Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)

1934-06-10 / nr. 23

1 Asociaţiunea Culturală „Astra“ . Hr. 23 Prefuî abonamentului Lei 150.— Lei 80 — /•. Pe to an / ■V-' Pentrum­­onfati şi institu :ei anual. Ziar Naţional Independent Dumineci IO Iunie 1934 III Preţul unui exemplar 3 lei Redacţia şi administraţia: SIBIU, Str. Reg Maria Nr. 12 Director: Nicolae Coman Droc Anunțuri: Rândul 1/m 2,50 Lei în pagina de text 4.50 Lei. Chemare telefonică: Sibiu No. 50. Pentru Ardeal și Capitală:­ ­ sibiu! ­­raiasca Regele Carol II! Ţara întreagă sărbătoreşte al patrulea an dela reîntoarcerea M. S. Regelui Carol II pe pământul Patriei. Bucuraţi-va Românii Este, într’adevăr o sărbă­toare scumpă nouă şi o vom cinsti cu firea noastră entuziastă, sinceră, veselă. Nemulţumirile sunt mari — trebuie să recunoaş­tem — dar aceste nemulţumiri să inunde cu venin de şarpe tagma politicienilor inculţi, vicleni, hoţi şi ucigaşi ai tineretului nostru intelectual. Iubitul nostru Rege a suferit 4 ani de surghiun, datorită acestor vipere cărora li se cuvin palme, scâr­bă şi dispreţ. Nu palme fizice — palme de ură, mo­rale. Să nu-i ascultăm, căci ei mint; sa nu-i linguşim, căci ei ne înşală, să nu le dăm posibilitatea ca, sub mascarada votului, aceşti mizerabili să se ridice ca asupritori ai noştri şi ai copiilor noştri. Tânărul Pricipele Carol al II, a suferit umilinţa, privaţiuni de tot felul, a fost insultat, celomniat prin broşurile pe cari mulţi le-am primit acasă, fără in­dicarea numelui autorului a ce laşitate ! Actualul nostru Rege a fost gonit. N’a fost lăsat să se apere în procese pornite de politiceni, silind Justiţia ţării să-şi plece, ca totdeauna, fruntea pentru o pâine. Nu i­ s’a îngăduit să sărute mâna Gloriosului Său Părinte, Ferdinand I, oprit să se închine în fata gliei ce acoperea trupul Viteazului Voevod. Carol 11 a dovedit că-şi merita încrederea po­porului muncitor şi cinstit. El nu este un cerşetor al sceptrului regesc de la politicieni. El este un cuceritor al dreptăţii Sale de sol şi proteguitor al Neamului, un biruitor al balaurului nedreptăţii. Nu este o b­ază de salcie în faţa cadavrului po­liticianist, care ne-a pervertit încrederea în armată, în magistraturi, în administraţie, în biserică şi în şcoală. Carol II este stejar al codrilor noştri, un brad al crestelor noastre. Din corolele acestora ţâşnesc o minte ageră, o ţinută demnă, o energie clasică. Să avem încredere în Regele nostru. Greutăţile de astăzi vor trece. Să răbdăm. Românul știe să rabde. A răbdat veacuri, dar a învins. Să iubim Tronul, căci El ne va ocroti. Eram copil. Sunt de vărsta Regelui nostru. Venise la Giurgiu cu ocazia călătoriei pe Du­năre, pe o care o făcea Regele Carol I împreună cu întreaga familie regală pe yachtul Orient. Tânărul Carol s’a oprit în faţa mea şi mi-a dat mâna, căci eu cântam frumos. Era în hăinuţe de marinar. Iată că din copilărie a iubit poporul. In pavilionul de recepţie şi seara la ospăţ, Regele Carol I, vorbind cu tatil meu, protoiereu al judeţului, a spus despre micul principe, bătându 1 pe umăr, cuvintele: »Asta va semăna Mie"! Sibiu, 1954. Dem. Pand. Popescu Cetăţenii judeţului vor fi chemaţi să-şi exprime din nou voinţa şi să acorde încrederea acelora, pe cari îi crede mai capabili şi mai cinstiţi întru gospo­­dărirea judeţului. în judeţul nostru s'au depus 2 liste, una liberală în frunte cu dl. Dr. Eugen Piso şi a doua cu dl. V. V. Tilea. Noi care suntem desintresaţi sfătuim populaţia să-şi dea bine seama de ceea ce face, căci soartea ju­deţului va fi în mâinile acelora, pe cari îi va alege acum. Este încă vie în mintea tuturora risipa şi jaful în ba­nul public, practicat sub guvernarea de tristă amintire a naţional ţărăniştilor, cari pentru interese personale şi de partid au bolşevizat ţara, aducându-ne în starea de sărăcie în care ne aflăm azi. Guvernarea naţional ţă­rănistă a adus cu sine minciuna, demagogia şi furtul banului public, dovada: Concesionarea chibriturilor, telefoanelor, afacerea drumurilor suedeze, iar ca pu­păză pe colac, hoţia de 15 miliarde cu Skoda. Toţi neispăviţii, toţi şmecherii, toţi lingăii clubu­lui naţional ţărănist au fost plasaţi în slujbe, încărcând bugetul statului cu 54.000 de funcţionari noi, de cari nu era nevoe, dar au creeat pentru ei.Regiile autono­me, cu cari au adus ţara de râpă, dar s'au îmbogă­ţit ei! După plecarea lor dela guvern s’au certat mai rău ca lâieţii şi nici azi nu s’au împăcat decât de for­mă şi de ruşinea înfrângerii care-i aşteaptă! Azi vin şi cerşesc voturile cetăţenilor, căutând să-i momească cu făgăduieli şi cu porumbul trimis de dl. V. V. Tilea. Noi ştim că dl­ .Tilea n’a moştenit nici dela tatăl său Tilea, care-i mort­ fi nici dela tatăl său Dr. Oct. Russu zecile şi poate sutele de milioane pe cari le are azi, ci toată averea o are de pe urma guvernării naţional-ţărăniste. Porumbul ce-i împarte la ţărani, a fost de 5 ani plătit de nenorociţii ce-i pri­mesc ş­i cu vorba ! Legea conversiunii votată de naţional-ţărănişti a fost cât se poate de păcătoasă, prin ea se urmărea împingerea claselor producătoare în ghiarele cămătări­­lor nesăturaţi. Asta nu o poate uita ţărănimea noastră! Partidul liberal venind la cârmă a întărit spiritul de autoritate, a redat liniştea şi siguranţa ţării, scoţân­­du-ne din anarhia în care ne băgase guvernarea de jaf şi căpătuială a naţional ţărăniştilor. Acestea le spunem noi, cari nu suntem liberali, noi cari am avut întotdeauna curajul să spunem adevărul pe faţă. Ale­gătorii, suntem siguri, îşi vor da seama şi nu se vor lăsa minţiţi de aceia, cari în faţă­­ au fost prieteni, iar din spate i-au dat la cap! Cetăţenii cari judecă cinstit, vor vota cu lista liberală, în fruntea cu Dr. E. Piso Alegerea consiliului judeţean. Duminecă va fi alegerea noului consiliu judeţean În localul fostului consiliu naţional ţărănist disolvat în urma unei anchete, pentru neregulile constatate. Din jafurile naţional-ţărăniste Inspectorul General administrativ trimis de Minister, cere ca fostul prefect Dr. Cori Ştefan să fie dat pe mâna Parchetului pentru jaf în banul public. Guvernarea de tristă amintire a partidului naţio­nal s-a ilustrat prin jaf, risipă şi furt din banul public. Fostul prefect, Coriolan Ştefan, a mers mai de­parte şi a pus impozite din capul lui, iar banii înca­saţi i-a cheltuit pe mâncări, băuturi, bacşişuri etc. Publicăm mai jos o parte a raportului întocmit de inspectorul general administrativ N. Avram, din care se vede toată batjocura şi toată porcăria. Cetă­ţenii secătuiţi de impozite pot vedea ce conducător de judeţ am avut, iar acum când asociaţia Tilea — Cori le cerşesc voturile, în loc de vot să le aplice ştampila infamiei pe frunte. Iată raportul: Domnule Ministru In executarea ord. Dv. 1183/934 am onoarea a vă aduce la cunoştinţă ca transportându-mă la Prefec­tura judeţului Sibiu, pentru a verifica gestiunea pe 1929—1931 şi 1933 cât a fost prefect de judeţ Dl Dr. Coriolan Ştefan, am constatat următoarele: Dl Coriolan Ştefan în calitate de prefect al jude­ţului se socoteşte în drept ca prin decizia Nr. 110 din 5 Martie 1929 alăturată aci în copie. Să dispună cu dela sine putere înfinţarea şi perceperea unor taxe lunare pe autobuzele care fac transportul de persoane între două sau mai multe localităţi în interiorul judeţului, stabilite după lungimea traseului parcurs. Tot prin această decizie numitul domn fi­xează şi modul întrebuinţării banilor rezultaţ­ din aceste taxe după fantezia sa, însă calculat în aşa fel ca în orice moment să poată dispune de bănui judeţului după bunul său plac şi în corcondanţă strânsă cu in­teresele sale personale şi politice. Prin acest ucaz d-sa înfiinţează şi un post în care l-a numit pe un favorit al său, anume Victor Pop, cu salariu de 8000 de Lei lunar, pe care îl însărcina­se numai de formă cu supravegherea şi reglementarea autobuzelor, iar cu încasarea cotizaţiilor, urmărirea, zice decizia, celor ce nu plătesc cotizaţiile şi în legă­tură cu rezolvarea tuturor agendelor îl numeşte pe dl. Nicolae Şandru, funcţionar la această prefectură şi pentru care i-a fixat o remuneraţie de 3000 lei lunar peste salarul pe care-l are Dşa în calitate de funcţio­nar al prefecturei. Prin acest fapt, fostul prefect al judeţului Sibiu, Coriolan Ştefan se face vinovat faţă de dispoziţiile art. 109 din Constituţia nouă din 29 Martie 1929 care zice «Nici un impozit de ori­ce natură nu se poate stabili şi percepe decât pe baza unei legi.» Legea compt. publice, atât cea din 1903, cât şi cea din 29 Iulie 1929, opreşte categoric înfiinţarea de impozite şi chiar prevede sancţiuni severe în contra acelora care s’ar deda la astfel de operaţiuni. Legea compt. publice din 1903 zice la art. 33: «Nici un impozit nu poate fi aşezat şi împlinit, decât după ce va fi votat de Corpurile Legiuitoare şi sancţionat de Rege» iar art. 34 zice «Este cu desăvârşire oprita împlinirea oricăror contribuţiuni directe sau indirecte, altele decât acelea care sunt autorizate de legile anuale de finanţe sub ori­ce denumire.» Legea compr. publice din 29 Iulie 1929 în art. 55 zice: «Nici un impozit de orice natură nu poate fi a­­şezat şi împlinit potrivit art. 109 din Constituţie, decât ce se va fi stabilit prin lege». Art. 56 zice: Legea Nu aruncaţi banii la loteriile streine, jucaţi cu încredere la „Loteria Statului Român“

Next