Tribuna, august 1936 (Anul 1, nr. 7)
1936-08-16 / nr. 7
Pag 2__________________________________________*TRIBUNA NOUA*_________________ Evenimentul economic şi industrial, care s’a inaugurat în ziua de Martie August la Sibiu — cel de al 4-lea Târg de Mostre — a fost anunțat cu săptămâni — ba chiar luni in urmi — prin „chimvale răsunătoare" prin răvaşe și increstări pe cari slujitorii condeiului le-au făcut în coloanele ziarelor la care debutează... Dacă i s’a făcut o propagandă aşa de întinsă celui de al 4-lea Târg de Mostre — aceasta este a se mulţumi în primul rând deosebitei atenţii pe care presa locală o acordă problemelor economice şi tradiţiei care situează Sibiul printre cele mai potrivite centre ale ţării în organizarea demonstraţiilor economice şi industriale de acest fel. Târgurile de Mostre ce s’au organizat la Sibiu în anii trecuţi au verificat — cu prisosinţă — afirmaţiunile noastre de mai sus. Iată Insă, că anul acesta, prin felul cum s’a organizat cel de al 4-lea Târg de Mostre, prin genul în care s’au executat lucrurile de regidtrare a terenului şi construirea standurilor şi pavilioanelor — a spulberat atât nouă sibienilor, cât mai ales vizitatorilor, toate iluziile cu cari am aşteptat inaugurarea evenimentului. O „operă“ în genul „a la Cotroceni“ Privind în ansamblu construcţiile executate „în fugă" îţi dă aspectul unei lucrări de mântuială executate cu material „şi suflet“în genul „a la Cotroceni." Chiar şi în ziua inaugurării , când erau de faţă câţiva reprezentanţi ai guvernului, în frunte cu ministrul industriei şi comerţului, dl Costinescu — echipele de zidari, dulgheri, tâmplari, zugravi şi vopsitori, zoreau la camuflarea crăpăturilor produse la tencuială, huirea la încheiturile schelelor, la spoirea lemnului mâncat de cari etc. Dar, că toată lucrarea e o „operă" de mântuială o mai dovedeşte şi răceala cu care a privit lumea industrială deschiderea evenimentului. Firme cu un trecut frumos şi cu o solidă poziţie din Sibiu — oricând superficialitatea cu care s’a organizat cel de al 4 lea Târg de Mostre — au refuzat categoric de a se afişa, întreprinderile serioase din Braşov, aflând de genul în care s’a organizat Târgul de Mostre din anul acesta — deasemenea s’au reținut dela orice colaborare cu Sibiul pe tărânul economic industrial. Ba, ce e mai mult, am aflat că Braşovul a pornit — şi e justificat — chiar un boicot, pentru a trezi la realitate pe organizatorii de la Sibiu, cari au lucrat fără cap şi fără nici un calcul, prezentând vizitatorilor şi industriaşilor un Târg de mostre parodic. . . Pavilioanele trosnesc din încheituri Voind să imite apusul — organizatorii Târgului de Mostre dela Sibiu au ridicat pavilioane de mari proporii cu material putred — mâncat de cari — camuflândul cu tencueli şi vopseală, care a început să se desprindă încă a doua zi, trădând lipsa de scrupul de care dau dovadă cei însărcinaţi cu organizarea Târgului. Industriaşii cari au făcut imprudenţa să-şi aleagă standuri la galeriile din cele două mari pavilioane — rămân uitaţi de ochiul vizitatorului, care ezită de a se urca cu piciorul pe scările şi podeaua de la galerii, ca cedând celei mai mici greutăţi — trosnind din toate încheiturile. Privind toată această operă ne-a venit în minte zicala românească: »La pomul lăudat.. .» şi „Găina care cântă seara«. . . Odată cu aceste încrestări fugare — pe care le-am făcut cu prilejul inaugurării — ne permitem a întreba: Cine răspunde de pierderile suferite de expozanţi, în cazul când publicul va ezita într’o bună zi de a mai defila »cu ghiara în sân" pe sub schelele şubrede, încărcate de obiecte şi articole povarnice, cari ameninţă din zi în zi cu o prăbuşire sinistră în genul celei dela Cotroceni... ? Cine răspunde de milioanele — stoarse dela industriaşii secătuiţi — învestite în lucrări de mântuială, cari sunt pe punctul de a se dărâma încă înainte de a se împlini sorocul ? Cine a avut interesul să zorească lucrările, peste puterile de muncă ale maeştrilor şi arhitecţilor ? Domnii Dr. Alex. Bărbat, preşed. Camerei de Comerţ şi Industrie, împreună cu secretarul Valeriu Bozdoc, directorul târgului, să răspundă în mod solidar pentru lipsa de prudenţă şi scrupul, aşezată la temeliile „operei« inaugurată într’un mod foarte superficial. Refuzul presei locale, de a lua parte la banchetul dat în cinsteaevenimentului'' a fost o lecţie instructivă şi folositoare pentru organizatorii îngânfaţi şi lipsiţi de bunul simţ. .. Deocamdată atât !. . . Inaugurarea Târgului de Mostre din Sibiu. Standuri sistem Cotroceni. Capitaluri mari şi realizări mici. Târg ori parodie? „La pomul lăudat“. . . Increstări Deschiderea târgului de mostre din Sibiu Asistenţa. — Cuvântările rostite August 4 la ora 11 dim. s’a inaugurat marele târg de mostre din localitate, în prezenţa unei numeroase şi selecte asistente, printre care am remarcat: d-na şi d. dr. Costinescu, ministru de industrie, Nistor ministrul sănătăţii, Titu Oane secretar general la sănătate, dr. Al. Bărbat, preşendintele Camerei de comerţ Sibiu, prefect Nicolae Regman, Ştirbeţiu prefect de Târnava Mare, deputat Eugen Piso, primarul Sibiului, deputat Ciolan, ing. Motaş, ing. Silviu Crăciunaş, dr. Gh. Preda, preşedintele Astrei, etc. Inaugurarea târgului s’a făcut printr’un serviciu religios oficiat de un sobor de preoţi In frunte cu protopopul Cioran şi pr. Boiu. Primul a vorbit protopopul Goran în numele bisericii. D. dr. Bărbat, preşedintele Camerei de comerţ spune: Acesta este al patrulea târg de mostre ce se inaugurează aci în cetatea Sibiului. începând din acest an târgul a fost permanentizat, din două motive: 1) pentru renaşarea economică a acestui vechi oraş şi al 2) pentru trezirea energiilor de muncă din industria naţională. Pentru prima dată târgul se află în casa lui. Suntem convinşi, domnule ministru, că facem o politică constructivă şi de adevărate înfăptuiri. Noi mergem pe calea aceasta. Vorbind despre importanţa târgului, d. preşedinte spune ca este singurul din ţari şi că progresul lui depinde de construirea liniei ferate Curtea de Argeş»Vâlcea. La sfârşit d-sa a mulţumit d-lor miniştri pentru că au participat la deschiderea târgului. Cuvântarea d-lui Ministru Costinescu D. ministru dr. Costinescu spune între altele: Cu o deosebită mulţumire am primit invitaţia să iau parte tr’un cartier periferic al capitalei, mia fost dat să găsesc în odăiţa dosnică a unei cârciumi, un grup de elevi cu ţigările in gură şi paharul de vin dinainte, iar ca o încoronare a acestei isprăvi, unii dintre ei jucau table, pe când ceilalţi chibiţau . . . inofensivul lor amuzament. In acest timp, profesorii şi părinţii îşi bat capul, cântând adevăratele cauze ale scăderii nivelului intelectual! Se caută mai bine zis, pete în soare. Programele şi profesorii nu sunt de vină. Numai toleranţa părinţilor este aceia care produce coborârea intelectualităţii. Părinţii sunt acei ce încurajează debandada elevilor. Prea sunt dispuşi să ia drept adevăruri, toate spusele copiilor lor. Cum ar fi posibil profesorilor să dirijeze şi să combată A cui e vina ? Un cunoscut, a venit să mă salute la redacţie. Fireşte, aşa mi-a spus dintru început, motivul vizitei sale era însă cu totul altul. Şi din vorbă în vorbă, a ajuns să mi-l spuie mă ruga, bietul om, să pui o vorbă bună, ca om cu trecere ce sunt, pe lângă un profesor oarecare, ca să fie mai indulgent cu un nepot al său, ameninţat să rămâie repetent din princina unei pustii de note la matematici. E foarte serios profesorul mi se tânguia unchiul. Işi pune el mintea cu un copil! . . . In legătură cu acest demers al cunoscutului meu, pe care, spre regretul meu, nu l-am putut satisface, îmi voi spune și eu cuvântul. Anumite afaceri, aducându-mă prin relele apucături ale elevilor, pe cari nu-i au în mână decât 2—3 ceasuri pe zi, pe când părinții sunt datori să vegheze asupra odraslelor restul până la 24 ore? Și mai este de vină poliția, care nu obligă pe negustorii patroni de cârciumi să nu mai primească în localurile lor, copii minori, indiferent dacă sunt sau nu în uniformă. Ar fi atât de uşor ! E mai periculos a face lucrul acesta decât a scoate un butoiu cu măsline pe trotuar şi totuşi, până acum pentru vina dintâiu, tolerarea unei corupţii în marş, nu există pedeapsă, pe când mintoşii noştri reprezentanţi ai forţei publice aplică rigorile legii pentru cea de a doua ? . Să mai sperăm o îndreptare care întârzie ? Nr. 7 XJlILUIlUL cel mai renumit Atelier de reparaţie pentru ceasornice şi bijuterii, reparaţie, promt şi solid Lucrări noi în aur şi argint. Mem. al Soc. de credit »înlesnirea« E. MAYERBÜCHLER jun. Palatul Andree — Str. Tribunei 1 la această a patra mare manifestare economică din acest important centru Industrial. In continuare clasa arată că târgurile de mostre sunt necesare in tara noastră. Nu trebue să uităm că trimitem peste hotare nouă miliarde lei pentru industrie, așa că pentru a putea să trăim singuri trebue sâ luptăm pentru desvoltarea industriei noastre naţionale. Aveţi tot ce vă trebue aci. Forţă motrică, meşteri, spirit de iniţiativă, talent, aşa că progresul pentru viitor e deschis. Vă felicit pentru perseverarea cu care aţi lucrat in această privinţă. Lucraţi mai departe cu gândul că trebue să creiaţi dv. şi nu guvernul sau ministerul de industrie şi comerţ. Veţi primi tot sprijinul nostru material şi moral, dar făcând aluzie la linia ferată CJ de Argeş(Vâlcea) trebue să cugetaţi şi la faptul că imperativul vremii ne cere să mergem cu produsele noastre în toate direcţiile nu numai la sud vest. D. dr. Costinescu declară apoi târgul deschis şi aminteşte organizatorilor că ridicarea industriei noastre va fi însăşi ridicarea ţării. După ce asistenta a trecut in revistă pavilionele, a urmat un banchet la restaurantul Colonade din târg. Firmele expozante: Fabrica de Covoare din Făgăraş Abrah. Cegherganian Prezintă o mulţime de covoare orientate de o execuţie impecabilă şi colorit admirabil. Cu ocaziunea deschiderii oficiale diii miniştri Dr. I. Costinescu, I. Nistor Dr. Titu Gane, secretarul general al ministerului s'au oprit îndelung, admirând peste 1/4 oră splendide de covoare expuse de această firmă, care face cinste nu numai industrieî românești, dar concurează cu succes orice întreprindere similară din Orient, cum ar fi Afganistanul, Beluciadistanul, Persia etc. Taina acestei întreprinderi a trecut de mult graniţele ţârii, deşi e de abia 14 ani în fiinţă. Dl ministru al industriei şi comerţului a şi reţinut un splendid covor.