U( dar n‘am văzut și n‘am auzit sa i­ se fi mişcat un fir de psr. Ministrul Mirto a nimă că nume­le sperţzi­lor in afacerea Skoda sunt cunoscute, dar nu Ie spune până la deschiderea parlamentului. Aceasta a o obrâsnicie la adresa ţării şi un şan­taj asupra partidelor politice, străinătatea ştie din gazetele noastre că conducătorii noştri­ sunt hoţi, noi ii vedem şi îi cunoaştem şi înghiţi tu ca nişte mameine­i. Ne merităm soartea, căci nu a­­vem opinie publică şi nici demnitate naţională! Dacă nu ni se face dreptate, da­că hoţi vor fi şi pe mai departe al­­b,nu va fi nevoie ca să ne facem şira­guri judecata ! Nec­roriţii cari se sinucid, da­­că-şi iubesc ţira, să-şi aleagă drept ţintă câte un hoţ injobenat, sau câte o târfâ a şperţur­ilor de zeci şi sute de milioane, iar apoi să-şi i­a viaţa, căci a binemeritat do- Prim­e ! Nimai aşa vom ajunge sâ spă­lăm ruşinea, să speriem tâlharii şi să ne scăpăm ţara de hoţii. N. C. DROC a realui dfied astfel o lovitură credi­tului nostru şi monetar naţional, care stă la temelii oricărei Pansa­ţiani. Şi această politică hai ti­ă de des­trâmare a vieţii nos­st­e naţionale şi de Stat o rare uri guvern r­are î­i aleg ! abia a d­obândit prin măsluirea rezultatului voturilor sufragiile necesa­re la care adă­gându-se prima majo­­rita­r de 40 la sută, i-a da putinţa de­ a se menţine la putere, impotriva voinţei ţării. Azi atac­­ de toate partidele din opoziţie, regimul a pierdut până şi încrederea propriilor sale majorităţi. Manife taţiile dela Câmpulung şi dela Sovata o dovedesc îndesjuns. Totuşi regimul neputinţ i, al jafului şi al de­' ordine', buj co es e ţ­ira -:u hdrăs­­neala lui de-a guverna fără încreder­­a ti, afirmând că a e pe aceei a Co­­roanii. El vrea asta să arunce asu­­pra Ei îoîrtaga răspundere a stării nenorocite în cart fracţiunea na'tional­­ţărănestâ a aruncat ţrTa f i ultimii ani. Conştiinţa maiorală cere facto­­rului constituţional să-şi exercite pre­rogativele şi să salveze ţara cât nai este vreme, dela un dizastru fără seam­ă în trecutul nostru. Dtli un capăt la celalt a!­ţi ret UH singur st.,!găt $s aude: DE:TU_ ! Şi avem credinţa că el va fi auzit, acolo unde trebuel­i. D­a. DESTUL! Tiiim dela o vreme intr’o stare de cumplită anarhie, de adâncă, ingri­­jorare şi de lipsă de răspundere, care trebuii să dea de gândit oricărei mu­nţi sănătoase şi conştiinţe cinstite. La haosul şi disordinea internă agravate prin neplata Sc.­­riil­or funcţionarilor şi neachitarea drepturilor pensionar lor, In valizilor de râsboiu şi tuturor fur­nizorilor St­­ului, a venit să se adaug­e o politică de aventură adoptată­ faţă de străinătate. Astfel pe când Regele Balgadei, care a luptat în marele râz­­boiu contra puterilor aliate, este pri­mit în Franţa în mod oficial şi cu mare alaiu, guvernul Român printre o politică de aventuri, rupe până şi le­găturile de afaceri cu Statele amice şi aliate. Apoi un reprezentant autori­zat al fracţiunei politice, care a uzur­pat puterea atacă în public funcţiona­rea Băncii Naţionale, afirmând că tre­buie să mergem către o devalorizare Spre sfârşitul aventurierilor Regimul prostituţiei vago­nale, cum 11 numeşte un confrate mai mare din Capitală, se găseşte la o grea răspântie, săpată prin propria lui iniţiativă. Cea mai jalnică situaţie n’o poţi afla decât în rândurile regi­mului actual; — membri acestui regim, fie la cel mai mare pâră la cel mai mic, sunt tot pe drumuri, dezorientaţi şi halucinaţi în faţa evenim­etelor politice, pe cari le privesc cu groază. Azi sunt, mâine nu mai sunt parlamentar­i sau ia osul, f­e el cât de mititel, dăruit ca recom­pensă, în urma luptelor electo­rate din opoziţie... sunt cuvintele cari străbat corpurile muribunde ale puternicilor zilei! Şi par'că numai eri au fost în locurile unde vor trebui să meargă acum. Ah ! şi amară-i opoziţia, c­ând te gân­deşti că aceasta va fi de o lungă durată — zic ei — ba dacă com­bini­a viitoare guvernamentală va fi aşa, cum o cer împrejură­rile, durata opoziţiei viitoare, se prea poate să o întreacă pe cea din trecut. Mulţi îşi blestemă ziua când s-au înscris în partidul naţional­­ţărănesc... Cei mai mulţi se uită să vadă la care moară curge mai multă apă, la a lui Vaida sau la Maniu — ca să meargă să se a­­dape şi el­, săşi răcorească gâ­turile uscate şi răguşite de atâta vorbărie goală şi minciună. Chestiunea principală e: Când cade guvernul şi ce combinaţie­­ va lua locul?... Un mister întreg, care cu siguranţă va provoca o surpriză ca mu­te alte din trecut. Că guvernul suferă de o boală in­curabilă, nu mai încape 'ndoială, iar dacă zilele i-au fost prelungite, nu înseamnă că se va vindeca. In orice caz situaţia actuală nu se mai poate tărăgăna! Tre­buie ca situaţia internă şi externă a ţării noastre sâ intre în normal, căci altfel se agravează din zi în şi atunci să nu ne mirăm când ne vom pomeni distruşi completa­mente, din toate punctele de ve­dere, dezarmaţi în faţa străină­tăţii şi consideraţi ca un popor lipsit de cel mai elementar bun simţ, când ar trebui să fie invers căci doar poporul nostru a dat dovezi vrednice în trecutul sbur­ciumat. Ei şi-acum care ar fi soluţia? Ca fiecare individ, care face par­te cu trup şi suflet din marea fa­milie românească să contribuie pe cât îl ajută puterile, ca să e­şim odată din acest impas să pă­şim cu fruntea mândră româneasă pe calea cea adevărată, care ne este deschisă de mult, dar care n‘am putut să o vedem din cauza ticăloşiilor aventurierilor. Şi ca să dăm­ acestora locul ce-l merită, punând în focul lor oameni cari ştiu să chivernisească şi să în­­îndrepte ţara noastră, pentru care s’au sacrificat, nu ei aventurierii ci grosul poporului Deci tot a­­cest gros al poporului e în drept să strige: »înlături bande tică­loase şi aventuriere! Destui ne-aţi supt sângele nostru curat, înlo­­cuindu-l cu cea mai teribilă şi u­­cigătoare otravă amestecată cu microbii tuturor boaielor! Da! Organismul v­ostru e bolnav. II trebuie doctori demni şi înţelepţi pe cari vom şti să i căutăm în mijlocul nostru— şi dacă nu vreţi să înţelegeţi acest glas, vom şti să vă punem la puneţi* Acesta este glasul care tre­buie să răsune ca un : „Deşteaptă­re Române“, de alungul şi de-a la­­tul pământului nostru scump. — Aceasta este graţia ce tre­buie să o aruncăm cu dispreţ ne­mernicilor şi slugilor satanei — Şî­ aceasta este tema ce* trebuie s‘o ’ntindem tuturor cari nu’nţe­­leg durerea poporului — dela cel mai mare, până la cel mic. Nicolae D. Găvozdea Redacţia şi Administraţia: SiBIU, Str. Metropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Coman Droc Anunturi: Rândul m/m 2'50 Lei in pagina de text 3'50 Lei Problema prostituţiei In mai multe râ­duri ne-am cr­­ut prin ziarul nostru despre aceasta importanta problema, dând şi unele soluţii practice. Cum Sibiu­ poseda atâtea şcoli secundare, şcoala militară de infanterie, şcolile speciale de Infanterie şi naviserie, problema prostituţiei trebue pri­vita prin prizma Intereselor na­ţionale, adeci a spârârii sănătăţii publice şi în lupta contra boli­lor venerice, trebue sa se aiba în vedere tocmai acest fapt, fiind vorba de câteva mii de tineri, adecă generaţia de mâine a ţării. După ce prin noua liga sa­nitara prostituţia a fost complect scoasa din atribuţia pol­iie! şi dată pe seama serviciului sanitar, cu siguranţă câ se poate aştepta o îndreptare, dată cei în drept al ds şi ajutorul bănesc necesar acestei chestiuni. Vom arâta un singur esz: Ni s'a ermintest ca acum câtva timp un grup de 12 tineri ofiţeri, s‘au dus la localul No. 7 Pensionarele de acolo ca o mă­sură de precauţiuna — au vizitat pe fiecare în parte, iar rezulta­tul a fost câ 8 din 12 erau bolnavi Ca o trăsurâ de precauţiune pentru viitor, credem ca ar fi bloe ca pe lângâ fiecare casa de tolerar­ţâ sâ fie designat câte un doctor sau doctorand în me­dicina, care sa viziteze clienţii, la intrarea In local, dacă sunt sau nu sănătoşi, iar celor bolnavi sa le fie interzis accesul. Pentru acest lucru nu ar fi r­evoe decât de 3 medici, cari sâ fie plătiţi de patroana respec­tivă. Dl Dr. I. Sturza, medicul şef al oraşului îşi face datoria cu toată conştiinţiozitatea şi a dat în mâini bune conducerea a­­cestei secţiuni, când a însărcinat cu supravegherea pe dl comisar ajutor Matei Fehérvári, de a ca­tui pricepere ne-am convin­s din broşura sa întitulată : »Problema prostituţiei în România, despre care am scris la timp. Am ţinut să revenim asupra aceste! chestiuni pentru câ Intrând în toamna porţile şcolilor s‘au des­chis şi odată cu aceasta datoria celor în drept­­ sâ facă tot po­sibilul şi sâ i­a toate măsurile preventive, pentru apărarea să­nătăţii tinerei generaţi.

Next