Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)

1934-01-07 / nr. 1

,^^TECA­CE^ National Independent ANW^VII. Nr.71 imm­ww! I "■■"i------L Unde mergem? Odată cu venirea partidului liberal la gu­vern se vorbea că una dintre condiţiile aducerii la putere a partidului liberal, ar fi disolvarea „Gărzii de fier“. Am văzut cum s-a făcut disolvarea şi ares­tarea gardiştilor din întreaga ţară, când încă nu apăruse în «Monitorul Oficial* Jurnalul Consi­liului de Miniştrii, prin care se decreta disolvarea, dar procurorii alergau pe sate, ca nişte copoi după bieţii gardişti, să-i ducă la arest­a I au arestat şi i-au ţinut 14 zile, fără man­­date de arestare,— eliberându-i abia în ajunul Crăciunului! Uite o călcare grozavă a legii, căci legea spune că nimeni nu poate fi arestat fără un mandat de arestare, ori ei stăteau la arest nu­mai pe bază de ordin! Despre aceste abuzuri, care poate au con­tribuit la asasinarea fostului prim ministru, vom vorbi mai târziu, dar un fapt rămâne stabi­lit că, abuzuri grave s’au comis! După asasinarea regretatului I. G. Duca — de care ţara mai avea multă nevoie — a venit Drul Argelescu, care după 5 zile şi-a dat de­misia, venind ca prim ministru dl. Gh. Tătă­­rescu, formând noul guvern. Odată cu asasinarea primului ministru, s’a dat ordin ca toţi gardiştii din toată ţara să fie arestaţi. Au şi fost arestaţi! între ei este generalul Zizi Cantacuzino, Nechifor Crainic, directorul ziarului «Calendarul» Nae Ionescu, directorul ziarului «Cuvântul», o mulţime de preoţi etc. etc. Toţi stau arestaţi şi azi! Ce va fi mâine, când arestaţii de azi vor fi eliberaţi? Nu cumva ne vom aştepta la o răzbunare a lor? Ţara are nevoe de linişte şi destindere, gu­vernul de sprijinul populaţiei, ori acestea nu se pot obţine prin represalii! Vinovaţii de asasinarea lui I. O. Duca să­­şi i­a pedeapsa, oricine şi ori­câţi ar fi ei, dar ceilalţi să fie eliberaţi! Aceasta îrn interesul si­guranţei de mâine! funeralii, urmând sa plece în convoiu din piaţa Vic­toriei abia la orele 11, totuşi o mare mulţime de cu­rioşi, din Capitală cât şi din provincie, masau locul dinprejurul Ateneului unde se afla corpul neînsufleţit al fostului prim ministru I. G. Duca. Se putea remarca şi un public de femei şi co­pii, cari, cu tot pericolul de­ a fi striviţi în orice mo­ment, se ridicau pe garduri, pe stâlpi, pe burlanele caselor, doar vor putea zări ceva. PRIMII SOSIŢI încă de la ora 11 au început să sosească la A­­teneu, numeroase personalităţi şi Invitat! I« ceremo­nia funerară La ora 11.45 a sosit la Ateneu şi principele Ni­colae, care a depus o coroană de flori pe catafalc şi a rămas câteva minute în contemplar­ea defunctului. După orele 12 au sosit dnii N. Costăchescu, V. Potârcă şi Dr. R. Ioaniţescu, delegaţii partidului na­­ţional-ţărănesc. A sosit apoi dl prof. N. Iorga, însoţit de dr. Topa, după care a venit d. Gr. Trancu Iaşi, din partea partidului averescan. La ora 1 a sosit dl general Ilasievici, mareşalul Curţii şi d. baron Mociony, maestrul de vânătore. Intrarea la Ateneu se făcea cu extrem de mare ane­­voinţă, fiind pu­se o păzi strictă: nu intrau decât cei cu invitaţie specială. Nenumărate delegaţii din provincie reprezentan­ţii tuturor judeţelor, erau înşiraţi pe Calea Victoria­ pe tot parcursul cortegiului funerar, aşteptând semna­lul de plecare. Un aspect deosebit îi făceau coroanele enorme de flori, care din cauza numărului mare, nemici în­căpând în incintă stăteau înşiruite afară, în grădina Ateneului. Pe locuri favorabile stăteau gata un număr mare de reporteri fotografici şi operatori cinematografici în special americani şi englezi, încă de dimineaţă a început desfăşurarea de trupe. Coloane mari au fost înşiruite dealungul căii Victoriei şi străzilor pe unde urma să treacă cortegiul funebru. Lumea imensă, sosită încă de pe la 10, ma­­sa intrările spre Ateneu, dând de lucru trupelor mili­tare şi agenţilor ordinei. Coloane de delegaţi şi sol­daţi, aşteptau pe străzile adiacente, să se incolor­­e calea Victoriei, în spatele trupelor un publici, aştepta cu nerăbdare cortegiul. Lumea creştea din moment în moment, înghesuită pe străzi şi în balcoane. Organizaţiunile din provincie ale partidului na­ţional liberal au trimis numeroase delegaţiuni pentru a participa la funerariile fostului şef al partidului. Primarii comunelor rurale, purtau eşarfe tricolore în­doliate. Membrii organizaţiei din Vâlcea­ care l-au avut de şef pe I. G. Duca, purtau pe braţul drept doliu. SERVICIUL DIVIN DE LA ATENEU. La ora 1 a început oficierea ceremoniei funebre de către Inaiul Cler în frunte cu I. P. S. S. Patriar­hul Miron, Mitropolitul Pimen al Moldovei, Mitropo­­litul Bălan al Ardealului, Mitropolitul Cot­erciuc al Bucovinei, şi Mitropolitul Gurie al Basarabiei, pre­cum şi toji episcopii din ţară, în prezenţa familiei de­functului, a membrilor guvernului, a corpului diplo­matic şi a înalţilor demnitari ai statului. CUVÂNTAREA I. P. S. S. PATRIARHULUI MIRON CRISTEA, IN NUMELE BISERICEI I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea a fost pri­mul care a vorbit în faţa corpului neînsufleţit al Ios­­ului prin ministru I. G. Duca, evidenţiind meritele acestui mare patriot şi om politic, munca neobosită şi pricepută întru promovarea intereselor ţării, succe­sele sale şi reputaţia sa mondială, care a ştiut-o crea. „Un odios atentat, spune I.P.S.S, a unor fenati­­zaţi şi alimentaţi de mentalitate balcanică, i-a stins viaţa. Pierde ţara şi pierde biserica un fiu al său, care a avut parte de un trist sfârşit. Inchee, cerând domnului odihna sufletului sau“. CUVÂNTAREA DLUI DR. C. ANGELESCU — în numele guvernului — I. G. Duca a fost bărbatul de stat dotat cu mul­tiple calităţi: inteligenţă sclipitoare, talent desăvârşit, un spirit practic ce soluţiona cele mai greie probleme de stat. Singurul a fost, care a înţeles mar­e datorie ce are către ţară. Şi în 1919 când era mini­m­u al a­­griculturii, aduce reforma agrară, concepţia . „ Ion I. C. B­răti­a­nu Ca ministru al n­. .hunii, el organizează administraţia şcolară. Câ­nd crimile, ce ne împânzesc azi ochii se vor usca, vom continua şi păstrăm vie imaginea acestui blând al Ţării, şi mare patriot ce a fost I. G. Di CUVÂNTAREA DLUI CONST. BRATIANU — in numele partidului naţional-liberal — Gh. Duca, tatăl şefului nostru, în ultimii ani ai s a spus: „Fiul meu, va face politica lui Ionel Brăia­nu". Şi urmând povaţa tatălui său, după o muncă in­tensă depusă în slujba ţării, este, ales deputat, în 1907. A fost un orator strălucit, muncind cu devota­ment în partidul liberal, atunci când sarcinile erau din cele mai dificile. A fost pe drept ales şef al partidului liberal, în Decemvrie 1931, la moartea lui Vintică Brătianu. Azi, în momentul cel mai greu prin care trece ţara noas­tră, o moarte fulgerătoare nu­­ răpeşte. A murit nechi­­nuit, fără să sufere, plâns de familia istovită şi de aceia cari l’au iubit. CUVÂNTAREA DLUI PROF. N. COSTĂCHESCU — în numele partidului naţional ţărănesc — Nu putem arăta prin slabe cuvinte, pierderea fără seamăn, ce ne-a doborât, prin moartea iubitului nostru Ion Duca. La postul înalt pe care l-a ocupat, el s'a ridicat prin muncă şi talente rare. A trăit simplu, s’a arătat prietenos cu toţi şi astfel a câştigat simpatia tuturor. El a fost c­v \ cârma tării în momente din cele mai g.—t,, ctL.J sporul şi interesele noas­tre superioare, aveau nevoe de el. Partidul naţional­­t&rănesc, ia parte la durerea acestei ţări, aducând fa­miliei îndurerate cuvintele sale de mângăere. CUVÂNTAREA DLUI DR. LUPU — în numele partidului ţărănesc . Destinul crud te a smuls din mijlocul nostru, din mijlocul acelora pentru care te-ai jertfit şi frământat. Nu pot să-mi exprim în cuvinte, durerea ce mă cu­prinde, gândindu-mă la pierderea ireparabilă. Ne-am cunoscut de tineri la Băncile populare, ne am cunos­cut de aproape 30 ani. Cine poate împlini acest gol, prin moartea ta? Spune, frate scump? Poporul te plânge. Trimit fiului tău, fratelui tău, soţiei tale, ex­­presiunea neţărmuritei dureri, udate cu lacrimi, acum când sufletul tău s’a ridicat la caruri. Nicolae C­oroc DESFĂŞURAREA TRUPELOR SOSIREA DELEGAŢILOR Solemnitatea înmormântării lui I. G. Duca A participat un public neobişnuit de mare Cuvântările rostite la dimineaţă străzile laterale ale Ateneului Ro­mân erau ocupate de o lume imensă, care la un mo­ment dat, nu mai avea nici o direcţie. Deşi delegaţii­le judeţene aveau program precis de participare le ■ . Duminecă 7 Ianuarie 1934 Biblioteca Metern ASTRA *P21410*Prețul unui exemplar 3 lei Redacţie şi administraţia: SIBIU, Str. Mitropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Coman Droc Anunţuri: Rândul m/m 250 Lei în pagina de text 3.50 Lei.

Next