Tribuna, mai 1936 (Anul 1, nr. 4)

1936-05-10 / nr. 4

Anul I Nr. 4 \ f\ Nu e reclamă Nici minciună Cafeaua „La Paşa" E cea mai bună Sibiu, Str. Regina Maria 42 Telefon 93 d­e W 1 PROPRIETAR: ALEX. TOMIG SEVERIN I REDACTIA: SIBIU - Strada Râului No 61 NOUA I 1 ZIAR NATIONAL INDEPENDENT | SIBIU, 10 Mai 1036 Preţul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT si IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 40 DIRECTOR: NICOLAE C. DROC ADMINISTRAȚIA — SIBIU Str. Faurului Nr. 17 Impresarii haosului Guvernul liberal, oficină a tu­turor trăsnelilor şi măsurilor ina­bordabile, s’a aşezat peste această biată ţară cu o echipă de ucenici cari n ’au isbutit până astăzi, decât să-i compromită nădejdii“. Cu dl. Strunga, utopistul tu­turor principiilor economice purta­te în coşurile olteneşti ale unei demonstraţii de pomină, ca orga­nizator al haosului prin cucernicia financiară a d-lui Slăvescu, epurele fricos al regimului financiar, către alibiurile grosolane ale d-lui Incu­­leţ, aşezând biciuşca de vizitiu la interne pe spinarea acestei ţări, răbdătoare, guvernul liberal are astăzi certificatul de incapacitate. One ar putea contesta că zilele întârziate ale acestui regim, au fost punctate numai cu scandalu­rile şi lucrăturile echipierilor. Familia Giraţă aşezată pe ronţăit în hambarele prefecturei de Ilfov, alături de Bej­an, stăpânul perimetrelor petrolifere, tremolând cu Dorel Dumitrescu, scopurile limpezi ale vânturăturii devizelor, sunt jaloane de precisă orientare într’un guvern aşezat pe treabă ... Să se mai adauge peste aces­tea şi duetul grav dintre dl Dinu d. Guţă — mandoliniştii tuturor ariilor de aoleo? La ce folos! Cert este că fostul deputat liberal Ilie Floaşiu, — azi naţio­nalist de paradă, şi-a câştigat cum s’ar spune simpatii şi teren?! ?­­ — la... Dumbravă unde minorita­rul Loew, şi-a bătut triumfal emblema pe cavoul Familiei Floa­şiu, — iar bieţii români ca Bede­­lean şi alţii, — nu şi-au putut găsi o viaţă mai asigurată, din cauza prostiei ce degajă corupă­torul de minore, şi a câtor­va partizanii plătiţi şi din simplul spi­rit de solidaritate, Iliuţă al nostru, se mulţumeşte să dea concurs străinilor, — care-i susţin masca polit­că de fals deputat în dizi­­denţa naţ­onal-creştinâ!.. Şi de aci se vede bine că mi­zeria ţării este purtată cu mân­drie, dar cultul dezagregării noa­stre sufleteşti scobeşte liniştit în miezul organismului nostu naţio­nal. Nu se pot speria încă domni­şorii învârtelilor de vuetul care se aproprie. Banchetul desmăţului este în toi şi nimic nu se aude dincolo de ciocnetul tacâmurilor purtate să fericească atâtea guri, neîndestulate Ţara, căreia i s’a năruit rând pe rând nădejdile, se răsuceşte de dispreţ peste această epocă ta­rifată la piruetele histriene ale unui guvern fără osie. Ştie dl Tătărescu, vraiştea a­şezată, patroană peste viaţa noas­tră publică A aflat dl Tătărescu, că el eco­nomiseşte,... iar noi iobăgim, de mult şi că se negociază astăzi şi lâna de pe broască, — poate a mângâiat obrajii lui Grosz-Cagero califul devizelor, şi cunoaşte opro­biul unanim, cu care se întâmpină atâtea muşamale trase sfruntat peste atâtea afaceri murdare. Pentru ce deci, dl Guţă între­ţine acest nefast echivoc, al unei situaţii unanim condamnată? Peste obrazul adevărat s’a de­pus cu vremea stratul unui indi­ferentism care nu mai poate ex­prima niciuna din urmele unei normale acţiuni omeneşti... Impresarii haosului, joacă ulti­mul dans funebru, al guvernului liberal de scurtă durată, care se prăbuşeşte din imperativul odiosu­lui asasinat politic! Alex. Tomici-Saverin înmormântarea văduvei Maria A. C. Popovici ----- A participat şi Mî­­rcuri la oarele 1 şi jumătate a sosit în localitate, venind de la Cluj, d. Iul­iu Man­i­u, însoşit de dd. prof. univ. V. Moldovan, O Prie V. Jitiga, O. Dragoş. La gară, dsa a fost în­tâmpinat de comitetul org. municipale a P. N. Ţ în frunte cu d. dr. I. Stochiţia, gen. Moga, L- Borda, pre­şedinţi de onoare, dr I. Răchiţan, P.­ Mi­rcuţ păr. Isaicu, dr. Ioan Popa, re­prezentanţii presei şi alţi admra­­tori, în număr de peste 100. O delegaţie a femeilor aderente a P. N Ţ. a prezentat dlui Maniu un frumos buchet de flori. De l­ a gară d. Maniu s'a dus la ho­telul »Bulevard«. De acolo, însoţit de d. prof. V. Moldovanu, a plecat la locuinţa dlui Stoch­­ia, preş org. S­ulu, a P. N. Ţ, unde a discutat cu frun­taşii naţional-ţărănişti. In faţa problemelor de politică internă, d. Maniu a manifestat un optimism din cel mai accentuat. Faţă de problemele de politică externă se arată foarte îngrijorat şi aceasta cu atât mai vârtos, cu cât guvernul Tătărescu continuă să ducă o politică externă de duplicitate dăunătoare intereselor ţării. ÎNMORMÂNTAREA După masă la oarele 5 a avut loc în Capela din cimitirul Central din localitate oficieria prohodului răpo­satei dne­i C. Popoviciu, soţia ne­înfricatului luptător naţionalist. In cadrul prohodului oficiat de păr. Tr. Scorobeţ I. Boiu şi Neagu, fiind de faţă Sf. Sa­virari! dr Vasile Stan de Răşinari şi P. S­ S. Episcopul Colan şi o asistenţă foarte numeroasă, a luat cuvântul p­r. Scorobeţ, prof. univ. Valeriu Moldovan, Vasile Bo­­loga, fost asesor consistorial şi prof. Ion Popa. De la cimitir, d Maniu, la ora 6 şi jumătate, cu acceleratul de Copşa, a plecat spre Cuj. d. Iuliu Maniu ----­ 10 MAI. Ziua de 10 Mai este una din cele mai însemnate sărbători naţionale, de amintirea căreia se leagă fapte măreţe şi glorioase din viaţa neamului nos­tru biruitor. Ziua de 10 Mai, am putea spune cu drept cuvânt că este o „întreită" sărbătoare. Dumnezeu cel purtător de grije făcând ca în această zi să se scrie în istoria României, pagini de nepieritoare glorie românească. Ziua de 10 Mii a deschis calea celor mai strălucite isbarii, prin cele trei mari realizări ce a separat și în­făptuit neamul nostru în această bine­cuvântată zi. In ziua de 18 M­i 1866 s’a înte­meiat dinastia României, scutind-o de frământările lăuntrice, asigurându-i li­niştea şi progresul pentru viitor. In ziua de 10 Mai 1877, România câştigă independenţa şi libertatea vicit dorită. Tot în ziua de 10 Mai 1881, Ro­mânia mândră, înfiorătoare şi respec­­tată, se ridică la rangul de regat. Iată dar cum această zi pecetlueşte şi ne păstrează mărturia neştearsă a celor mai frumoase isbânzi, prin în­­plinirea celor mai măreţe dorinţi, pentru cari părinţii noştri înfruntaseră cu bărbăţie vijelia ne­murilor şi cru­­zim­ea lacomă a duşmanilor. Să nu uităm cum părinţii noştri nci au păstrat ţara, Vodă Cuzi a­ unit­­o, Regele Carol I a înălţat-o, Ferdinand I ce! Loial a mărit-o, iar noi avem datoria sfântă de a o apăra şi păstra întreagă şi neştirbită cu preţul orică­ror jertfe, aşa cum au ştiut a ne da pilde nepieritoare de patriotism şi iu­­bire de ţară, marii noştri înaintaşi. M S Regelui Carol a­ ILlea îi urăm în această zi măreaţă din adân­cul inimelor noastre o domnie cât mai glorioasă. Să trăeşti Majestate! Şi trăască întreaga dinastie şi România întregită. Tribuna­ Nouă Războiul italo-abisinian a luat sfârşit prin fuga Negusului !... Prima fază a răsboiului s’a ter­minat cu victoria italiană şi înfrân­gerea Negusului. Nu vom face face bilanţul preţului acestei victorii şi jertfelor înfrângerii. Vom explica, cel mult cum de s’a ajuns aici, In afară de conjuctura politică guvernul Luvul, ameninţarea germană şi situaţia din orient — cauzele mili­tare ale înfrângerii Negusului sunt următoarele: 1) Anglia e desarmată. Imperiul britanic nu dispune decât de câteva sute de mii de soldaţi risipiţi în toate colonii*. 2) A doua cauză a fost greşeala abisinienilor de a prind lupte mari. Dacă se mărgineau la luptă de gue­rilă ca la început, italieni erau şi acum la Mhkal­e. 3) Nimeni nu se aştepta ca aici, sinieni să învingă. Tot ce se putea susţine era că greutăţile naturale şi economice fiind prea mari — italienii se vor măcina. Italia este ruinată pe timp de 20 de ani. Şi atunci dir­actorul italian a ajuns la faptul extraordinar să chel­tuiască — numai în prima parte a campaniei şi după date oficiale — peste zece miliarde lire, adecă 90 miliarde lei pentru cucerirea unei colonii! Poate fi socotită aceasta o aface­re pentru viitorul Italiei ? Nu, înfrângerea şi fuga Ne­gusului salvează numai situația lui Mussolini. In loc să cadă Ducele a fugi! Împăratul negrul... Atomsever

Next