Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)
1934-01-07 / nr. 1
,^^TECACE^ National Independent ANW^VII. Nr.71 immww! I "■■"i------L Unde mergem? Odată cu venirea partidului liberal la guvern se vorbea că una dintre condiţiile aducerii la putere a partidului liberal, ar fi disolvarea „Gărzii de fier“. Am văzut cum s-a făcut disolvarea şi arestarea gardiştilor din întreaga ţară, când încă nu apăruse în «Monitorul Oficial* Jurnalul Consiliului de Miniştrii, prin care se decreta disolvarea, dar procurorii alergau pe sate, ca nişte copoi după bieţii gardişti, să-i ducă la aresta I au arestat şi i-au ţinut 14 zile, fără mandate de arestare,— eliberându-i abia în ajunul Crăciunului! Uite o călcare grozavă a legii, căci legea spune că nimeni nu poate fi arestat fără un mandat de arestare, ori ei stăteau la arest numai pe bază de ordin! Despre aceste abuzuri, care poate au contribuit la asasinarea fostului prim ministru, vom vorbi mai târziu, dar un fapt rămâne stabilit că, abuzuri grave s’au comis! După asasinarea regretatului I. G. Duca — de care ţara mai avea multă nevoie — a venit Drul Argelescu, care după 5 zile şi-a dat demisia, venind ca prim ministru dl. Gh. Tătărescu, formând noul guvern. Odată cu asasinarea primului ministru, s’a dat ordin ca toţi gardiştii din toată ţara să fie arestaţi. Au şi fost arestaţi! între ei este generalul Zizi Cantacuzino, Nechifor Crainic, directorul ziarului «Calendarul» Nae Ionescu, directorul ziarului «Cuvântul», o mulţime de preoţi etc. etc. Toţi stau arestaţi şi azi! Ce va fi mâine, când arestaţii de azi vor fi eliberaţi? Nu cumva ne vom aştepta la o răzbunare a lor? Ţara are nevoe de linişte şi destindere, guvernul de sprijinul populaţiei, ori acestea nu se pot obţine prin represalii! Vinovaţii de asasinarea lui I. O. Duca săşi ia pedeapsa, oricine şi oricâţi ar fi ei, dar ceilalţi să fie eliberaţi! Aceasta îrn interesul siguranţei de mâine! funeralii, urmând sa plece în convoiu din piaţa Victoriei abia la orele 11, totuşi o mare mulţime de curioşi, din Capitală cât şi din provincie, masau locul dinprejurul Ateneului unde se afla corpul neînsufleţit al fostului prim ministru I. G. Duca. Se putea remarca şi un public de femei şi copii, cari, cu tot pericolul de a fi striviţi în orice moment, se ridicau pe garduri, pe stâlpi, pe burlanele caselor, doar vor putea zări ceva. PRIMII SOSIŢI încă de la ora 11 au început să sosească la Ateneu, numeroase personalităţi şi Invitat! I« ceremonia funerară La ora 11.45 a sosit la Ateneu şi principele Nicolae, care a depus o coroană de flori pe catafalc şi a rămas câteva minute în contemplarea defunctului. După orele 12 au sosit dnii N. Costăchescu, V. Potârcă şi Dr. R. Ioaniţescu, delegaţii partidului naţional-ţărănesc. A sosit apoi dl prof. N. Iorga, însoţit de dr. Topa, după care a venit d. Gr. Trancu Iaşi, din partea partidului averescan. La ora 1 a sosit dl general Ilasievici, mareşalul Curţii şi d. baron Mociony, maestrul de vânătore. Intrarea la Ateneu se făcea cu extrem de mare anevoinţă, fiind puse o păzi strictă: nu intrau decât cei cu invitaţie specială. Nenumărate delegaţii din provincie reprezentanţii tuturor judeţelor, erau înşiraţi pe Calea Victoria pe tot parcursul cortegiului funerar, aşteptând semnalul de plecare. Un aspect deosebit îi făceau coroanele enorme de flori, care din cauza numărului mare, nemici încăpând în incintă stăteau înşiruite afară, în grădina Ateneului. Pe locuri favorabile stăteau gata un număr mare de reporteri fotografici şi operatori cinematografici în special americani şi englezi, încă de dimineaţă a început desfăşurarea de trupe. Coloane mari au fost înşiruite dealungul căii Victoriei şi străzilor pe unde urma să treacă cortegiul funebru. Lumea imensă, sosită încă de pe la 10, masa intrările spre Ateneu, dând de lucru trupelor militare şi agenţilor ordinei. Coloane de delegaţi şi soldaţi, aşteptau pe străzile adiacente, să se incolore calea Victoriei, în spatele trupelor un publici, aştepta cu nerăbdare cortegiul. Lumea creştea din moment în moment, înghesuită pe străzi şi în balcoane. Organizaţiunile din provincie ale partidului naţional liberal au trimis numeroase delegaţiuni pentru a participa la funerariile fostului şef al partidului. Primarii comunelor rurale, purtau eşarfe tricolore îndoliate. Membrii organizaţiei din Vâlcea care l-au avut de şef pe I. G. Duca, purtau pe braţul drept doliu. SERVICIUL DIVIN DE LA ATENEU. La ora 1 a început oficierea ceremoniei funebre de către Inaiul Cler în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul Miron, Mitropolitul Pimen al Moldovei, Mitropolitul Bălan al Ardealului, Mitropolitul Coterciuc al Bucovinei, şi Mitropolitul Gurie al Basarabiei, precum şi toji episcopii din ţară, în prezenţa familiei defunctului, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic şi a înalţilor demnitari ai statului. CUVÂNTAREA I. P. S. S. PATRIARHULUI MIRON CRISTEA, IN NUMELE BISERICEI I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea a fost primul care a vorbit în faţa corpului neînsufleţit al Iosului prin ministru I. G. Duca, evidenţiind meritele acestui mare patriot şi om politic, munca neobosită şi pricepută întru promovarea intereselor ţării, succesele sale şi reputaţia sa mondială, care a ştiut-o crea. „Un odios atentat, spune I.P.S.S, a unor fenatizaţi şi alimentaţi de mentalitate balcanică, i-a stins viaţa. Pierde ţara şi pierde biserica un fiu al său, care a avut parte de un trist sfârşit. Inchee, cerând domnului odihna sufletului sau“. CUVÂNTAREA DLUI DR. C. ANGELESCU — în numele guvernului — I. G. Duca a fost bărbatul de stat dotat cu multiple calităţi: inteligenţă sclipitoare, talent desăvârşit, un spirit practic ce soluţiona cele mai greie probleme de stat. Singurul a fost, care a înţeles mare datorie ce are către ţară. Şi în 1919 când era minimu al agriculturii, aduce reforma agrară, concepţia . „ Ion I. C. Brătianu Ca ministru al n. .hunii, el organizează administraţia şcolară. Când crimile, ce ne împânzesc azi ochii se vor usca, vom continua şi păstrăm vie imaginea acestui blând al Ţării, şi mare patriot ce a fost I. G. Di CUVÂNTAREA DLUI CONST. BRATIANU — in numele partidului naţional-liberal — Gh. Duca, tatăl şefului nostru, în ultimii ani ai s a spus: „Fiul meu, va face politica lui Ionel Brăianu". Şi urmând povaţa tatălui său, după o muncă intensă depusă în slujba ţării, este, ales deputat, în 1907. A fost un orator strălucit, muncind cu devotament în partidul liberal, atunci când sarcinile erau din cele mai dificile. A fost pe drept ales şef al partidului liberal, în Decemvrie 1931, la moartea lui Vintică Brătianu. Azi, în momentul cel mai greu prin care trece ţara noastră, o moarte fulgerătoare nu răpeşte. A murit nechinuit, fără să sufere, plâns de familia istovită şi de aceia cari l’au iubit. CUVÂNTAREA DLUI PROF. N. COSTĂCHESCU — în numele partidului naţional ţărănesc — Nu putem arăta prin slabe cuvinte, pierderea fără seamăn, ce ne-a doborât, prin moartea iubitului nostru Ion Duca. La postul înalt pe care l-a ocupat, el s'a ridicat prin muncă şi talente rare. A trăit simplu, s’a arătat prietenos cu toţi şi astfel a câştigat simpatia tuturor. El a fost cv \ cârma tării în momente din cele mai g.—t,, ctL.J sporul şi interesele noastre superioare, aveau nevoe de el. Partidul naţionalt&rănesc, ia parte la durerea acestei ţări, aducând familiei îndurerate cuvintele sale de mângăere. CUVÂNTAREA DLUI DR. LUPU — în numele partidului ţărănesc . Destinul crud te a smuls din mijlocul nostru, din mijlocul acelora pentru care te-ai jertfit şi frământat. Nu pot să-mi exprim în cuvinte, durerea ce mă cuprinde, gândindu-mă la pierderea ireparabilă. Ne-am cunoscut de tineri la Băncile populare, ne am cunoscut de aproape 30 ani. Cine poate împlini acest gol, prin moartea ta? Spune, frate scump? Poporul te plânge. Trimit fiului tău, fratelui tău, soţiei tale, expresiunea neţărmuritei dureri, udate cu lacrimi, acum când sufletul tău s’a ridicat la caruri. Nicolae Coroc DESFĂŞURAREA TRUPELOR SOSIREA DELEGAŢILOR Solemnitatea înmormântării lui I. G. Duca A participat un public neobişnuit de mare Cuvântările rostite la dimineaţă străzile laterale ale Ateneului Român erau ocupate de o lume imensă, care la un moment dat, nu mai avea nici o direcţie. Deşi delegaţiile judeţene aveau program precis de participare le ■ . Duminecă 7 Ianuarie 1934 Biblioteca Metern ASTRA *P21410*Prețul unui exemplar 3 lei Redacţie şi administraţia: SIBIU, Str. Mitropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Coman Droc Anunţuri: Rândul m/m 250 Lei în pagina de text 3.50 Lei.