Tribuna, martie 1935 (Anul 8, nr. 384-386)
1935-03-03 / nr. 384
mm, WES» m*Uă. r««racdl 3 Muffe 105 WM& «stmosăm % fa, Reparații de RADIO promt fi FftEfUC, ARON AMEKTlii, 111 IV 1 in Lei 5f®~~ Pe J an Lei 28®— IMN Rlfaftagl $ k nMiii» KM ifiul Director: N. C. DROG KHDACfl, 9H»ht str. Reg- fllarfa Nr. 31 ülwureftl, BuleT, Elisabcía 24 leiden 3,70.3®. Zlar National Independent apare zilnic >«Üfo Radio* Lm KUMTE Síp. R«9ómi Mfcta No. 49 Administraţia: Sibiu: sfr. Regina jRarfo II Ananfari. Lai 9 era* Io »agfa»iasarai Jar și Lai 8 1* pagina de less. Iffl [Iii (IEIIIOIIT Guvernul liberal vrea să re* facă creditul și încă pe bază de legel Par’că printr'o lege poli «8*1 obligi pe bancher s’au parii* «dar să acorde credit cuiva, când «I nu vrea și unei persoane ia «are nu are încredere?! Creditul s’a pierdut în anii 1930—1931, când statul a rămas Ailor cu miliarde furnizorilor să!ți când băncile hrăpăreţe de pe «rata dobânzilor prea mari ce au ffccasat, nu şi-au mai pufui rec«* pera nici capitalurile împrumutatei Că unii interesafi, pun lipsa de credit în sarcina legii con* torsiunii e o fățărnicie. Conversiunea trebuia făcută, did altfel clasa producătoare «fidea pradă cămătarilor şi ban* «heritor constituiţi In bandă or* ganizată pentru Jaf şi acapararea bogăţiilor particulare şi naţionale. Primul gest de curaj în această drecţie l*a făcut di Constantin Argetoianu, a cărui lege a con* uenluati a fost și cea mai buni, «fid toate legile de eowreraiune €9 l*au urmat n’au putut si nu mse puiet I salvatoare ! Că a fost absolută nevoe A leget diai Argeioianu o dovedește faptul cft toate guvernele «ort seu succedat flecare agent «de o lege a lichidării datoriilor. Ci era necesar® o dovedește d faptul d toate partidele polit- Ice as supranicttaf oferind messe! deetoraie reduceri foarte mari, Nr partidele cari apărau creditul — con» a fend partidul conserva* tor al d-lui Grigore Filipescu — «'au fost In stare si scoată nici «r deputat! Dacă paridul liberal — care « partid bancar — a făcut actuala lege a conversiunii, a făcut*o î« e&*ha concep fiii or sale de politici economică şi numai de teamă de a nu dispărea pe orizontul vieţii politice şi nici decum de şiragul datoraţilor, cari erau îndatoraţ! pânfi n gât instituiţilor de «Inedit liberale, Legea pentru refacerea cre* dflului va fi o lege moartă, care v a rămâne Înmormântată în cartoanele Monitorului Oficial. 1 nan te de toate trebue aranjată problema exportului nostru pentru a veni la curent cu situa|ia plăţilor noastre in străinătate. De aproape un an de zile guvernul se chinueşte să reglementeze regimul comerţului nostru exterior schimbând din lună ’n lună provonibilul asasinat comis la Craiova, a pus în mişcare toată opinia publică a acestei ţări. Nu faptul că criminalul e un tânăr ofiţer —Adrian Petrescu — căci şi ofiţerii sunt oameni cu calităţi şi defecte şi haina militară poate ascunde un erou, un laş, an senin sau sa degenerat, dar lumea s’a îngrozit de procedeele salbatece şi inchizitoriale alepoliţiei moderne*, ale aşa ziseipoliţii ştiinţifica*,care a arestat 3 oameni nevinovaţi, i-a schingiuit un bătăi* ba torturat până au fost nevoiţi să recunoască o crimă pe care n’au comis-o! Dacă la confruntări nu se potriveau răspunsurile bătăile se repetau până ce se potriveau rispunsurie. Această inchetie a durat timp de 2 săptămâni, s’a format un voluminos dosar, care urma să ajungă în faţa curţii cu juraţi, care în baza celor recunoscute în faţa organelor ,poliţiei moderne nti trântea pe tobte la vrt’o 15—20 ani de ocnă, dacă adevăratul asasin — sublocotenentul Adrian Petrescu — mustrat de comştiinţă, nu s’ar fi prezentat singur şi nu şi-ar fi mărturisit crima abominabilă, comită asupra bătrânei domnişoare Maria Şerbănescu, din Craiova. Numai datorită acestei întâmplări, cei 3 nenorociţi au fost eliberaţi după ce au rămas banal paralizat, iar ceilalţi doi cotonogiţi şi neoameni pe tot restul vieţii torcedeele şi dibuind prin labirintul unei vieţi economice pe care n’o cunoaşte ! După reglementarea comerţului exterior, guvernul să- şi echilibreze bugetul şi să-şi achite furnizorii, apoi creditul va reînvia dela sine, fără legi şi comisiuni de magicieni. (Schwartskünstler*1). Cine răspunde de faptele acelor poliţişti criminali ? Cum ofiţerii de poliţie judiciară sunt justiţiabili de Cărţile de Apel, procurorul general al Curţii de Apel Craiova, are obligaţia şi datoria morală — în interesul superior al justiţiei — să procedeze de urgenţă la stabilirea răspunderilor şi aplicarea celor mai severe sancţiuni în contra poliţiştilor vinovaţi! Dacă totuşi procurorul general din Craiova nu va face aceasta, atunci e datoria procurorului general al înaltei Cuţ de Casaţie să Intervină ! Că justiţia ar fi comis o grozavă eroare judiciară — pe baza actelor dresate de poliţie — e un fapt şi rămâne bine stabil® că cinstea justiţiei a fost salvata numai graţie unei întâmplări . Pentru prestigiu! autorităţilor poliţieneşti şi judiciare se impune îndepărtarea imediată a acestor brute din serviciul statului iar pentm ca pe viitor asemenea crime să nu se mai poată Martiré, ar trebui introdusă în procedura penală asistenţa advocat»rului apărător, aşa cum există la procedura penală franceză ! întrucât cunoaştem obiceiurile dinŢara lui Hübsch*, atragem atenţiunea d-lui Dr. Valeria Pop, actualul ministru de justiţie, eminentul jurist, cam a dat dovadă de imparţialitate , curaj civic, rugandu-i să dispund cele legate. Nicolae C. Drot Eroare Judiciară ? Crima palitiei moderne 1 li aliiiOCHii lALEi POP, iliM judlitl Izgonirea lui Alex. Şeai! Social democraţia în descompunere. Pretinsul apărător al munci* torim!! social democrate din Sibiu, Alexandru Şeai, lingăul Iovilor sfd dela centru Mirescu & Co. intrat fraudulos în consiliul Casei Cercoaie din Sibiu, de unde în urma contestaţiilor muncitorilor și patronilor, cari î*au acuzat și dovedit efi s’* folosit de acte false și că a canini mari pagube moaciforimii, a fost dat afară, fisple descrise in ziarul nostru. După ce a fost dat «fără, șef»! săi, — pentru a nu pierde firma partidului din Sibiu, căci partizanii de mult f*au părăsit —* a» intervenit şi Iau introdus din nou pe uşa de din dos. Cu acea ocaziune ziarul nostru a dat din nou alarma, iar dl prefect al judeţului s’a sesizat imediat şi scandalizat de asemenea procedee a intervenit la Ministerul Muncii, care a dispus imediata lui îndepărtare. Ca o dovadă că acuzaţiile ce i am adus şi alarma dată de noi au fost făcute chiţe în interesul muncitorimii, care ne *1 putea suferi ca reprezentant al ei, r faptul că chiar muncitorii «indicatului tipografilor din Sibiu i-au îndepărtat nu numai din sfodkai dar chiar şi din tipografia Kfflîfi , Drotleîf unde lucra, ameninţând cu greva în caz că nu v’a fi îndepărtat ! Rezultatul a fost că Irma Kraft! A Drotleff i-a arezis serviciul. Aflăm că acest individ a fost susţinut de conducerea centrală a partidului, ori, noi întrebăm muncitorimea, care mai e dusă de nas, nu crede că nnei centru nu mai e bun , după cum am citit într un ziar — tot muncitoresc — că chiar matadorii Lotar Rădăceanu şi Bragadireanu au fost excluşi din sindicatul funcţionarilor particulari din capitală, pentru trădarea intereselor sindicale! Muncitori, deschide*ţi-vă ochii !