Tribuna, martie 1935 (Anul 8, nr. 384-386)

1935-03-03 / nr. 384

mm, WES» m*Uă. r««racdl 3 Muffe 105 WM& «stmosăm % fa, Reparații de RADIO promt fi FftEfUC, ARON AMEKTlii, 111 IV 1 in Lei 5f®~~ Pe J an Lei 28®— IMN Rlfaftagl $ k nMiii» KM ifiul Director: N. C. DROG KHDACfl, 9H»ht str. Reg- fllarfa Nr. 31 ülwureftl, BuleT, Elisabcía 24 leiden 3,70.3®. Zlar National Independent apare zilnic >«Üfo Radio* Lm KUMTE Síp. R«9ómi Mfcta No. 49 Administraţia: Sibiu: sfr. Regina jRarfo II Ananfari. Lai 9 era* Io »agfa»­iasarai­ J­ar și Lai 8 1* pagina de less. Iffl [Iii (IEIIIOII­T Guvernul liberal vrea să re* facă creditul și încă pe bază de legel Par’că printr'o lege poli «8*1 obligi pe bancher s’au parii* «d­ar să acorde credit cuiva, când «I nu vrea și unei persoane ia «are nu are încredere?! Creditul s’a pierdut în anii 1930—1931, când statul a rămas Ailor cu miliarde furnizorilor să!­ți când băncile hrăpăreţe de pe «rata dobânzilor prea mari ce au ffccasat, nu şi-au mai pufui rec«* pera nici capitalurile împrumutatei Că unii interesafi, pun lipsa de credit în sarcina legii con* torsiunii e o fățărnicie. Conversiunea trebuia făcută, did altfel clasa producătoare «fidea pradă cămătarilor şi ban* «heritor constituiţi In bandă or* ganizată pentru Jaf şi acapararea bogăţiilor particulare şi naţionale. Primul gest de curaj în această drecţie l*a făcut di Constantin Argetoianu, a cărui lege a con* uenluati a fost și cea mai buni, «fid toate legile de eowreraiune €9 l*au urmat n’au putut si nu mse puiet I salvatoare ! Că a fost absolută nevoe A leget diai Argeioianu o do­vedește faptul cft toate guvernele «ort seu succedat flecare a­gent «de o lege a lichidării datoriilor. Ci era necesar® o dovedește d faptul d toate partidele polit- Ice as supranicttaf oferind messe! deetoraie reduceri foarte mari, Nr partidele cari apărau creditul — con» a fend partidul conserva* tor al d-lui Grigore Filipescu — «'au fost In stare si scoată nici «r deputat! Dacă paridul liberal — care « partid bancar — a făcut actuala lege a conversiunii, a făcut*o î« e&*h­a concep fiii or sale de poli­tici economică şi numai de teamă de a nu dispărea­­ pe orizontul vieţii politice şi nici decum de şiragul datoraţilor, cari erau înda­toraţ! pânfi n gât instituiţilor de «Inedit liberale, Legea pentru refacerea cre* dflului va fi o lege moartă, care v a rămâne Înmormântată în car­toanele Monitorului Oficial. 1 nan te de toate trebue aran­jată problema exportului nostru pentru a veni la curent cu situa­­|ia plăţilor noastre in străinătate. De aproape un an de zile guver­nul se chinueşte să reglementeze regimul comerţului nostru exterior schimbând din lună ’n lună prov­onibilul asasinat comis la Craiova, a pus în mişcare toată opinia publică a acestei ţări. Nu faptul că criminalul e un tânăr ofiţer —Adrian Petrescu — căci şi ofiţerii sunt oameni cu calităţi şi defecte şi haina militară poate ascunde un erou, un laş, an se­nin sau sa degenerat, dar lumea s’a îngrozit de procedeele salba­­tece şi inchizitoriale ale­­poliţiei moderne*, ale aşa zisei­­poliţii ştiinţifica*,care a arestat 3 oameni nevinovaţi, i-a schingiuit un bătăi* ba torturat până au fost nevoiţi să recunoască o crimă pe care n’au comis-o! Dacă la confruntări nu se potriveau răspunsurile bătăile se repetau până ce se potriveau ris­­pun­sur­­ie. Această inch­e­­tie a durat timp de 2 săptămâni, s’a format un voluminos dosar, care urma să ajungă în faţa curţii cu juraţi, care în baza celor recu­noscute în faţa organelor ,poli­ţiei moderne n­ti trântea pe tobt­e la vrt’o 15—20 ani de ocnă, dacă adevăratul asasin — sub­locotenentul Adrian Petrescu — mustrat de comştiinţă, nu s’ar fi prezentat singur şi nu şi-ar fi mărturisit crima abominabilă, co­mită asupra bătrânei domnişoare Maria Şerbănescu, din Craiova. Numai datorită acestei în­tâmplări, cei 3 nenorociţi au fost eliberaţi după ce au rămas b­anal paralizat, iar ceilalţi doi cotono­giţi şi neoameni pe tot restul vieţii tor­­­cedeele şi dibuind prin labirintul unei vieţi economice pe care n’o cunoaşte ! După reglementarea comer­ţului exterior, guvernul să- şi echi­libreze bugetul şi să-şi achite furnizorii, apoi creditul va reînvia dela sine, fără legi şi comisiuni de magicieni. (Schwarts­künstler*1). Cine răspunde de faptele acelor poliţişti criminali ? Cum ofiţerii de poliţie judi­ciară sunt justiţiabili de Cărţile de Apel, procurorul general al Curţii de Apel Craiova, are obli­gaţia şi datoria morală — în interesul superior al justiţiei — să procedeze de urgenţă la sta­bilirea răspunderilor şi aplicarea celor mai severe sancţiuni în con­tra poliţişti­lor vinovaţi! Dacă totuşi procurorul ge­neral din Craiova nu va face aceasta, atunci e datoria procu­rorului general al înaltei Cuţ de Casaţie să Intervină ! Că justiţia ar fi comis o grozavă eroare judiciară — pe baza actelor dresate de poliţie — e un fapt şi rămâne bine stabil® că cinstea justiţiei a fost salvata numai graţie unei întâmplări . Pentru prestigiu! autorităţi­lor poliţieneşti şi judiciare se im­pune îndepărtarea imediată a a­­cestor brute din serviciul statului iar pentm ca pe viitor asemenea crime să nu se mai poată Marti­ré, ar trebui introdusă în proce­dura penală asistenţa advocat»­­rului apărător, aşa cum există la procedura penală franceză ! întrucât cunoaştem obiceiur­­ile din­­Ţara lui Hübsch*, a­tragem atenţiunea d-lui Dr. Va­leria Pop, actualul ministru d­e justiţie, eminentul jurist, cam a dat dovadă de imparţialitate , curaj civic, rugandu-i să dispund cele legate. Nicolae C. Drot Eroare Judiciară ? Crima palitiei moderne 1 li aliiiOCH­ii lALEi POP, iliM ju­d­litl Izgonirea lui Alex. Şeai! Social democraţia în descompunere. Pretinsul apărător al munci* torim!! social democrate din Sibiu, Alexandru Şeai, lingăul Iovilor sfd­ dela centru Mirescu & Co. intrat fraudulos în consiliul Casei Cer­­coaie din Sibiu, de unde în urma contestaţiilor muncitorilor și pa­tronilor, cari î*au acuzat și dove­dit efi s’* folosit de acte false și că a canini mari pagube moaci­­forimii, a fost dat afară, fisple des­crise in ziarul nostru. După ce a fost dat «fără, șef»! săi, — pentru a nu pierde firma partidului din Sibiu, căci partizanii de mult f*au părăsit —* a» intervenit şi Iau introdus din nou pe uşa de din dos. Cu acea ocaziune ziarul nostru a dat din nou alarma, iar dl prefect al judeţului s’a sesizat imediat şi scandalizat de aseme­nea procedee a intervenit la Mi­nisterul Muncii, care a dispus imediata lui îndepărtare. Ca o dovadă că acuzaţiile ce i am adus şi alarma dată de noi au fost făcute chiţe în inte­resul muncitorimii, care ne *1 putea suferi ca reprezentant al ei, r faptul că chiar muncitorii «indica­­tului tipografilor din Sibiu i-au îndepărtat nu­ numai din sfodkai dar chiar şi din tipografia Kfflîfi , Drotleîf unde lucra, ameninţând cu greva în caz că nu v’a fi în­depărtat ! Rezultatul a fost că Irma Kraft! A Drotleff i-a arezis servi­ciul. A­flăm că acest individ a fost susţinut de conducerea centrală a partidului, ori, noi întrebăm muncitorimea, care mai e dusă de nas, nu crede că nnei centru nu mai e bun , după cum am citit într un ziar — tot muncitoresc — că chiar matadorii Lotar Rădă­­ceanu şi Bragadireanu au fost excluşi din sindicatul funcţionarilor particulari din capitală, pentru trădarea intereselor sindicale! Muncitori, deschide*ţi-vă ochii !

Next