Tribuna, mai 1936 (Anul 1, nr. 4)
1936-05-10 / nr. 4
Anul I Nr. 4 \ f\ Nu e reclamă Nici minciună Cafeaua „La Paşa" E cea mai bună Sibiu, Str. Regina Maria 42 Telefon 93 de W 1 PROPRIETAR: ALEX. TOMIG SEVERIN I REDACTIA: SIBIU - Strada Râului No 61 NOUA I 1 ZIAR NATIONAL INDEPENDENT | SIBIU, 10 Mai 1036 Preţul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT si IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 40 DIRECTOR: NICOLAE C. DROC ADMINISTRAȚIA — SIBIU Str. Faurului Nr. 17 Impresarii haosului Guvernul liberal, oficină a tuturor trăsnelilor şi măsurilor inabordabile, s’a aşezat peste această biată ţară cu o echipă de ucenici cari n ’au isbutit până astăzi, decât să-i compromită nădejdii“. Cu dl. Strunga, utopistul tuturor principiilor economice purtate în coşurile olteneşti ale unei demonstraţii de pomină, ca organizator al haosului prin cucernicia financiară a d-lui Slăvescu, epurele fricos al regimului financiar, către alibiurile grosolane ale d-lui Inculeţ, aşezând biciuşca de vizitiu la interne pe spinarea acestei ţări, răbdătoare, guvernul liberal are astăzi certificatul de incapacitate. One ar putea contesta că zilele întârziate ale acestui regim, au fost punctate numai cu scandalurile şi lucrăturile echipierilor. Familia Giraţă aşezată pe ronţăit în hambarele prefecturei de Ilfov, alături de Bejan, stăpânul perimetrelor petrolifere, tremolând cu Dorel Dumitrescu, scopurile limpezi ale vânturăturii devizelor, sunt jaloane de precisă orientare într’un guvern aşezat pe treabă ... Să se mai adauge peste acestea şi duetul grav dintre dl Dinu d. Guţă — mandoliniştii tuturor ariilor de aoleo? La ce folos! Cert este că fostul deputat liberal Ilie Floaşiu, — azi naţionalist de paradă, şi-a câştigat cum s’ar spune simpatii şi teren?! ? — la... Dumbravă unde minoritarul Loew, şi-a bătut triumfal emblema pe cavoul Familiei Floaşiu, — iar bieţii români ca Bedelean şi alţii, — nu şi-au putut găsi o viaţă mai asigurată, din cauza prostiei ce degajă corupătorul de minore, şi a câtorva partizanii plătiţi şi din simplul spirit de solidaritate, Iliuţă al nostru, se mulţumeşte să dea concurs străinilor, — care-i susţin masca politcă de fals deputat în dizidenţa naţonal-creştinâ!.. Şi de aci se vede bine că mizeria ţării este purtată cu mândrie, dar cultul dezagregării noastre sufleteşti scobeşte liniştit în miezul organismului nostu naţional. Nu se pot speria încă domnişorii învârtelilor de vuetul care se aproprie. Banchetul desmăţului este în toi şi nimic nu se aude dincolo de ciocnetul tacâmurilor purtate să fericească atâtea guri, neîndestulate Ţara, căreia i s’a năruit rând pe rând nădejdile, se răsuceşte de dispreţ peste această epocă tarifată la piruetele histriene ale unui guvern fără osie. Ştie dl Tătărescu, vraiştea aşezată, patroană peste viaţa noastră publică A aflat dl Tătărescu, că el economiseşte,... iar noi iobăgim, de mult şi că se negociază astăzi şi lâna de pe broască, — poate a mângâiat obrajii lui Grosz-Cagero califul devizelor, şi cunoaşte oprobiul unanim, cu care se întâmpină atâtea muşamale trase sfruntat peste atâtea afaceri murdare. Pentru ce deci, dl Guţă întreţine acest nefast echivoc, al unei situaţii unanim condamnată? Peste obrazul adevărat s’a depus cu vremea stratul unui indiferentism care nu mai poate exprima niciuna din urmele unei normale acţiuni omeneşti... Impresarii haosului, joacă ultimul dans funebru, al guvernului liberal de scurtă durată, care se prăbuşeşte din imperativul odiosului asasinat politic! Alex. Tomici-Saverin înmormântarea văduvei Maria A. C. Popovici ----- A participat şi Mîrcuri la oarele 1 şi jumătate a sosit în localitate, venind de la Cluj, d. Iuliu Maniu, însoşit de dd. prof. univ. V. Moldovan, O Prie V. Jitiga, O. Dragoş. La gară, dsa a fost întâmpinat de comitetul org. municipale a P. N. Ţ în frunte cu d. dr. I. Stochiţia, gen. Moga, L- Borda, preşedinţi de onoare, dr I. Răchiţan, P. Mircuţ păr. Isaicu, dr. Ioan Popa, reprezentanţii presei şi alţi admratori, în număr de peste 100. O delegaţie a femeilor aderente a P. N Ţ. a prezentat dlui Maniu un frumos buchet de flori. De l a gară d. Maniu s'a dus la hotelul »Bulevard«. De acolo, însoţit de d. prof. V. Moldovanu, a plecat la locuinţa dlui Stochia, preş org. Sulu, a P. N. Ţ, unde a discutat cu fruntaşii naţional-ţărănişti. In faţa problemelor de politică internă, d. Maniu a manifestat un optimism din cel mai accentuat. Faţă de problemele de politică externă se arată foarte îngrijorat şi aceasta cu atât mai vârtos, cu cât guvernul Tătărescu continuă să ducă o politică externă de duplicitate dăunătoare intereselor ţării. ÎNMORMÂNTAREA După masă la oarele 5 a avut loc în Capela din cimitirul Central din localitate oficieria prohodului răposatei dnei C. Popoviciu, soţia neînfricatului luptător naţionalist. In cadrul prohodului oficiat de păr. Tr. Scorobeţ I. Boiu şi Neagu, fiind de faţă Sf. Savirari! dr Vasile Stan de Răşinari şi P. S S. Episcopul Colan şi o asistenţă foarte numeroasă, a luat cuvântul pr. Scorobeţ, prof. univ. Valeriu Moldovan, Vasile Bologa, fost asesor consistorial şi prof. Ion Popa. De la cimitir, d Maniu, la ora 6 şi jumătate, cu acceleratul de Copşa, a plecat spre Cuj. d. Iuliu Maniu ---- 10 MAI. Ziua de 10 Mai este una din cele mai însemnate sărbători naţionale, de amintirea căreia se leagă fapte măreţe şi glorioase din viaţa neamului nostru biruitor. Ziua de 10 Mai, am putea spune cu drept cuvânt că este o „întreită" sărbătoare. Dumnezeu cel purtător de grije făcând ca în această zi să se scrie în istoria României, pagini de nepieritoare glorie românească. Ziua de 10 Mii a deschis calea celor mai strălucite isbarii, prin cele trei mari realizări ce a separat și înfăptuit neamul nostru în această binecuvântată zi. In ziua de 18 Mi 1866 s’a întemeiat dinastia României, scutind-o de frământările lăuntrice, asigurându-i liniştea şi progresul pentru viitor. In ziua de 10 Mai 1877, România câştigă independenţa şi libertatea vicit dorită. Tot în ziua de 10 Mai 1881, România mândră, înfiorătoare şi respectată, se ridică la rangul de regat. Iată dar cum această zi pecetlueşte şi ne păstrează mărturia neştearsă a celor mai frumoase isbânzi, prin înplinirea celor mai măreţe dorinţi, pentru cari părinţii noştri înfruntaseră cu bărbăţie vijelia nemurilor şi cruzimea lacomă a duşmanilor. Să nu uităm cum părinţii noştri nci au păstrat ţara, Vodă Cuzi a unito, Regele Carol I a înălţat-o, Ferdinand I ce! Loial a mărit-o, iar noi avem datoria sfântă de a o apăra şi păstra întreagă şi neştirbită cu preţul oricăror jertfe, aşa cum au ştiut a ne da pilde nepieritoare de patriotism şi iubire de ţară, marii noştri înaintaşi. M S Regelui Carol a ILlea îi urăm în această zi măreaţă din adâncul inimelor noastre o domnie cât mai glorioasă. Să trăeşti Majestate! Şi trăască întreaga dinastie şi România întregită. Tribuna Nouă Războiul italo-abisinian a luat sfârşit prin fuga Negusului !... Prima fază a răsboiului s’a terminat cu victoria italiană şi înfrângerea Negusului. Nu vom face face bilanţul preţului acestei victorii şi jertfelor înfrângerii. Vom explica, cel mult cum de s’a ajuns aici, In afară de conjuctura politică guvernul Luvul, ameninţarea germană şi situaţia din orient — cauzele militare ale înfrângerii Negusului sunt următoarele: 1) Anglia e desarmată. Imperiul britanic nu dispune decât de câteva sute de mii de soldaţi risipiţi în toate colonii*. 2) A doua cauză a fost greşeala abisinienilor de a prind lupte mari. Dacă se mărgineau la luptă de guerilă ca la început, italieni erau şi acum la Mhkale. 3) Nimeni nu se aştepta ca aici, sinieni să învingă. Tot ce se putea susţine era că greutăţile naturale şi economice fiind prea mari — italienii se vor măcina. Italia este ruinată pe timp de 20 de ani. Şi atunci diractorul italian a ajuns la faptul extraordinar să cheltuiască — numai în prima parte a campaniei şi după date oficiale — peste zece miliarde lire, adecă 90 miliarde lei pentru cucerirea unei colonii! Poate fi socotită aceasta o afacere pentru viitorul Italiei ? Nu, înfrângerea şi fuga Negusului salvează numai situația lui Mussolini. In loc să cadă Ducele a fugi! Împăratul negrul... Atomsever