Tribuna, ianuarie 1935 (Anul 8, nr. 377-380)

1935-01-01 / nr. 377

ANUL VII­ Nr. 31* SÎBIKi, Marti 1 Ianuarie 1935 PREJUL ABONAMENTULUI Pe 1 an Lei 500­ : Pe­­ an r mntni su­h tiiili .'890 Director: N. C. DROC REDACȚII: Sibiu str. Reg. Iltaria Nr. 31 București, Bulev. Elisebeta 24 Tele­fon 3.70.39. apare ssilnîc P21411 Reparaţii de prov.t si ieftin R­afit94in­­ KUNTE Str. Regina Maria str. Regina Maria 31 Anunțuri, Lei 5 cm* în pagina Inseratei jr și Lei 8 în pagina de text. Suntem în pragul unui nou om­ al unui an de noi speranje şi iluzii pe care ni le-am făcut Întotdeauna şi pe care Ie facem şi acum şi ştim foarte bine că nu ne aşteaptă numai decepţii. Avem tot dreptul să credem a­­ceasta listându ne numai pe ce­­ea ce am constatat in anul care işi trăeşte acum ultimele clipe. Să privim înapoi cu un an. Eram In epoca tulbure după ale* geri, epoca de consolidare a gu* vernuluî !n lupta cu mişcările extremiste. Totul ne spunea şi zi­­arul nostru a prezis că această situaţie va culmina prin fapte ne* cugetate. Intr’adev&r s au trecut de efti trei zile șl ». G. Duca a căzut răpus de gloanțe la Sinaia. A urmat apoi o epocă tulbure de rupiciune; starea de asediu și cenzura sas instituit din nou cre­­zându-se ci prin aceste măsuri se vor calma spiritele agitate. Calmul iasă n'a dispărut aici un moment, intr’un interval scurt s’au schimbat trei guvern p­ână când i'a stabilit «n guvern de oarecare autoritate, care a sdut *» potolească spiritele şi care apoi a păşit la consolidarea ţării. In* tr'un interval scurt guvernul a­­luut legea conversiunii merită si reglementeze definitiv datoriile şi să re­în­vieze eruditul. Anul 1934 a dese­bit hurii probleme cu totul nai pestre fare noastră. S'a pus real tatai problem» moralităţii in ▼tal* public«. Conştiinţa cetite* ■«•aci « noastră a suferit un e­­veniraeat important prin faptul ci n cerut sancţiuni Împotriva tino* vat'tor din afacerea Skoda. Idei# de cinste şi de legalise a face* put si şi recâştige terenul pe c*re • meriti. Formele ameninţătoare ale c©rep|feî şi imoralităţii au avut darii să trezească o negalia pa* terni«! tn conştiinţa cetăţenească a noastră. Ua eveatmeal de seamă al anului, din punct de vedere mo­ral, au fost măturile de educaţie pentru generaţia care se ridici acum. Sta pus problema unei re­generări morale, a schimbăr psichozei bolnave cere stăpâneşte nu numai pe iereri der şi mare parte din adulţi. Pentru remedierea crizei fi­­nenciare s'au luat multe măsuri dar cere n'au avut rezultatul scontat. Dar cea mai nenorocită măsură a fost confingentarea, adică restricţiunea importului. Comerţul cu devize a fost mo­nopolizat de Banca Naţională ca o urmare a acestei măsuri. Şi astfel mare parte din viaţa eco­­nomică externă a fost oprită din mm. A Început însă specula fa­bricanţilor din lăuntrul ţării. Car­telurile fierului, bumbacului şi a zahărului, ele­meni de primă nece­sitate s'au refăcut, pricinuind o scumpire excesivă a traiului. Conştiinţa rmf­onetă sta ma­nifestat lăudabil şi în domeniul fi­nanciar. Împrumutul de înzestrare la care a subscris şi cel mai umil cetăţean, este dovada ace­stui mare adevăr. Primile din punct de vedere social evenimentele de mai sus prezintă simptome îmbucurătoare de o îndreptare n situaţiei actu­ale. A eas!» au înseamnă că dela an»? *955 şi nu cerem o tndrep­tu s ta mai bine. Ne aflăm la .pragul un­ui nou a«, ta cs?e păşim cu muntea sat şi siguri ce ţii.fvr lv «atata Do» fim ca noul tn să ne aducă un salvator ta« mai bine zis un con­tinuator al operei de regenerare morali, naţională şi financiară. Dorim ca an«1­49S3 «ă ne adu­ci belşug economie, dar şi un gutem care $k ai bă şotacl pen* tru îndreptare» nării la care s ntem. Aşteptam anul 1935 cu toată speranţa şi eu tot ehaal fineţaM noastre. Bazaţi pe începuturile pro­miţătoare din 1934 spetim că peste un an vom avea s»*usf«cţi« să înregistrăm sfârşitul greutăţilor în care ne «batem. AN NOU FERICIT! Aurel Tim­cu Citiţi şi răspândiţi „Tribuna“ O convorbire cu di­­r.­retului Ziarele şi chiar şi „Tribuna* au înregistrat ştirea că la alege­rea parţială de la Arad — ale­gere prilejuită de demisia dlui Mîhaîl Mărcuş şi trecerea dsale ca administrator la Banca Naţio­nală — între alte candidaturi va fi şi aceia a dlui Dr. Ioan Se­­racin, cunoscutul frantaş al tine­retului liberal Ardelean. Ştirea a provocat o mare surpriză in cer­curile politice Ardelene dat fiind situaţia specială a dlui Dr. Ioan Seracin In organizaţiile liberale eta aici. Om de merite de muncă, cu un stat de serviciu inegalst şi un talentat agitator de masse, dl Dr. loan Seracin este mereu han­dicapat în acţiunea sa politică de un cerc restrâns de elemente, cari loae gravitează în jurul dlui Lapedatu. Am «tautat deci să aflăm motivul acestei candidaturi anun­ţate într'un moment, în care ten­siunea între dl Dr. I. Seracin şi grupul Al. Lapedatu a atins cul­mea. Profitând de faptul că tâ­nărul om politic şi a petivent str­uliorile in mijlocul familiei, în­tr'un sat al judeţului nostru am putut sta de vorbă asupra tuturor problemelor politice de acîunlitate Din convorbirea noastră reţinem cele ce «rotea*«. Candid­atwra rfcfa Ara al .Bite adevărat, mi am mani­festat intenţiune» de a candida la alegere* parţiali dela Arad Nu im luat o hotărâre definitivă în această privinţă, deoarece chen­sliunea Iacă nu este actuală. Dl M hftil Mffct­ t mi a f­wf numit administrator 1* Bane* Naţioneni şi deci n» a putut nici demisiona din parlament. Informal tie mu­stre sunt îbfcă pozitive ci tapluî se va produce îndată după săr­bători. Atunci putem vorbi în mod concret, azi vorbim doar ipotetic. Mol »1 Vă »sigur că nu am făcut păni în momentul de fa|ă nici un demers oficial î» vederea asigurării candidaturii mele. Nu am cerut nici agrementul part«» datai şi nici al guvernului. Am ficat doar b­adagii de naturi particulară printre prie­­tanii politici, în special printre 1. Seracin, fruntaşul tîne­­liberal ardeleni Vă mărturisesc sunt foarte mulţumii de cele ce fim constatat; candidatura mea este primită cu simpatie. E drept, nu am consultat nici organizaţia dela Arad. Nu puteam s'o fac Incinte ca demisia dlui Mărcuş să fie fapt Împlinit. Am credinţa că şi aici voi întâmpina aceiaş sim­patiei O hotărâm a regreta­tului I. G. Duca îmi este jenant pentru me’­moria lui loan G. Duca — p* care trebue s'o păstrăm neînti­nată și ferită de lupte politice — dar trebue să mărturisesc : reg­retatul Duca a fost pentru in­tr­are* mea în parlament del* aie* gerile generale de acum un an. Am fost recomandat pe mai multe list*' de candidaţi, la Hunedoara, la Arad, la Botoşani, la Cluj, dar anumita forţe oculte, azi desco­perite în toată goliciunea lor, a* împiedecat intrare­a mea în ca­meră. Regreta­tul loan Duca a fost adânc mâhnit de acest lucru ?i din prilejul ultimei audienţa pe cart am avut o la el In ziua de 8 Decemvrie 1913, mi * repetai hotârârea ei la ce* dintăl «le­­gete parţiali voi ii candidat de guvern. Moartea năpraznică a a­­cel»!* care m’a isit a spulberai şi a ceasta dorinţă sinceri. Azi, dup* câte miatai­­ dai să trăesc la decursul anat a* de guvernare şi trecut p«ste indetîcu­­tvţa de a mă prefaţa de had* rărea unsla care au mat es te» suni ferm hotărât să lupt pentru împlinrea dorinţei aelat care sl dea­­me somnul la Ursani. îmi da» seama ci poate la anumita cercuri liberale Ardelene — fortele ouulie de eri — voi» întâmpina rezistenţă. Nu voi» ceda, pentru c& pe mine lupta nu mi sperie. Eu fac parti dintre a­­ceia care atu înscris partida/ li­beral nu ei si nu ei sequ imcris In partidat liberal. 10« cerşee» nici odată onoruri cu preţul ab­­dia­rii dela libertatea mea de gândire, dtp« cum nu voi» căuta să fac dintr'o situaţiune înalţi. (continuare în pag. 2 a)

Next