Tribuna, august 1936 (Anul 1, nr. 7)

1936-08-16 / nr. 7

Pag­ 2__________________________________________*TRIBUNA­ NOUA*_________________ Evenimentul economic şi industrial, care s’a inaugurat în ziua de Marti­e August la Sibiu — cel de al 4-lea Târg de Mostre — a fost anunțat cu săptămâni — ba chiar luni in urmi — prin „chimvale răsunătoare" prin răvaşe și increstări pe cari slujitorii condeiului le-au făcut în coloanele ziarelor la care debutează... Dacă i s’a făcut o propagandă aşa de întinsă celui de al 4-lea Târg de Mostre — aceasta este a se mul­ţumi în primul rând deosebitei atenţii pe care presa locală o acordă proble­melor economice şi tradiţiei care situează Sibiul printre cele mai potri­vite centre ale ţării în organizarea demonstraţiilor economice şi industri­­ale de acest fel. Târgurile de Mostre ce s’au orga­nizat la Sibiu în anii trecuţi au verifi­cat — cu prisosinţă — afirmaţiunile noastre de mai sus. Iată Insă, că anul acesta, prin fe­lul cum s’a organizat cel de al 4-lea Târg de Mostre, prin genul în care s’au executat lucrurile de regidtrare a terenului şi construirea standurilor şi pavilioanelor — a spulberat atât nouă sibienilor, cât mai ales vizitato­rilor, toate iluziile cu cari am aştep­tat inaugurarea evenimentului. O „operă“ în genul „a la Cotroceni“ Privind în ansamblu construcţiile executate „în fugă" îţi dă aspectul unei lucrări de mântuială executate cu material „şi suflet“în genul „a la Cotroceni." Chiar şi în ziua inaugu­­rării , când erau de faţă câţiva re­­prezentanţi ai guvernului, în frunte cu ministrul industriei şi comerţului, dl Costinescu — echipele de zidari, dulgheri, tâmplari, zugravi şi vopsi­tori, zoreau la camuflarea crăpătu­rilor produse la tencuială, h­uirea la încheiturile schelelor, la spoirea lem­nului mâncat de cari etc. Dar, că toată lucrarea e o „ope­ră" de mântuială o mai dovedeşte şi răceala cu care a privit lumea indu­strială deschiderea evenimentului. Firme cu un trecut frumos şi cu o solidă poziţie din Sibiu — oricând superficialitatea cu care s’a organizat cel de al 4 lea Târg de Mostre — au refuzat categoric de a se afişa, întreprinderile serioase din Braşov, aflând de genul în care s’a organizat Târgul de Mostre din anul acesta — deasemenea s’au reținut dela orice colaborare cu Sibiul pe tărânul eco­nomic industrial. Ba, ce e mai mult, am aflat că Braşovul a pornit — şi e justificat — chiar un boicot, pentru a trezi la realitate pe organizatorii de la Sibiu, cari au lucrat fără cap şi fără nici un calcul, prezentând vizita­torilor şi industriaşilor un Târg de mostre parodic. . . Pavilioanele trosnesc din încheituri Voind să imite apusul — organi­zatorii Târgului de Mostre dela Sibiu au ridicat pavilioane de mari proporii cu material putred — mâncat de cari — camuflândul cu tencueli şi vop­­seală, care a început să se desprindă încă a doua zi, trădând lipsa de scru­pul de care dau dovadă cei însărci­naţi cu organizarea Târgului. Industriaşii cari au făcut impru­denţa să-şi aleagă standuri la gale­riile din cele două mari pavilioane — rămân uitaţi de ochiul vizitatoru­lui, care ezită de a se urca cu picio­rul pe scările şi podeaua de la galerii, ca cedând celei mai mici greutăţi — trosnind din toate încheiturile. Privind toată această operă ne-a venit în minte zicala românească: »La pomul lăudat.. .» şi „Găina care cântă seara«. . . Odată cu aceste încrestări fugare — pe care le-am făcut cu prilejul inaugurării — ne permitem a întreba: Cine răspunde de pierderile sufe­rite de expozanţi, în cazul când pub­­licul va ezita într’o bună zi de a mai defila »cu ghiara în sân" pe sub schelele şubrede, încărcate de obiecte şi articole povarnice, cari ameninţă din zi în zi cu o prăbuşire sinistră în genul celei dela Cotroceni... ? Cine răspunde de milioanele — stoarse dela industriaşii secătuiţi — învestite în lucrări de mântuială, cari sunt pe punctul de a se dărâma încă înainte de a se împlini sorocul ? Cine a avut interesul să zorească lucrările, peste puterile de muncă ale maeştrilor şi arhitecţilor ? Domnii Dr. Alex. Bărbat, preşed. Camerei de Comerţ şi Industrie, îm­preună cu secretarul Valeriu Bozdoc, directorul târgului, să răspundă în mod solidar pentru lipsa de prudenţă şi scrupul, aşezată la temeliile „ope­rei« inaugurată într’un mod foarte superficial. Refuzul presei locale, de a lua parte la banchetul dat în cinstea­­evenimentului'' a fost o lecţie in­structivă şi folositoare pentru organi­zatorii îngânfaţi şi lipsiţi de bunul simţ. .. Deocamdată atât !. . . Inaugurarea Târgului de Mostre din Sibiu. Standuri sistem Cotroceni. Capitaluri mari şi realizări mici. Târg ori parodie? „La pomul lăudat“. . . Increstări Deschiderea târgului de mostre din Sibiu Asistenţa. — Cuvântările rostite August 4 la ora 11 dim. s’a in­augurat marele târg de mostre din localitate, în prezenţa unei numeroase şi selecte asistente, printre care am remarcat: d-na şi d. dr. Costinescu, ministru de industrie, Nistor ministrul sănătăţii, Titu Oane secretar general la sănătate, dr. Al. Bărbat, preşen­­dintele Camerei de comerţ Sibiu, pre­fect Nicolae Regman, Ştirbeţiu prefect de Târnava Mare, deputat Eugen Piso, primarul Sibiului, deputat Ciolan, ing. Motaş, ing. Silviu Crăciunaş, dr. Gh. Preda, preşedintele Astrei, etc. Inaugurarea târgului s’a făcut printr’un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi In frunte cu pro­­topopul Cioran şi pr. Boiu. Primul a vorbit protopopul Go­ran în numele bisericii. D. dr. Bărbat, preşedintele Came­rei de comerţ spune: Acesta este al patrulea târg de mostre ce se inaugurează aci în ce­tatea Sibiului. începând din acest an târgul a fost permanentizat, din două motive: 1) pentru renaşarea economică a ace­stui vechi oraş şi al 2) pentru tre­zirea energiilor de muncă din indus­tria naţională. Pentru prima dată târgul se află în casa lui. Suntem convinşi, domnule mini­stru, că facem o politică constructivă şi de adevărate înfăptuiri. Noi mer­gem pe calea aceasta. Vorbind despre importanţa târgu­lui, d. preşedinte spune ca este sin­gurul din ţari şi că progresul lui de­pinde de construirea liniei ferate Curtea de Argeş»Vâlcea. La sfârşit d-sa a mulţumit d-lor miniştri pentru că au participat la de­schiderea târgului. Cuvântarea d-lui Ministru Costinescu D. ministru dr. Costinescu spune între altele: Cu o deosebită mulţu­mire am primit invitaţia să iau parte tr’un cartier periferic al capitalei, mi­­a fost dat să găsesc în odăiţa dosnică a unei cârciumi, un grup de elevi cu ţigările in gură şi paharul de vin di­nainte, iar ca o încoronare a acestei isprăvi, unii dintre ei jucau table, pe când ceilalţi chibiţau . . . inofensivul lor amuzament. In acest timp, profesorii şi părinţii îşi bat capul, cântând adevăratele cau­­ze ale scăderii nivelului intelectual! Se caută mai bine zis, pete în soare. Programele şi profesorii nu sunt de vină. Numai toleranţa părinţilor este aceia care produce coborârea inte­lectualităţii. Părinţii sunt acei ce încurajează debandada elevilor. Prea sunt dispuşi să ia drept adevăruri, toate spusele copiilor lor. Cum ar fi posibil pro­fesorilor să dirijeze şi să combată A cui e vina ? Un cunoscut, a venit să mă salute la redacţie. Fireşte, aşa mi-a spus dintru început, motivul vizitei sale era însă cu totul altul. Şi din vorbă în vorbă, a ajuns să mi-l spuie mă ruga, bietul om, să pui o vorbă bună, ca om cu trecere ce sunt, pe lângă un profesor oarecare, ca să fie mai indulgent cu un nepot al său, amenin­ţat să rămâie repetent din princina unei pustii de note la matematici. E foarte serios profesorul mi se tânguia unchiul. Işi pune el mintea cu un copil! . . . In legătură cu acest demers al cunoscutului meu, pe care, spre re­gretul meu, nu l-am putut satisface, îmi voi spune și eu cuvântul. Anumite afaceri, aducându-mă prin­ relele apucături ale elevilor, pe cari nu-i au în mână decât 2—3 ceasuri pe zi, pe când părinții sunt datori să vegheze asupra odraslelor restul până la 24 ore? Și mai este de vină poliția, care nu obligă pe negustorii patroni de cârciumi să nu mai primească în lo­calurile lor, copii minori, indiferent dacă sunt sau nu în uniformă. Ar fi atât de uşor ! E mai periculos a face lucrul acesta decât a scoate un butoiu cu măsline pe trotuar şi totuşi, până acum pen­tru vina dintâiu, tolerarea unei corupţii în marş, nu există pedeapsă, pe când mintoşii noştri reprezentanţi ai forţei publice aplică rigorile legii pentru cea de a doua­­ ? . Să mai sperăm o îndreptare care întârzie ? Nr. 7 XJlILUIlUL cel mai renumit Atelier de reparaţie pentru ceasornice şi bijuterii, reparaţie, promt şi solid Lucrări noi în aur şi argint. Mem. al Soc. de credit »înlesnirea« E. MAYERBÜCHLER jun. Palatul Andree — Str. Tribunei 1 la această a patra mare manifestare economică din acest important centru Industrial. In continuare clasa arată că târgurile de mostre sunt necesare in tara noastră. Nu trebue să uităm că trimitem peste hotare nouă miliarde lei pen­tru industrie, așa că pentru a putea să trăim singuri trebue sâ luptăm pentru desvoltarea industriei noastre naţionale. Aveţi tot ce vă trebue aci. Forţă motrică, meşteri, spirit de iniţiativă, talent, aşa că progresul pentru viitor e deschis. Vă felicit pentru perseverarea cu care aţi lucrat in această privinţă. Lu­craţi mai departe cu gândul că tre­bue să creiaţi dv. şi nu guvernul sau ministerul de industrie şi comerţ. Veţi primi tot sprijinul nostru ma­terial şi moral, dar făcând aluzie la linia ferată CJ de Argeş(Vâlcea) tre­bue să cugetaţi şi la faptul că impe­rativul vremii ne cere să mergem cu produsele noastre în toate direcţiile nu numai la sud vest. D. dr. Costinescu declară apoi târgul deschis şi aminteşte organizato­rilor că ridicarea industriei noastre va fi însăşi ridicarea ţării. După ce asistenta a trecut in re­­vistă pavilionele, a urmat un banchet la restaurantul Colonade din târg. Firmele expozante: Fabrica de Covoare din Făgăraş Abrah. Cegherganian Prezintă o mulţime de covoare orientate de o execuţie impecabilă şi colorit admirabil. Cu ocaziunea des­chiderii oficiale diii miniştri Dr. I. Costinescu, I. Nistor Dr. Titu Gane, secretarul general al ministerului s'au oprit îndelung, admirând peste 1/4 oră splendide de covoare expuse de această firmă, care face cinste nu numai in­­dustrieî românești, dar concurează cu succes orice întreprindere similară din Orient, cum ar fi Afganistanul, Belucia­distanul, Persia etc. Taina acestei în­treprinderi a trecut de mult graniţele ţârii, deşi e de abia 14 ani în fiinţă. Dl ministru al industriei şi co­merţului a şi reţinut un splendid covor.

Next