Tribuna, noiembrie 1933 (Anul 6, nr. 24-26)

1933-11-11 / nr. 24

ANUL IVL Nr. 24 Sâmbătă 11 Noemvrie 1933 Prețul unui exemplar 3 lei. Ziar National Independent Situaţia Guvernului în urma evenimentelor din ultimele zile situaţia guvernului s’a înrăutăţit din nou. — Dl Alex. Vaida — şeful partidului naţional ţărănesc e într'o mare încărcătură. Deoparte Mani­­ştii, i-au rupt în două partidul, seceriştii i-au luat aderenţii din Moldova, dl. Mihalache cu declaraţiile de la Câmpulung i-a procurat nopţi neadormite şefului, iar alte­­fracţiuni aşteaptă momentul favorabil revoltei în partid, în partid­e jale, iar opoziţia începe asaltul tranşeelor guvernamentale. „ Liberalii au convocat o mare întrunire de 150.000 oameni la­­Bucureşti pe ziua de 15 Noemvrie — când se deschide parlamentul — cu scopul de a răsturna guvernul, iar dl. Vaida le-a comunicat că le interzice întrunirea pe acea zi, admiţând-o în orice altă zi. Dl­­. O. Duca nu vrea să admită acest abuz al guvernului şi declară că o va ţinea cu orice’preţ! — Ne putem aştepta la evenimente grave, căci partidul liberal nu se va lăsa să fie terorizat! In cazul că parlamentul se va deschide se afirmă că dl. I. Maniu va face* nişte] declaraţiuni importante, cari vor contribui la slăbirea puterii dlui Alex. Vaida. — în tot cazul, oricât s’ar crampona guvernul zilele sale sunt numărate; căci pe lângă ruptu­rile şi nemulţumirile din pârtii, cari l-au adus într’o stare de debilitate generală, nu va putea ţinea piept asaltului opoziţiei, care-i va da o lovitură mortală. Dricul mortuar e gata şi cioclii liberali sunt echipaţi şi gata de parada funebră! N. C Droc, îmi amintesc de laşiitatea faptului petrecut acum câteva zile. Comitagii cu subvenţii de la statul bulgar ,înarmaţi au atacat un singur post de câţiva oameni. Ce era şi natural au făcut victime intre ai noştrii şi la lumina mucedă a întristatei nopţi au mai măcelărit câţiva ne­vinovaţi drumeţi, aduşi de vitregia sorţii înaintea aces­tor fiare întruchipate în fiinţe omeneşti. Ce vor aceşti pretinşi civilizaţi?! Vreau răsbu­­nare?! De ce nu ne atacă ziua şi Intr’un mod ono­rabil? Sau lumina mată a nopţii le dă putere şi curaj la fapte pe când la lumina zilei Ii sperie însăşi fapte­le lor şi stau ascunşi In vizuinile lor omeneşti? Sunt asemănători jivinelor cari trăesc din jaf şi omor. Sunt în adevăr fiare ce se hrănesc cu sângele cald al nevinovaţilor copii sau vârstnici nemnarmaţi şi ucişi mişeleşte fiind In imposibilitate de a se apăra. Hoardele lui Atila, Cubrat şi Asparuch şi-au lă­sat urmaşi. Sângele strămoşilor, inimile şi făptura a­­cestora a eşit la iveală In aceşti­­bulgăroi cu ceafa lată, demni urmaşi de suliţă şi ştreang. Başibuzucii şi Cerchezii au revenit! îmi închipui că pe când falnicul Rege al României trecea In revistă ’’hoardele" dela Rusciuk, fiecare dintre aceşti vecini, pretinşi la secolul culturii şi al umanităţii îşi mângăiau sadic cuţitele ce le poartă cu atâta fală la lumina neagră a nopţii ca să fie demni prestigiului strămoşesc. Pănă când infamia crescândă a acestor venetici aşezaţi pe lângă hotar, spre omor şi jaf se va pre­lungi ? De ce secolul nostru să fie considerat, din cauza acestor apostate creaturi, că asemănă celui al năvăli­rilor ? Nobleţă râsboiului pretinde un aviz şi orice alt­fel de încălcări de teritoriu însemnează infamie, bar­barism, sacrilegiu şi dovedeşte pe lângă aceasta o cultură, o religiozitate, o morală, un umanism scăzut la minimum. Sufletele celor căzuţi mişeleşte strigă şi în con­tra celor puşi azi In fruntea ţării, care mestecându-se în noroiul perfid al preocupării lor personale sau de partid, uită să dea ajutor acestor vitregiţi de soartă. Suntem convinşi de asemenea că nu aceasta este structura statului bulgar şi de aceia ei însăşi ar tre­bui să-i înlăture şi nici­decum să-l subvenţioneze, mai ales când prestigiul statului lor este un joc. Aceasta este realitatea prieteniei româno—bulgare, bineînţeles dacă sufli spuza, sub care zace focul sar­castic al vecinilor de peste Dunăre. Novearm Oh, şi ceace unele cotidiane ale noastre au neglijat pe acum din cauze cunoscute, cari nu mai e nevoe le arătăm aici... Înainte de a intra In amănunte... trebue să face un scurt istoric, ca să arătăm forţa ce-a impus şi n­oiul in care se naşte această îndrumare, propriu , organizaţie naţională sportivă, care urmăreşte creşt­rea cetăţeanului sănătos la trup şi la suflet — gr ori­când de jertfă pentru ţară şi tron şi care orgai­zaţie n’a putut fi şi nu va putea fi acuzată de poli­cianism până când idealul de care e condus se Ind­ieşte la flacăra caldă a culturei ardelene. De când soarele României întregite străluceş­te bolta aurie a Ardealului aruncând raze luminoa în toate colţurile băştinaşe — de atunci, tineretul ne­gru capabil a fost aruncat în vâltoarea luptelor po­tice, fără a fi lăsat să-şi cultive sentimentul naţion pe baze solide. După exemplul celorlalte ţări: Cehoslovacia, I­goslavia, Italia, Germania etc — un drum sănătos şi croit şi‘n ţara noastră, — pornind din Ardealul, ca a cunoscut mai bine vitregia vremurilor — ideia gri­pării tineretului românesc in afara luptelor politice Astfel în 1918, pentru prima dară ia fiinţă la Cluj,­­ cadrele «Asociaţiei Astra» o organizaţie identică cu «Sokolilor» cehoslovaci, numită: „Şoimii Carpaţilor datorită acţiunii întreprinse de domnii profesori un­versitari: Dr. Iuliu Moldovanu şi Dr. Iuliu Haţieganu — primul, actualul preşedinte al «Astrei» După Cluj, Sibiul, primind să fie purtătorul cestei idei a grupat In jurul conducerii despărţămân­tului, sub comanda supremă a dlui Dr. Liviu Ionaşi cunoscutul şi apreciatul vice-preşedinte al despărţă­mântului Sibiu al «Astrei» — un tineret dornic o muncă morală şi fizică, bine pregătit In ceace va s realizeze care a început imediat o vie propagandă atâ în oraş cât şi în judeţ, prin conferinţe şi exerciţii pub­lice, câştigând, astfel pe zi ce trecea noul membr şi o demonstraţie unanimă. Nu e locul... să înşirăm toate manifestaţiile pu­blice arhicunoscute date de Şoimii şi Şoimanele Car­paţilor Sibieni; — ne vom mărgini numai, să extn­gem punctele principale din programul acestei unic organizaţii din ţara noastră. (vezi Buletinul despărţă­mântului Judeţului Sibiu al Asociaţiei «Astra» întitula «Pentru adevăr şi lumină» pe anul 1932—33.) Pentru ca să se ajungă la rezultatele vizibile ac­tuale — cu siguranţă că această tânără organizaţie s’ bucurat de aportul câtorva persoane ilustre ale Sibiu­lui nostru, pe lângă aportul ce-l aduc domnii: Dr. Gh Preda, vicepreşedintele Astrei şi prof. Silviu Ţeposi preşedintele Despărţământului Sibiu — aşa că ne sim­ţim datori ca Înainte de a expune punctele principale din raport să relevăm meritul acelor persoane, car întotdeauna au făcut cinste Şoimilor Carpaţilor, pe cat le cunoaştem mai de aproapePrimul: generalul Sche­leti—o capacitate de om şi militar distins, fost ataşat mili­tar la Roma şi cunoscător al tuturor organizaţiilor simila­re,—maiorul Palius—administratorul terenului ONEF, ur bun­ui priceput organizator, care împreună cu secre­tarul general şi instructor — studentul M. Noveanu a adus organizaţia de Sibiu unde este azi — Şi do­vada s’a făcut la Braşov, cu ocazia serbărilor «Astrei» In prezenţă M. S. Regelui nostru. Tot asemenea nu putem trece cu vederea pesti cei doi instructori speciali: dna prof. Meleca şi­­ prof. Branga. Prietenia româno-bulgară. După cele petrecute la Rusciuk, când cei doi părinţi sociali ai statelor vecine, încinse şi scăldate de bătrâna Dunăre s’au întâlnit, titlul de mai sus ar fi deplin de adevărat. Dar spuza fardului prea strălu­citor te face curios, adâncindu-te constaţi lucruri noi. Deşi întâlnirea celor doi regi, a fost un semn de izbândă a virilei păci, plânsul bătrânului părinte, tatăl jandarmului străpuns de gloanţele comitagiilor bulgari de la Cadrilater, se înalţă şi asurzeşte liniştea lăncezăndă a pretinsei păci. De sub glia fertilă a răsboinicei Dobrogi gem înăbuşite sufletele grănicerilor, cari străpunşi de idea de credinţă şi sacrificiu pentru neam, au ştiut să dea o dovadă de martiraj. Ei au murit pentru patrie în modul cel mai ono­rabil, la posturile lor îndepărtate. Sfânta Ilie închide pe aceste locuri şi ochii negri de vultur roman a câtor­va zeci de macedoneni colonişti. Pe zi ce trece locuitorii devin din ce în ce mai nesiguri şi viaţa lor ■x un dar al trufaşilor vecini. O îndrumare sănătoasă pornită din Ardeal. N’am avut încă ocazia să înregistrăm spre de­plină satisfacţie, rolul important, care trebuie să-l aibă un tineret conştient In ţara lui de baş­ină. Acum — după ce s’a scurs timpul necesar ob­servaţiei Şi după ce rezultatele acestei îndrumări sănă­toase pornită din iniţiativa bătrânei citadele a culturii ardelene, «Astra», sunt admirabile — acum, zic, se cu­vine să sacrificăm hârtie şi timp din belşug, pentru ca să relevăm ceace s'a făcut până acum în acest sens Redacţia şi administraţia: SIBIU, Str. Mitropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Coman Droc Anunţuri: Rândul m/m 2­50 Lei în pagina de text 3.50 Lei.

Next