Tribuna, mai 1935 (Anul 8, nr. 390-392)

1935-05-12 / nr. 390

Anul VIII Nr. 390 SIBIU, Duminecă 12 Mai­­ 1935 Preţul unui exemplar 3 Lei PREŢUL Abonamentului La zilnic Pe 1 an Iei 500 Pe V2 an lei 280 Pentru autori­­tăţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an lei 15o Pe V2 an 2­80 Reparaţii de RADIO PROMT şi IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Sib»" Bu Director R " .1. 8 tabela 24 .0.39 Ziar Naţional Independent Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 31 Anunţuri: Lei 5 cm2 în pagina înse­­seratelor şi Lei 8 în pagi­na de text. Acordul franco-sovietic Realizarea acordului franco- sovietic poate fi considerată ca o opera esenţială în garanţia pentru păstrarea păcii. Căci de unde acum o săptămână tratativele în­tre cele două mari republici şo­­văiau, ultimele zile au adus raza de lum­ină necesară, astfel că a­­cordul a fost încheiat spre mul­ţumirea guvernelor de la Moscova şi Paris. Spiritul în care a fost alcă­tuit acordul şi articolele sale, au dat însă de gândit acelora cari nu ştiau dacă pactul francosovietic avea să nesocotească toate cele­lalte tratate, pentru a putea da acestei înţelegeri toată vigoarea. Ori Franţa, prin încheierea pactului de ajutor mutual cu Ru­sia Sovietică, a stabilit fără îndo­ială, în afară de litera pactului, condiţiunile efective în care Franţa sau Rusia se vor ajuta reciproc în cazul unui atac spontan. Îngrijorarea Europei — apa­rentă —, care reeşea din neînţe­legerea tratativelor între cele două puteri, a lăsat să se întrevadă în unele ziare, favorabile unei tergi­versări a lucrurilor, că puteri stră­ine lucrează pentru zădărnicirea efectuării acordului. Dar Rusia sovietică şi Fran­ţa au stabilit, încă din momentul intrării celei dintâi în cadrele So­cietăţii Naţiunilor, politica comună care trebuia să dea asigurarea pă­cei, atât de necesară, mai ales în momente atât de tulburi. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât propaganda hi­tleristă caută să se înfiripeze în ţări cari în timpul răsboiului mondial erau neutre. Cât despre Danemarca şi Suedia, cari aprobă făţiş înarma­rea Germaniei, trebue să urmărim în această aprobare interesată, ca­pitalurile germane care lucrează pe piaţa daneză şi suedeză. Lipsită de oţelul necesar pen­tru fabricarea avioanelor, tunurilor și autocarelor blindate, Germania a primit — în schimbul unei bune recompense oferite Danemarcei — să-și situeze cartierul general al depozitelor de arme, într-una din neînsemnatele insule înconjurătoare ale Danemarcei. Germania trebuia să se în­armeze. Pornită încă din 1934 pe baza abuzurilor revanşarde, nu a putut să nu urmeze planul revi­zionist vânturat pretutindeni de H­­ier. Căci, odată cu retragerea armatelor internaţionale de pe malul stâng al R­âului şi cu rea­lizarea Sarrului, Germania a avut curajul să dea pe faţă înarmările sale. Astăzi, malurile Rinului sunt masate cu regimente naţional-so­­cialiste. Acordul franco-rus, înţe­legerea Balcanică, Mica înţelegere şi înţelegerea franco it­slo-engleză, stau de cealaltă parte a graniţei şi aşteaptă. Cât declară deputaţii şi senatorii cari fac intervenţii şi traficuri de in­fluenţă gras plătite? Demagogia politicianilor a con­tribuit In cea mai mare măsură la si­tuaţia lamentabilă în care ne aflăm azi! Iată dovada: In ţară avem vre’o 280 fabrici de spirt, din cari abia vre’o 10 sunt în mâ­ni româneşti, restul la minori­­tari In special evrei. Din cele 280 fabrici, lucrează vre’o 50, din cari vre’o 20 intens, restul mai puţin. Aceste fabrici pro­duc azi 2000 vagoane anual pe care-l vând statului cu 20 lei litru alcool de Q6°/o- Statul aplică taxa da 60 lei la litru şi 6 lei depozitarului, astfel că spirtul se vinde în en gros cu 85 lei iar în detail cu 90 lei litrul. Din aceste 2000 vagoane, adecă 20.000.000 litri (două zeci milioane) prin taxa de 60 lei la litru statul în­casează un venit de 1.200.000 000 ,an miliard două sute milioane­ lei anual. — In țară însă se consumă în afară de aceste 2000 vagoane sport taxat, încă vre’o 20—30.000 vagoane alcool absolut provenit din rachiu, ţuică ne­taxată, care se vinde cu 50 — 54 lei litrul. — Sunt chiar mici fabrici clandes­tine, instalate sub pământ sau în to­­curi ascunse, instalate în încăperi de câţiva metrii pătraţi, dar produc va­goane de spirt anual, fabricat din fă­ină de porumb, cartofi, vin bere stricată etc. Asemenea fabricaţe, mici dar mo­­derne, avem prin Situ Mare, Baia Mare, Dej şi judeţul Bhor. Trei Sca*­une, Barnolt Făgăraş, natural, toate formează proprietatea evreilor. In unele pâ­r­ţi sunt şi români, cari se ocupă cu această industrie, foarte rentabilă în paguba fiscului şi a sănătăţi, căci spirtul acesta nu e des­­tilat, dar e foarte căutat, fiind mult mai eftin, 50—54 Iei în joc de 90 lei. Aşadar în ţară se consumă 20 până 30.000 vagoane spirt anual, din care nu se taxează decât 2000 vagoane. Ce e de făcut? Soluţia e simplă. Statul să redu­că taxa de la 60 lei la litru la 25 lei, iar fabricantului să i-1 plătească cu 12 lei (pe fabricant 11 costă 7 lei dacă e din porumb şi 4 lei dacă e fabricat din cartofi) iar depozitarilor să­ le dea 7 lei la litru. In felul acesta litru de spirt s’ar vinde detailistului cu 44 Iei, care l-ar putea vinde publicului cu 50 Iei.­­Dacă Ministerul de Finanţe ar face acest lucru, spirtarii clandestini s’ar lăsa de meserie, că nu mai ren­tează, iar fabricile de spirt ar com­plecta diferenţa dela 2000 la 20 — 30 000 vagoane, cât se consumă anual iar statul ar încasa in loc de 1.200. 000 000 lei taxa de 60 lei la 20 000.000 litrii zac, ar încasa după 25.000 vagoane cel puţin­­250 000 000 litrii X 25 Iei = 6 250 000 000 (şase miliarde, două sute cinci zeci milioane) Iei. Uite o diferenţă de peste 5 mi­liarde lei, pe care statul o pierde azi, dar ar putea-o câştiga! Se vor găsi deştepţi, cari să-mi reproşeze că statul are datoria morală să împiedece răspândirea alcoolismu­lui! Sunt, poate, de acord, dar cum e azi, statul propagă alcooli­zarea ma­­sselor şi el rămâne furat şi păgubit. In felul propus de mine cel puţin în­­casează ! Natural că ar trebui modificată Legea Monopolului Alcoolului şi să se prevadă sancţiuni severe pentru splitarii clandestini ! Aflăm că don­ miniştrii Victor Antonescu şi subsecretar V. Rădulescu sunt în posesia unui astfel de memoriu bine documentat, alcătuit de un grup de oameni competenţi, cunoscători ai chestiunii alcoolului la noi şi oameni cu dragoste de neam şi ţară, de ce nu­­ aduc în desbaterea consiliului de miniştrii şi de ce nu şi-l însuşesc, transformându-l în proect de lege? Nu trebue decât bunăvoinţă şi puţin curaj de mână tare, faţă de spir­tarii negrii, iar producătorii de fructe şi prunarii să fie îndrumaţi să-şi ex­porte produsele, căci fructele româ­neşti selecţionate şi bine ambalate au preţ foarte bun în străinătate. La fel s’ar putea proceda şi cu petrolul, sarea şi alte produse mono­­polizate, sau taxate de stat, precum şi cu diferitele carteluri cari sug sângele populaţiei, fură statul, dar în schimb fac miliarde grele din pământul ţării şi prostia poporului nostru. N. C. Droc Iarăşi spirtul negru__ Statul pierde cinci miliarde anual. D­in atenţia domnului Victor Antonescu, ministru de finanţe. Ne plângem de sărăcie, se p’â-.g cetăţenii şi se vaită vistiernicul că bu­getul trebue redus cu 10°/o, iar primul ministru prin discursul ţinut la Radio cere concursul cetăţenilor şi presei pentru noul impozit pus pe articolele de consumare, impozit menit pentru înarmarea ţării. — Austria cu o populaţie să­ăcită de cca 6 milioane locuitori, din care aproape 4 milioane formează popula­ţia Vienei, Austria, care nu poate pro­duce atât cât consumă, fiind nevoită să importe articole de primă necesi­tate, are un buget de aproape 38 mi­liarde lei, iar România cu o populaţie de 19 milioane locuitori are un buget de sărăcie de 20 miliarde, azi când războiul bate la uşe, iar ţara e desar­­mnată! — Cauza? La noi se fură pe capete, iar cei mai mulţi contribuabili sau se sustrag de la impuneri sau sunt impuşi prea puţin sau aproape de loc. Să dovedesc ? A dovedit-o chiar şi dl. profesor Oh Leon, actual ministru, prin cartea Dsalei Ce să spun de furturile orga­nizate de la stat, cum a fost la jandar­merie, la Skoda, dar se fură şi azil Dacă vor să le dovedesc, o fac cu plăcere! — Câţi advocaţi mari din Bucureşti cari câştigă milioane şi zeci de mili­oane anual au declarat veniturile lor reale ? — Câţi fabricanţi şi negustori mari declară veniturile lor reale? -v 11 - m ’»Art f* .., i ViiitwOw^rfii if-ntiii V, i-tii-ri' iî-- ?T-r'- fi. .aim. „Luna Bucureştilor“ va fi cel mai de seamă eveniment al anului O grandioasă trecere în revistă a progreselor realizate în capitala ţării, s’a pregătit pentru intervalul dela 9 Maiu — 9 Iunie în Bucureşti. Sub înaltul patronaj al M. S. Regelui şi organizată cu deosebite griji de Primăria Municipiului, "Luna Bucureştilor" va constitui fără Îndoială şi va reuşii să rămână evenimentul cel mai de seamă al anului.

Next