Tribuna, aprilie 1935 (Anul 8, nr. 387-389)

1935-04-07 / nr. 387

y ' Anul VIII Nr. 387 PRETUL Abonamentului La zilnic Pe 1 an Iei 500 Pe */2 an lei 280 Pentru autori* t?ţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an lei 15o Pe V2 an „ 80 ~»'~Ti TlllîiMiiirniirP*r~:gaej^^ V JROC v r 1 I: Director RED Sibiu Str. Regina Maria Nr. 31 București Bulevardul Elissibeta 24 Telefon 3.70.39 SIBIU, Duminecă 7 Aprilie 1935 Preţul unui exemplar­­ Lei Reparaţii de RADIO PROMT 91 IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Ziar National Independent îîfflefie Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 31 Anunţuri: Lei 5 ani în pagina înse­­seratelor și Lei 8 în pagi­na de text. mpozit pentru înarmarea Motto Scumpă dragoste, credință lji jur, până la mormânt Tot ce sunt fi­lm pe lume Tu mii-ai dat, străbun pământ! ţarii. Prin discursul ţinut la Radio primul ministru dl. O. Tâtarescu a demonstrat nevoia unei urgente înarmări a ţârii, faţă de even­men­tele din Germania. Toată lumea cu mintea sănătoasă îşi dă per­fect de bine seama de acest im­perativ naţional, care azi se im­pune mai urgent ca oricând. Dacă nu vom da azi, mâine vom fi nevo­ţi a da, însă va fi prea târ­ziu, căci duşmanii ne vor cotro­pi şi ne vor lua şi puţinul ce ne va fi rămas, după ce ne vor fi distrus şi ţara. „Salus rei publicae, suprema lex este! (Salvarea statului e su­prema lege) Acest principiu din armplul Tiidafi s a aplicat şi se va mai aplica în toate ţările, cât va mai exista o organizaţie de stat. Pe baza acestui principiu s’a ex­­propiat moşiile boerilor şi s’au dat ţăranilor soldaţi, cari au apă­rat Moldova de germani şi Ro­mânia întreagă de pericolul bol­şevic ! Ţăranul soldat român nu avea pământ ca stare nu avea ce apăra, iar înţeleptul rege Fer­dinand ştiind aceasta Le-a promis şi Le-a dat! Recunoaştem perfecta drep­tate a dlui prim ministru şi chiar noi, prin coloanele acestui ziar, am cerut şi cerem de ani de z de înarmarea ţării, dându-ne seama că fără o armată puternică, nu putem avea siguranţa zilei de mâine. Dacă vrei pace, prepară-te de război ! Găsim însă că aceste impo­zite vor apăsa şi mai greu pe spatele cetăţenilor prea sărăciţi azi şi găsim că nu e drept ca azi tot mulţimea celor săraci să suporte impozitele pe articolele de consumaţie, din cari se va în­zestra armata, iar mâine tot mul­ţimea anonimă să formeze carnea de tun a duşmanului! Nu e drept ca un ţăran să contribue anual cu 1000 lei pen­tru înarmarea ţării — prin impozi­tele puse pe articolele ce consumă cu familia sa — iar un multimi­lionar, care mâine va fi mobilizat pe loc sau la partea sedentară să contribue azi cu 2 sau 3000 lei! Precum în timpul răsboiului s’a promis exproprierea — şi s’a făcut — deşi constituţia garan­tează dreptul de proprietate, s’ar putea face azi exproprierea capi­talului ! O expropriere progresivă, în­ţeleg ca până la 20.000 lei să nu se i­a nimic, iar dela 20.000 în sus să se i­a progresiv începând cu 2% şi sfârşind cu 85%. — De ce nu s’ar putea expro­­pria m­iea industrie, — care în marea ei majoritate e în mâini străine — şi ar trece în patrimo­niul statului? De ce nu s’ar pune în va­loare stuful din delta Dunării, care are o valoare de câteva zeci de miliarde ? Azi în România se plătesc cele mai mari impozite din cari majoritatea apasă pe ţărani şi comercianţi. Ce pagubă ar fi dacă statul ar lua 1/2 din fabricile Vitrometan, I. R. T. I. Westen din Mediaş, G. R. L. din Sebeş Alba, Gon­­disch & Simonis, Gremen & Co Cisnădie etc- din cari unele au furat statul şi au fost amendate cu milioane? Nu numai că n’ar fi o pagu­bă, dar ar fi un mare câştig pen­tru stat, căci ar avea imediat ba­ni pentru înarmare, dar ar face şi o dreptate socială, căci în ca­zul unei mobilizări toţi stăpânii acestor fabrici vor fi mobilizaţi pe foc pentru aşi conduce mai departe fabricile, iar tranşeele vor fi umplute tot de bieţii români secătuiţi azi! Noi înţelegem prea bine că trebue să dăm totul pentru ţară, dar în primul rând să dea aceia, cari au averi de zeci şi sute de milioane, averi câştigate din pă­mântul acestei ţări şi din prostia acestui popor. Cerem să fie for­ţaţi sa dea aceia, cari n’au dat sau au dat prea puţin, la împru­mutul de înzestrare! Cât a dat prinţul Ştirbey cu avere de 41/2 miliarde — care e şi absenteist, cât a dat miliardarul domn Dr. C. Angelescu, care are un venit de aproape un milion la zi, când M. S. Regele cu Voevo­­dul M­hai au dat 8 milioane lei! ? Bănuim că dl prim ministru G. Tătarescu — care e un mare patriot — ar face acestea, dar e oprit şi nu are curajul să dea cu pumnul! Să dea însă cu pumnul, că ţara o aprobă şi ajută! Nicolae C­oroc Ridicarea iconostasului din Bungard In chestiunea ridicării iconosta­sul din Bungard, ne am interesat la «Comisia Monumentelor Istorice» din Ministerul Cultelor şi am aflat că dl. prefect N. Regman a primit ordin scris pentru a ridica acel iconostas şi a-l preda mitropolitului Bălan. Publicăm în copie acest ordin: Ministerul Instrucţiunii, al Cultelor şi Artelor Comisiunea Monumentelor Istorice. No. 1517/21 Dec. 1934 Domnului Prefect al jud. Sibiu. Avem onoare a vă face cunoscut că tâmpla bisericii din Bungard — fiind declarată monument istoric. — Urm­ează a fi ridicată şi predată Mi­tropoliei ortodoxe din Sibiu. Mitropolia va da tâmpla cea nouă în schimbul acesteia. In consecinţă, sunteţi rugat a ri«­dica tâmpla bisericii din Bungard şi a o prede Mitropolîei din Sibiu, î. gri» N. C. Droc 'HI'.U' ..I II I I »———— find totdeodată să se dea bisericii din Bungard, tâmpla dala Mitropolie. Ministru: Director: Al. Lâpu­n.­ indiscifrabil Așadî ■! prefect al județului a fost acopsi a făcut altceva decât să executa ur­ ordin scris. Știut este câ, ordinul se execută, nu se discută! Dacă prefectul n'ar fi executat ordinul ar fi fost expus la sancţiuni, ori din acest punct de vedere găsim că pro­cedeul dlui prefect N. Regman, de a alege ziua de Marţia Mare, cănd bun­­gârzenii nu erau acasă a fost foarte bun, căci dacă ar fi ales altă zi, când bărbaţii erau acasă, uşor s’ar fi putut Întâmpla vărsare de sânge ! Rămâne să vedem dacă mitropol­iitul n’a indus în eroare Comisia Mo­numentelor Istorice și dacă nu s’a căl­cat legea ?! In numărul viitor ne vom ocupa cu această lăture a chestiunii. Deputaţii de eri şi cei de azi. Ce fac deputaţii noştri? In România mică de eri, în Ca­­naanul Europei, oamenii politici se recrutau din cele mai valoroase ele­­mente, cari dacă erau în locuri de răs­pundere politică, îşi făceau cu vârf şi îndesat datoria. In desbaterile Cernerii se du­ceau lupte violente, pe chestiuni de principii, pe chestiuni de interes na­ţional, dar totdeauna în termeni cu­viincioşi şi parlamentari. — Parlamentari ca Nicolae Filipes­­cu, Barbu Delavrancea, Tache Ionescu, Nicolae Fleva, C. A. Rosetti, Barbu Catargiu etc. au fost mândria nea­mului şi ai parlamentarismului româ­nesc. — Patriotismul lor înflăcărat a in­trat în istorie şi a trecut de mult gra­niţele ţării. Sub Dealul Patriarhiei e statuia lui Barbu Catargiu, 1808 — 1862, pe care sunt încrustate cuvintele: „Totul pentru ţară, nimic pentru noi“! Intr’adevăr acei iluştrii dispăruţi au dit totul pentru ţară şi nici unul nu s’a îmbogăţit din politică, cum fac urmaşii lor de după răsboi. Azi s’au ridicat toţi demagogii, toată pleava societăţii, cari cerşesc voturile alegătorilor, promiţându-le cerul şi pământul. Naţional-ţărăniştii prin 1927 spu­neau ţăranilor că­au mai plătească impozitele, e­i le fură hoţii de li­berali şi dacă vor veni ei la gu­vern, vor şterge dările” etc. S’au găsit oameni, cari să­­ creadă şi să­­ voteze, iar după venirea lor la guvern au aşteptat înplinirea făgăduinţelor şi n’au mai plătit impo­zitele! Rezultatul a fost că le-au bă­­tut toba in bătătură. Au venit apoi scumpirea tutunului, a chibritelor, a sării, majorarea timbrelor pe petiţii de la 1.50 la 7 lei, apoi ghiftuirea partizanilor prin Casele Autonome, afacerea Skoda etc. Toate pe spatele poporului. Au venit liberalii, cari făgăduiau reducerea impozitelor, vor da drumul la bani în ţară, din băncile lor (par’că ar da drumul la robinetul de apă) vor înviora comerţul şi industria, pe cari le-au ruinat prin regimul contingentării iar acum au pus impozite noi pe za­hăr, cafea, ceaia, făină şi petrol. Dar n’au pus impozite pe par­­fumuri, pudre, roage de buze etc. Tot poporul sărac plăteşte! Deputaţii de azi n’au deviza lui Barbu Catargiu: „Totul pentru ţară, nimic pentru noi“, ci chiar contrarul: „Totul pentru noi, nimic pentru ţară." Derutaţii de azi caută să se vâre prin­­ siliile de administraţie ale diferit societăţi, fac diferite intervenţii p­entru bani, ba unii dintre parlamentarii de azi sunt ei înşişi contravenienţi la legile fiscale, chiar el înşală statul, nu-şi declară venitu­rile adevărate, sau dacă cumpără sau vând imobile, fac contracte fictive pu­nând spre exemplu în contract 300.009 lei în loc de 1.600.000 lei.

Next