Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)
1934-01-07 / nr. 1
bl &«Pag 2________________________________ Au mai vorbit dnii: Const. Aristoianu, preşedintele Uniunii agrare, Gr. N. Filipescu, preşedintele partidului conservator, Hans Otto Roth, preşedintele partidului german, D. Burilleanu în numele partidului naţional agrar şi Iosif Wilier preşedintele partidului maghiar. PLECAREA CORTEGIULUI După terminarea cuvântărilor, sicriul a fost aşezat pe un afet de tun, tras de 6 cai. In acel moment clopotele tuturor bisericilor din capitală au sunat, urmând astfel în tot timpul parcursului. Cortegiul s’a format în frunte cu un pluton de jandarmi, urmat de delegaţiile partidului naţional-liberal pe judeţe, în ordine alfabetică, clerul, decoraţiile, carul mortuar. Cordoanele au fost ţinute de dnii: C. Angelescu preşedintele consiliului de miniştri, Dinu Britianu, G. Tătărăscu, miniştrii, Volanski, preşedintele Curţii de Casaţie şi doi ofiţeri generali. Carul mortuar era urmat apoi de membrii familiei, membrii guvernului, corpul diplomatic, mitropoliţii şi episcopii, precum şi reprezentanţii înaltelor autorităţi civile şi militare. Cortegiul a parcurs Calea Victoriei, Calea Rahovei, 11 Iunie, Parcul Carol. O lume imensă ocupa trotuarele străzilor, era suită pe garduri, pe case, umplând balcoanele. La un moment dat, trecerea era imposibilă. LA CIMITIRUL BELU La cimitirul Belu, cortegiul a fost primit de enorme cătuii cu tămâie aprinsă, Înfăşurate In doliu. Soldaţii înşiruiţi pe drumul spre capela, aveau făclii aprinse în mâini. Sicriul a fost dus pe braţe la locul de veci, înhumarea anunţată printr’o salvă repetată de puşti. ŞI UN MORT SĂRAC La poarta cimitirului aştepta o procesiune săracă. Dricul a aşteptat până s’a terminat trista ceremonie a înhumării lui I. G. Duca, oamenii de după dric, uitând de ceremonia lor, alăturându-se cesteilalte ceremonii. Când a plecat lumea, dricul tot mai aştepta la poarta cimitirului. Eschivarea d-lui Gh. Brătianu Acesta este motivul pentru care regretăm că nu am auzit cuvântul d-lui Banu din partea georgiștilor. Eschivarea d-lui George Brătianu de a spune un cuvânt la căpătâiul primului ministru mort, poate constitui un prim indiciu, pe care îl fortifică și atutudinea d lui Giurescu; d. Banu ar fi avut însă darul să dea o certitudine sau să spulbere o teamă. Minoritarii vor ordine impresionante şi revelante prin francheţa lor au fost declaraţiile reprezentanţilor minorităţilor germane şi maghiare. Ele ne oferă satisfacţia unei hotărâte dorinţe de ordine şi colaborarecu majoritatea populaţiei. — Lacrămile dlui dr. Lupu Accente puternice şi fără rezervă au avut domnii Filipescu, Argetoianu şi Lupu* Mai puţin semnificativă a celui dintâi, explicabilă a celui de al doilea şi deosebit de însemnată atitudinea d- lui Lupu. D-sa a vorbit plângând şi fără rezerve* Manifestarea aceasta care depăşeşte cadrul unei simple declaraţii politice, poate da loc la interpelări. Mărturisim că ele sunt foarte hazardate fiindcă pateticul sincer al d-lui Lupu poate fi explicat prin prietenia ce-l lega de I. G. Duca. Noi semnalăm totuşi faptul că se face legătura între dorinţa unor înalte foruri de a-l vedea reintrat in partidul liberal şi declaraţiile de ieri. In linii mari situaţia se precizează, Guvernul se va isbi de opoziţia georgiştilor şi a gogiştilor, naţionalţărănişti îşi propun expectativa, celelalte partide vor forma front de apărarea ordinii, Dl Vas. Popescu, avocat, apune ci lichidarea trecutului se impune In primul rând, căci numai astfel se vor înviora creditele In viitor. Dl Emil Ioachimovici, advocat. Liniştea şi sănătatea economică impun o singuri solujiune: — reforma definitivă şi radicală. Absolut toate datoriile din trecut să fie reduse la 25 la sută plătibile în 30 de ani, cu dobânda de 1 (unu la sută), numai astfel se va înlesni o respiraţie normală a vieţii economice. Se impune de asemeni o revizuire a tuturor vânzărilor silite a bunurilor urbane şi rurale, ce s-au făcut în perioada de criză economică. Dl . Anastasian, mare agricultor: Guvernul trebue să-şi fixeze o atitudine precisă în felul de a solafiona problema asanărei debitorilor şi trebue a se opri imediat vânzarea prin licitaţie publică pe preţuri derizorii a imobilelor, înlăturându-se astfel adjudecarea în majoritatea cazurilor asupra instituţiilor creditoare şi cămătarilor. In Ardeal mai cu seamă trebuesc oprite urmăririle şi executările debitorilor mici propretari agricoli de către advocaţi pentru creanţele lor. De asemeni guvernul trebue să nu piardă din vedere situaţia economică gravă în care am căzut, şi să prevadă prin noua lege pentru a nu fi inoperantă un moratoriu de cel puţin 2 ani, pentru debitorii de orice naturi, după care creanţa redusă şi eşalonată pe termene lungi să nu poarte o dobândă mai mare de 1 la sută (unu la sută). Moratoriul de doi ani, este cerut de situaţia de degringoladă a veniturilor cari evoluiază astfel, şi vavalorile bunurilor sunt atât de insuficient arătate încât nu se poate obţine o capacitate de plată. Consideraţiunile acestea şi un examen atent au condus guvernele in alte state la elaborarea unor legi complecte şi aplicabile. Astfel Bulgaria a soluţionat problema datoriilor acum 6 ani in urmă, prin revizuirea vânzărilor şi recalcularea dobânzilor, reducând datoriile de alunei, iar astăzi prin legea discutată într’o şedinţă foarte agitată înaintea acestor sărbători, s’a votat cu majoritate de voturi legea, prin care se hotăreşte un moratoriu de 2 ani pentru toate datoriile şi o conversiune cu eşalonare de plani pe 15—50 de ani. I. G. Stănescu, comunică următoarele: Comitetele organizaţiilor din Capitală şi din toată ţara, în secţiile şi sectoare respective, vor ţine consfătuiri. Aceste consfătuiri vor fi ţinute de două ori pe săptămână până la deschiderea parlamentului. Rezultatele, propunerile şi hotărârile se vor comunica la sediul «Gărzii Apărării Proprietăţii, str. C. A Rosetti No. 6. La 21 Ianuarie a. c. când parlamentul este deschis se va ţine o întrunire generală, cu delegaţi din toate oraşele. Şefii de organizaţie din provincie vor fi convocaţi la Adunarea Comitetului executiv, ce va avea loc în Bucureşti la 1 Februarie 1934 pentru a lua cunoştiinţa de procedeele şi măsurile hotărâte. Dl inginer Grig. Fieroiu arată că astăzi, după ce alegerile au trecut şi debitorii şi-au făcut datoria după cum cugetul le-a dictat „Garda Apărărei Proprietaţei’', îi va aduna, fără deosebire de culoare politică, pentru salvarea avutului lor şi al familiilor lor. Această mare adunare naţională a debitorilor se va hotărî de către Comitetul executiv la 1 Februarie 1934 Au mai vorbit dnii: inginer N. Ghiţescu, Lazăr Ştefănescu, profesor Gh. Butuc, avocat N. Popovici şi Gh. Cataramă. _________ La catafalcul lui I. O Duca Atitudinea partidelor Ceremonia de ieri după- amiază a costituit pentru reprezentanţii partidelor un prilej de precizare a atitudinii lor şi pentru mulţi ea a însemnat o grea încercare. S'a desprins o notă comună: sinceritatea şi acordul unanim in a înfiera atentatul; de aci drumurile s’au despărţit şi atitudinea de ieri poate însemna o indicaţie pentru viitoarea orientare a partidelor. Paiul din ochiul altuia începem prin a sublinia faptul că dl. Costăchescu vorbind în numele naţional-ţărăniştilor s’a simţit constrâns să amintească momentul in care unul din autorii morali ai atentatului de azi a fost achitat pentru o altă crimă şi lăsat liber să poarte o aureolă pe care a speculat-o până la creerea situaţiei în care ne găsim. Paranteza d-lui Costăchescu este explicabilă dar nu scuzabilă şi mai ales poate da loc la interpelări. Luată «ad literam», ea ar indica o ostilitate faţă de partidul guvernamental. Atitudinea din ultimul timp a naţional-ţărăniştilor nu permite însă interpretarea aceasta. Dl Costăchescu a căutat să degajeze partidul de o răspundere pe care o poartă în special d. Vaida şi cât de grea este răspunderea aceasta, se poate deduce şi din faptul că un marcant membru al trecutei garnituri este la dispoziţia autorităţilor. Naţional ţărăniştii sunt conştienţi de lucrul acesta şi hotărârea cu care au aderat la omagiul lui I. C. Duca, conexată cu încercarea de justificare profilează o atitudine care nu va însemna în nici un caz o piedică pentru guvern. Eloquente D. Doga a lăsat cuvântul d-lui Buruilianu. Acesta s'a mulțumit să omagieze pe omul de stat dispărut, ferindu-se să coloreze politiceşte cuviinţarea sa. Tăcerea aceasta este mai mult decit elocventă, cum elocventă este absenţa d-lui Goga. Ea pecetlueşte partidul naţional-agrar tntr’o postură de care guvernul l’a ferit pârâ acum şi asupra căreia opinia publică nu era lămurită Ea însemnează, oricât ar fi de dureros de spus, o aprobare mută* «TRIBUNA* Situaţia politică. Criza de guvern, de o gravitate neobişnuită, produsă prin asasinarea fostului prim ministru I. G. Duca, a fost — în sfârşit — rezolvată prin numirea dlui Gh. Tătărăscu ca prim ministru şi însărcinat cu formarea noului guvern. Membrii delegaţiei comisiei permanente a partidului liberal s’au întrunit într'o şedinţă pentru a alege pe noul preşedinte al partidului. De fapt se ştia de mai înainte cine va fi noul ales, aşa că numirea Dlui Const. I. C. Brătianu, ca şef al partidului Naţional-Liberal nu a surprins pe nimeni, aşa fiind cel mai indicat de tradiţionala succesiune — să ocupe acest loc* Numirea Dlui Tătărăscu — fruntea tineretului liberal — nu înaltul post de o mare responsabilitate, trecându-şi peste vechii şi bătrânii liberali — ne dovedeşte ci politica noastră va intra într’o nouă fază cu toate că la baza numirei sale ar fi motivul, că Dl Tiiraşcu a fost un ucenic ascultător şi sârguitor al lui Ion Duca şi deci un urmaş al politicei dusă şi lăsată moştenire de I. C. Brătianu. Noul guvern — cu toată enigmatica întrebare ce şi-o pun unele ziare — se ştie că va fi format la fel ca şi cel demisonat cu mici schimbări, făcute tot cu membrii ai partidului Naţional-Liberal. Se svpnise In ultimul moment că s’ar fi oferit Dlui Argetoianu, portofoliul internelor, lucru ce ar fi întâmpinat greutăţi. Dsa fiind şi şef de partid şi amestecul Dsale direct in politica liberalilor, ar fi adus după sine o modificare a programului de activitate şi înlocuirea unor funcţionari politici. Persoana Dlui Gh. Tătărăscu este cunoscută ţărei noastre, din guvernarea liberali de 4 ani din 1923 —1927, când Dsa a fost subsecretar de stat la Interne şi cind a putut fi apreciat de I. Gh. Duca. Dorim, ca viitorul scumpei noastre ţări să se desfăşoare într’o epocă de prosperitate nouă, să îngroape odioasele evenimente întâmplate de câtva timp încoace ce au îndoliat şi tulburat adânc poporul nostru românesc, Teodorescu. Ca să nu cădem în prăpartie. Să se oprească vânzările silite Guvernul trebue să prelungească moratoriul şi să eşaloneze plăţile O activitate intensă a «Gărzii Apărării proprietăţii» In ziua a 3-a de Crăciun, membrii „Gărzii Apărărei proprietăţii* de sub preşidenţia dlui profesor Em. Antonescu au ținut o întrunire. Nr. 1 Anchetarea Asasinilor lui DUCA In cursul zilei de Marţi anchetarea criminalului a continuat. Constantinescu a arătat că atât el cât şi ceilalţi doi se aflau pe peron şi la sosirea primului ministru, in gara Sinaia. Ei plănuiseră să săvârşească atentatul la coborârea lui Duca din vagon, dar au fost împiedecaţi deoarece odată cu victima a coborât din tren şi d. Dinu Brătianu, care a mers tot timpul, până la ieşirea din staţie, alături de Duca. — N’am vrut să trag, a declarat Constantinescu, de teamă să nu lovesc şi pe d. Dinu Brătianu, cu care n’aveam nimic. Constantinescu a arătat apoi că avea informaţii precise ci primul ministru se va Întoarce la Bucureşti tot cu trenul şi nu cu maşina, astfel că s’a pregătit să comită atentatul seara, tot în gară.