Tribuna, august 1935 (Anul 8, nr. 399)

1935-08-02 / nr. 399

No. 399 seamă a industriilor mari din ţară cari sunt nu numai exemplele cele mai bune pentru stimularea industriilor mici, ci cari contribuie cel mai mult la întărirea credinţei cetăţenilor că a­­ceastă ţară dispune de o forţă produ­­cătoare care va putea face faţă orică­ror vremuri grele. Din aceste consi­­deratiuni, industriile mici au fost cru­țate de noul cheltueli ce cauzează o astfel da participare, ca In anul viitor să poată lua parte cu atât mai sigur la această manifestare economică. Când am apelat la participarea marilor industrii ale tării ne am bizuit pe rezultatele anilor trecuţi despre care ne am convins că au fost mult apre­ciate de cei cari au vizitat primele noastre târguri printre cari şi condu­­cătorii industriilor mari de faţă­ — Ob­ţinerea adeziunilor a fost pe cât se poate de uşoară şi sperăm că din an un an numărul industriilor importante din alte părţi ale ţării va fi din ce în ce mai mare încât în scurt timp cre­dem că vom ajunge în situaţia de a putea afirma ca târgul de mostre din Sibiu va fi o adevărată oglindă a ca­pacităţii de producţie a ţării. Nu este un simplu optimism această afirmare deoarece de pe acum avem deziunea din partea unui mare număr de in­dustrii importante care intenţionează să participe şi ele. După cele expuse, permiteţi-mi ca în scurte cuvinte să înfăţişez si­tuaţia prezentului târg. Trei mari categorii de producţie sunt bine reprezentate: industria tex­tilă, industria metalurgică şi industria alimentară. Celelalte categorii marii de industrie cum este aceia a prelucrării lemnului, din cauza micşorării consu­mului şi a altor greutăţi care apasă asupra vieţii economice, sunt expuse mai redus. Putem afirma că acest târg la care participă 130 de industrii dovedeşte un progres In raport cu cele precedente. D. Stoicovici vicepreşedintele Uniunei camerelor de comerţ arată importanţa târgului de mostre şi aten­ţiunea ce i s’a dat din partea Uniunei camerelor de comerţ, trimiţând la toate târgurile internaţionale produse româ­neşti. In continuare vorbitorul spune: Îndeplinind rolul ei legal, Camera de comerţ şi industrie din Sibiu a orga­nizat această splendidă manifestaţie economică inaugurând astăzi cel de al 3-lea târg de mostre. Prin acest gen de manifestare se află cel mai bun prilej industriaşilor, spre a şi ex­pune produsele fabricaţiunii, iar co­mercianţilor posibilitatea de a cerceta şi face comparaţie calitativă şi de a­­vantaje a acestor produse în vederea aprovizionărilor. Târgurile de mostre mai oferi şi ocazia de a înlesni publicului consu­mator, posibilitatea de a urmări şi cu­noaşte progresele realizate în anumite domenii şi evoluţia industriei noastre, îndeplinind astfel un rol educativ, mai ales pentru tineretul îndreptat spre comerţ şi industrie. Convinsă de importanţa târguri­lor de mostre, Uniunea camerelor de comerţ şi de industrie, pe care o re­­prezint aci, încă de la Înfiinţarea ei, nu a cruţat nici un sacrificiu în vederea acestor manifestaţii economice. Insti­tuţia noastră a infinţat Târgul Mobil al României, care i-a permis să orga­nizeze expoziţii în 22 de centre ale ţăriii. In afară de aceasta, Uniunea a mai organizat participarea României la cele mai de seamă târguri interna­tionale, ca: Milano, Viena, Praga, Var­şovia, Salonic, Tel-Aviv, Bari, etc. La expoziţia internaţională din Barcelona, acum 8 ani, In 28 iule 1928 Uniunea noastră a inaugurat deschi­derea târgului mobil al României în acest oraş industrial, fapt care denotă că aprecierea Uniuni noastre, asupra rolului ce era chemat să îndeplinească în viitor Sibiul, a fost justă. Mai constat cu bucurie că con­ducătorii Camerei de comerţ şi de in­dustrie din Sibiu, înţelegând strădu­inţa Uniunii noastre, am înfiinţat acest frumos târg permanent de mostre, care a intrat deja în obiceiul locului, fă­­cându-Se cunoscut nu numai în ţară, dar şi peste frontieră. Industriile anumitor ţări străine cer să ia parte la acest târg şi am credinţa, că experienţa pe care con­ducătorii acestui târg au căpătat-o în decursul acestor trei ani, va în­gădui o organizare într-un cadru in­­ternaţioal permanent. In numele acestei instituţii, exprim d-l ui preşedinte al camerei de comerţ şi de industrie din Sibiu, admiraţia pentru modul occidental de organizare a târgului şi pentru amploarea ce a cău­tat să de acestei manifestaţiuni eco­nomice. — D. Nic. Regman prefectul jude­ţului îşi exprimă mulţumirea pentru realizarea celui de al 3 lea târg de mostre, care este o strălucitoare ma­nifestaţie a vieţii economice a Sibiului, care oglindeşte bogăţiile ţării- aşa priveşte în larg sprijinirea ei, pentru ca această manifestaţie să şi ajungă scopul măreţ ce şi-a propus. Spune apoi că primul gând al tuturor trebue să fie cel de închinare faţă de îndru­mătorul şi admiratorul străduinţelor noastre M. S. Regele Carol al II-lea. Muzica intonează imnul regal.­­ După terminarea cuvântărilor a­­sistenta a vizitat târgul oprindu-se la fiecare stand şi felicitând pe expozanţi. La ora 1 şi jumătate a avut loc în restaurantul Colonade o agapă. Au vorbit d-nii Dr. Al. Bărbat preşedintele Camerei de industrie şi comerţ» Dr. N. Comşa fost pre­şedinte al Camerei de industrie şi comerţ, N. Martin preşedintele Sfatu­lui negustoresc, A. Jickeli din partea U.­­­­. R.-ului, Ilie Şteflea din partea negustorilor şi N. Penescu senator, In numele corpului parlamentar de pe lăngă sfaturile negustoreşti,­treaga lume, în fiecare zi, prin poştă sau curieri speciali. Zeci de industrii de produse chimice, farmaceutice, textile, abonate la această secţiune, primesc din toate ţările, reclame privitoare la produsele similare, fabricate de industria indigenă. Admirând reclama ingenioasă a unei creme de obraz, dvs. nu puteţi şti că ea se datoreşte secţiunea de documen­tare. Din sutele de reclame primite zilnic, industria abonată va putea să combina uşor, cea mai sugestivă şi eficace reclamă. Oameni politici, a căror activitate se reflectă atât de des în presă, găsesc în serviciile secţiunei de documentare un ajutor preţios şi de neînlocuit printr-un alt sistem de informaţie. Experienţele din trecut — şi zecile de scrisori ni­ le confirmă — au putut să constate imposibilitatea personali­tăţilor politice de a afla tot ce se scrie despre activitatea lor în toată ţara şi străinătate. Chiar dacă personalitatea aceasta era în fruntea unui serviciu politic local, încă nu putea avea la îndemână, tot ce se scrie în cercul presei regionale. Şi atunci el rămânea izolat, deşi prin activitatea sa zilnică avea nevoie să fie cât mai strâns în contact cu dezideratele populaţiei. Astăzi, toate aceste inconveniente au dispărut. Personalitatea provincială din nordul Basarabei, din Dobrogea sau Maramureş, va avea o oglindă fidelă a activităţii sale, atât în cadrul regional, cât şi felul cum privesc zia­rele din Capitală şi întreaga ţară acea­stă activitate. Dacă îl preocupă felul cum evo­luează fluctuaţiunile politice, va putea să le observe, fiind informat precis şi la timp. Orice preocupare iideologică, profesională, articole de studii econo­mice, ştiinţifice, artistice îi par­vin, abo­­nând-se la această secţiune. Nu va mai cheltui mult, ca să fie insuficient informat. Va avea la dispoziţie, în orice domeniu şi asupra ori­cărei pro­bleme, extrase din cele mai bune revi­ste de specialitate din lume- Secţiunea de documentare fiind în legătură cu toate agenţiile internaţionale din stră­inătate» pune la dispoziţia abonaţilor săi, tot ce îi interesează. Cititorii noştri au posibilitatea să afle informaţiuni complimentare, trimiţând o carte poştală pe adresa ,,Serviciul Presei”, din pasajul Imobi­liara, București. TRIBUNA“ Anastasatu - Nesăturatu Cine apreciază sentimentul românesc al Dlui Dr. A. Bărbat La agapa ce s’a dat la Restau­rantul „Colonade“, cu ocazia deschi­derii Târgului de Mosire din Sibiu, s’a Invitat singur, un oarecare Sotir Iani Anastasetos, grec, pripăşit nu se ştie de când prin Sibiu, întrucât acesta era angajat ca perforator de bilete la intrare, se în­ţelege dela sine, că n‘a putut fi invi­tat la masă. Cu toate acestea, DL Adolf Glin­­disch, concesionarul restaurantului numit, l’a servit la cerere cu mâncare şi pe acest Anastesatos, însă la ora când s’a prezentat, adică, după ce ofi­cialităţile şi expozanţii luaseră masa. De aci nemulţumire, scandal, ar­ticole prin „Sibiul“ calificative şi în­­jurnituri la adresa concesionarului, a organizatorilor Târgului de mostre şi mai mult la adresa Dlui Dr. Alex. Bărbat, preşedintele Camerei de In­dustrie şi Comerţ Sibiu, pe care voi­eşte să-l arate «Sasofii». Dl. Dr. Bărbat, sesizat fiind de către concesionarul restaurantului, i-a atras atenţia perforatorului de bilete că, dedându-se la astfel de fapte, pre­judiciază interesele negustorului şi că acesta cerând rezilierea contractului, ar cauza pierderi însemnate Târgului. Sotir Jani Anastasatos se supără foc pentru observaţiile logice făcute de dl Dr. Bărbat şi scrie în „Sibiul“ a cărui angajat este, că şi-a înaintat demisia „cu cinste“ din postul de per­forator de bilete, el nemaiputând sta în serviciu cu „lingăi"* şi celemente» ca acei cari fac astăzi parte din co­mitetul de organizare şi conducere al Târgului de Mostre. Noi, nu ne-am fi amestecat, insis­tând asupra acestui caz, dacă un elementar, simţ de dreptate şi de pu­doare nu ne-ar obliga să vedem fap­tele aşa cum sunt. Să o spunem, deci, fără înconjur şi răspicat: acest incident nu este o simplă ciocnire personală, ci un atac între un concept moral, de dreaptă lumină şi între unul de tenebroase elemente. Piticii şi schilozii, pe un om în­treg în toată puterea cuvântului, îi califică anormal. Ne întrebăm: Câtă obrăznicie poate să existe în veneticii pe cari noi îi tolerăm ba le dăm şi posibili­­tatea să-şi câştige o pâine? Cum un Sotir Jani, care şi-a tra­dus numele în «Anastasatu» (probabil ca să rimeze cu «Nesăturatu») vine să conteste sentimentele româneşti ale preşedintelui Camerei de industrie şi Comerţ Sibiu? Toţi cari îl cunoaştem pe DIDI. Bărbat, cerem autorităţilor în drept, să ia măsuri contra acestui grec fără obraz! — Nu putem tolera ca fiecare vene­tic sfi şi bată joc de oamenii noştrii cinstiţi şi cari aduc foloase incalcula­bile instituțiilor în fruntea cărora sunt puși de opinia publică a acestui orbiu. O instituţie care ne documentează Intelectualii noştri din Capitală au de câteva luni, graţie iniţiativei importantei agenţi­i Serviciul Presei“, un auxiliar preţios în informarea lor profesională, fiind abonaţi la secţiunea de documentare a acestoi instituţii. Nenumărate instituţii de credit şi industrii, o mulţime de personalităţi economice, politice, ştiinţifice şi literare se numără printre beneficiarii acestei instituţii, ce prezintă un sistem rapid şi ieftin de informaţie, atât privitor la persoana celui abonat, cât şi la mersul instituţiei celei ce conduc. Printr’un personal redacţional pus la curent cu toate manifestările vieţii sociale, secţiunea de documentare decupează şi trimite abonaţilor săi, făcturi din presa din ţară şi din în- Vin Bordeaux medicinal cumpăraţi la RESTAURANTUL „BUFNIŢA" A. SÜNDISCH SIBIU, Str. Regina Maria 51 No. 943 1935 port. Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel pe lângă Tribu­nalul Sibiu prin aceasta publică, că în baza deriziunii Nr. 20596/1929 a Judecătoriei urbană Cluj și Nr. O. N­. 6916/1935 a Judecătoriei mixte Sibiu In favorul reclamantului Dr. Ferdinand Hercz reprezentat prin advocaţi Dr. I. Benedek şi Dr. I. Kobort în Sibiu contra lui dom. in Sibiu pentru incasa­rea creanţei de lei 1886.— capital şi accesorii, sa fixeasă termen de licitaţie pe: 16. August 1935 para 5 d. m. la fata locului in Sibiu strada Octavian Doga Nr. 3 unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară: şepşi pantaloni, stofe şi furagere in valoare de Lei 4200.— In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare. Pretenţiunea care e de încasat, face Lei 1886.— capital, dobânzile cu 6 % socotind din 5. Iulie 1929, iar spesele până acum stabi­lite de 1323. Lei. întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora in sensul art. XLI, 1908, § 20. Sibiu, la 3 Iulie 1935, portărel Bacu. Pag. 2

Next