Tribuna, decembrie 1935 (Anul 8, nr. 404)

1935-12-25 / nr. 404

ifT\ \ Kt Anul Vili Nr. 404 PREŢUL Abonamentului Pe 1 an lei 150 Pe 1/2 an lei 80 Instituţii şi autorităţi lOOOLei Anunţuri: Lei 3 cm2 în pagina înseta­telor ş;,‘” în pav h/yii te Dhv M« C* DROC c D A C Ţ I 1: Sibiu Str. Regina Maria Nr. 8 Bucureşti Bulevardul Banu Manta Telefon 4.23.64 Ziar Naţional Independent Preţul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT şi IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Prim.redactor SILVIU LAZAR Administratia: Sibiu Sir. Regina Maria 8 Naşterea Domnului şi naşterea unui om Din generaţie în generaţie, copilaşii s­au chiar şi oamenii, în noaptea mere şi sfântă a Crăciunului, şi-au deschis larg porţile mistice ale ne­cuprinsului din ei, pentru ca fiul lui Iosif şi al­­Măriei, care l’au chemat pre El Iisus, să vie şi să se ascundă în ei, pentru a se ocroti de mânia ▼anifSţli regelui Irod, care a văzut cu ochii lui seci în fiul Domnului, numai pro. Toate a fost dintr’un început, şi dela început prorociile ne-au spus sfârşitul istoriei sfinte, şi am putea vorbi pe larg despre ea, cu tălmăci­rea întreagă, dar pentrucă celelalte ^'n !? T-Am­!t,l lor lăsăm ce ochii su­fletului nostru să se piardă deocam­dată, numai din strălucirea aureolei cu lumină sfântă din jurul cerului, Celui care este din veac de veac și mai ’nainte de lumină, dar care pentru noi astăzi s’a născut într’o iesle din Vifleem, din Fecioara Maria. Oricât de rigidă ar fi viaţa noa­stră sub cnutul grelei vremi, ce trece cu roate greoaie, roate de plumb peste gâtul nostru, azi, totuşi să ne lăsăm pierduţi o clipă în zarea bucu­riei care ne inundă sufletul, cu noaptea de ajun din copilărie. Ne împletim cu salba fulgilor de nea şi cu lumina celor doi luce­­ferei ce străluceau cum spune colin­dul pe umereii Copilului Sfânt, azi născut în peşteră. După cum peştera a încăput pe Cel necuprins, tot aşa scânteia mică de divinitate ce există în fiecare din noi să o facem azi, şi creesci foc mare sacru, foc incomensurabil pentru a arde micul grăunte de necredinţa care în mulţi din noi există. N’am satisface nici cel puţin vanitatea din noi (după ce ne-am făcut tobă de carte bună rşî rea) dacă am privi Naşterea Domnului numai ca un obiceiu, şi ţări înţelesul lui adânc. Nu, nu ne-am satisface, pentru că atunci ar însemna să ne înşelăm cu o ideie impusă de veacuri, şi ar fi absurd ca, gândul colţuros al libe­rului cugetător ,să se preteze la un moment dat la un joc de copii. Deci cum seriozitatea rămâne la sensul ei, dacă noi de sărbătorile Crăciunului trăim sub impresia adevărului religios asupra naşteri lui Iisus, expansiunea spirituală deosebita a nopţii de ajun nu mai poate fi privită nici prin pri­zma copiilăriei şi nici cu ochiul fad, ci numai aşa cum trebue, pentru a cinsti însemnătatea zilei Naşterii Do­mnului, care ne-a fost mântuirea. Pentru ce diamantul să strălu­cească, oricât îi trebue puţină lu­mină. Tot aşa şi starea noastră spi­rituală depinde mult de cea socială pe care cotidian ne-o provocă anu­miţi indivizi erijaţi în conducători ai destinelor noastre umane. Luptele politice nu sânt în de­finitiv un ceva neînsemnat în viaţa noastră, dar ceea ce este mai dureros este că, de multe ori din vrajba acea­sta pierde sentimentul religios. E­ aproape de neînţeles cum de nu îşi pot învinge sentimentul intere­sului personal cei cari conduc au­ ţara, pentru ca massele să îşi v­dă şi dintre aceştia mântuitorii intereselor lor. Fără îndoială ca luptele politice actuale sânt mizerabile şi în detrimen­tul bunei noastre înţelegeri la zi de zi, dar noi totuşi sperăm că se va naşte dacă nu este cumva şi născut omul politic care să sădească o ar­monie generală mai ales în massele populare, pentru care de exemplu un prim pas s’ar face cu legea conver­siunii, cel puţin aşa cum a fost realizată aceasta de d. C. Argetoianu Cred că n’am profanat Naşterea Domnului făcând acestă fparalelă, iz­vorâtă însă dintr’o idee curată şi sin­ceră, tocmai pentru a frumfa după cuviitnţi ideea creştină. Silviu Lazăr * • • Un interesant proces cu substrat politic Di*. Fuss contra „Kronstädter Zeitung“ Curtea de Apel Brașov majorează pedeapsa lui Mihail Zerbes In diferite numere ale „Tribunii“ ne-am ocupat de procesul intentat de fruntaşul sas Dr. Fuss — cunoscut pentru lupta ce duce de ani de zile pentru apropierea minorităţilor de na­ţiunea română — dlui Mihail Zerbes de la Kronstädter Zeitung. Dl Dr. Fuss — un sincer şi con­vins prieten al românilor — a fost atacat şi insultat pentru această luptă dusă cu succes, fiind stigmatizat ca „trădător" al intereselor săseşti. Noi, de la această gazetă, împreună cu toţi românii conştienţi din întreaga ţară, am salutat cu multă simpatie atitudinea DruluiFuss şi am cerut pe­depsirea acelora, cari în loc să spri­jine asemenea acţiuni le combat cu mijloace profund reprobabile. Un elementar bun simţ politic obliga pe detractorii dlui Fuss să ţină seamă că atacându-l pentru lupta lui, lovesc în interesele naţiunii dominante române, comiţând crima de. ,les naţiune"! Toată presa din capitală, cât şi o parte din presa ungară, germană şi austriacă (Budapesta, Berlin, Viena) redau pe larg desbaterile din faţa " Curţii de Apel din Braşov şi salută cu satisfacţie menţinerea pedepsei tribunalului (amenda penală şi despă­gubiri) şi majorarea despăgubirilor civile. Am menţionat că acest proces iese din comun, producând mare vâlvă în toate cercurile politice din ţara de străinătate. Lupta dusă de eminentul comba­tant a dus la rezultate reale prin faptul că o parte din ideile preconizate de dl Fuss şi-au găsit aplicare în prin­cipiile de bază ale noului program (statut) al comunităţii poporale ger­mane (partidul german) acceptat de curând în Sibiu, cu ocazia adunării generale a tuturor germenilor din Ro­mânia. La punctul 2 al acestui statut, gă­sim freza, după care: ,Naţiunea ger­mană se leagă pe vecie de soartea (Schicksalsgemeinschaft) statului ro­mân şi a neamului românesc". Acest punct din programul germa­nilor marchează o piatră de hotar de la care începe o nouă politică a minorităţilor germane încadrată în rea­lităţile româneşti. înţelegem deci ura unora, cât şi simpatia altora, faţă de politica dusă de dl Fuss, politică încoronaţi de succes, întru consolidarea statului român. Apreciem eleganţa Drului Fuss, care a refuzat sprijinul oferit de unii şefi de partide şi eminenţi jurişti din întreaga ţară, prezentându-se singur în instanţă asistat fiind de un bun prieten şi jurist, dl advocat Eftimie Mărcu­­lescu din Braşov. Succesul şi satis­facţia primită au fost cu atât mai fru­moase. Dar fie-ne îngăduit ca cu această ocazie sfi ne exprimăm o nedumerire cu privire la faptul, că după pronun­­­ţarea sentinţei în prima instanţă pro­curorul s’a declarat mulţumit şi n’a făcut apel. Prin aceasta avântul ac­ţiunii Drului Fuss a fost întrucâtva îngrădit, iar el harfuit şi limitat în cadrul pretenţiunilor civile. Este drept, că mulţumită acestei împrejurări atât opinia publică, cât şi noi, vom avea prilejul să urmărim încă odată acest proces de ideologie politică, atunei, când el se va judeca înaintea Casa­ţiei şi când se va pune o interesantă speță principială juridică, anume aceea, dacă după retragerea procurorului, partea reclamantă în calitate de acu­zatoare principală preia acuza și o duce mai departe. Un vechiu obiceiu consacrat în vechiul regat îl face pe procuror ca ori de câte ori e vorba de un proces în care interesele statului sunt în dis­cuţie — cum este cazul in acest pro­ces cu substrat special politic, faţă de care naţiunea română nu poate rămâne impasibilă — să facă apel, ci nu numai atunci, când este vorba de mărirea pedepsei unei sărmane nenorocite condamnate de ex. pentru un avort — care şi aşa îi periclitează viaţa sau a unui pârlit de­­ison, care pentru o pâine furată, obţine ani de puşcărie, înţelegem şi recunoaştem că ju­stiţia este suverană şi nimeni nu se gândeşte să o atace, dar sunt cazuri în care o eleganţă de gândire sau o mărinimie a unui magistrat este inter­pretată de unii drept o încurajare pentru a combate mai departe şi în mod josnic acele elemente, cari ca Drul Fuss au dat dovadă de sinceră prietenie faţă de noi românii. • • • * Cum situaţia politică internaţională e de naturi de a produce în orice

Next