Tribuna, martie 1938 (Anul 1, nr. 8)

1938-03-20 / nr. 8

Anul 1 Nr. 8 Cafeau E cea Sibiu, Str. Regina Maria Telefon 93 DIRECTOR: NICOLAE C. DROC Redacţia şi Administraţia SIBIU, Str. Şaguna 21 SIBIU, 20 Martie 1038 Preţul unui exemplar Lei 3 A'' ■ h y /1- i Reparaţii de L RADIO PROMT ŞI 1 IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria Nr. 49 Abonamente: Pe un an lei 150, pe 12 an lei 80 — Instituţii şi autorități 1900 lei — O nouă societate româ­neasca de turism Răvaş mărginănesc ! Procesul Memorandului şi mărginenii. Ne-a produs o nespusă bucurie ştirea că societatea românească de turism, „Brudelul“ din Sibiu, a primit personalitatea juridică din partea Tri­bunalului Sibiu, şi că are trecut în pro­gramul realizărilor pe acest an, con­­struirea unei case pentru turişti în pi­­toreştile regiuni ale munţilor Sibielului şi Cacovei. Ne permitem să ne ocupăm aci, cu această ocazie, mai amănunţit des­pre această societate, cu situaţia turis­mului la Sibiu şi a celui românesc în special Societatea „Brădetul“ Un grup de români, cari s’au do­vedit întotdeauna psiacr.f si Îo^'cî, fără trâmbiţe şi gălăgie, în domeniul pro­blemelor şi aspirafiunilor româneşti, în frunte cu: Dr. Nicolae Petra, direc­­torul Băncii Oasia, N. N. Petra, di*­rectorul fabricii de tricotege. N­. Bem* bea subrevisor şcolar, Jud. V. Alămo* viorean, C. Steiger, Petre Sbârcea, Petru Turcu, I. Dogariu, Al. Baciu, Ştefan Petra, I. Mujiu, dr. Bidian etc., au luat iniţiativa Înfiinţării unei socie* tăţi turistice româneşti, ducând cu suc­ces iniţiativa la Îndeplinire. Din programul de realizări spi­cuim: .. .»de a înlesni vizitarea regiu­­nilor muntoase ale Cacovei şi Sibie­­iului, şi organizarea turismului în Car­­paţi­, care începe cu construirea unei case pentru turişti, şi care sperăm că va continua pe acelaş drum, pentru desvoltarea şi încurajarea turismului românesc în munţii româneşti. Conlucrând cu societăţile surori: •Societatea de turism Poiana Sibiu­­lui* şi S. K. V. (Siebenbü­rgische Kar­­pathen Verein) societate germani din Sibiu, credem că această societate va ajuta mult la propăşirea şi desvolta­­rea turismului în aceste părţi. Noi, din partea noastră, din toată inima îi dorim vieţi lungă şi mult, mult de tot, succes în frumoasa luptă ince­­pută, îndemnând pe românii sibieni să caute să-şi cunoască cât mai bine ţara. Turismul la Sibiu Turismul la Sibiu o spunem aşa cum este, se confundă cu turismul ger­man. Am admirat întotdeauna, şi admi­răm şi azi, dragostea nemărginită pen­tru frumuseţile naturii şi dorul de viaţă în sânul acestei naturi a concetăţeni­lor noştri saşi. Duminici şi sărbători, dis de dimi­­neaţă, grupuri de excursionişti, înce­pând de la copii de 8 ani, tineri, bă* brâni, fete, femei etc., în costume po­­trivite, cu rocksackul în spate şi cu câ­teva mandoline agăţate de el, pornesc în marş cadenţat spre locurile de re­facere, atât de multe şi atât de fru*­moase ale munţilor noştri. In cântece şi voie bună colindă munte după munte, şi nu se mai sa­­tură privind minunatele privelişti ce li se deschid. Organizaţi în puternica lor socie­tate S. K. V. (Siebenbürgische Kar­pathen Verein) cu ramificaţii în tot Ardealu’, şi*au construit case de adă­post în locuri potrivite ca­­ o casă tu­­lian­tă la Bărcuciu la lacO m. n­taionie cu punct de plecare spre: Lacul Avrig, Suru, Scara, Ciornea. Casa turiştilor cN€golul, la 1546 mein, punct de ple­care spre: Negoiui, Şerbote, Lacul Căltun. Casa de la Bales, la 1234 m. cu o minunată privelişte spre catarac­tele Bâlii, punct de plecare la lacul Bâlea,­­unde este o cabană de adă­­post la 2043 m. Lacul Doamnei, la­cul Caprei, muntele Vânătoarea. Casa turiştilor de la Păltiniş la 1403 m, punct de plecare spre Cindrel, Piatra Albă, Negovanul. La Păltiniş această socie­tate are un sanatoriu mare, cu toate accesoriile necesare. Prin semne convenţionale, obiş­­nuit diferite combinaţi de culori dure, aplicate pe pietre sau lemne, arată în mod sigur unui turist, drumurile bune şi exacte, ajutând foarte mult la vizi­tarea unor regiuni îndepărtate şi asi­­gurând pe turist că nu se va rătăci. Membrii acestei societăţi, au re­duceri însemnate la aceste case unde găsesc tot ce le trebuie. Trebuie să recunoaştem că saşii sunt cei mai disciplinaţi şi cei mai fero­venți turişti. Ii întâlneşti oricând şi pe toate potecile de munte, fie singuri fie în grupuri numeroase, şi vesele, căci în sânul naturi! ei uită de anumite obli* gifii şi restricţii, devenind mai comu* nicativi. Trebuie să recunoaştem cu strân­gere de inimă că românii până azi nu s’au prea ocupat cu acest spori, greu, dar atât de frumos care este tu* rismul. Preferă Duminicile şi sărbătorile să le petreacă acasă, sau în cel mai fericit caz, plimbându se până în Dum­brava Sibiului, (un splendid parc natu­­ral!) şi întorcându-se de acolo... o­­bosită. Dar să sperăm că prin activitatea şi mijloacele ce vor pune la dispozi­ţia turiştilor societăţile de turism «Po­­iana Sibiului“, «S. R. V.» şi «Brădetul» se va ajunge la o mai mare desvol­­tare a turismului, prin participarea ele-Sunt 44 de ani, de când poporul românesc din vechea Ungarie nemai, putând suferi nedreptăţile milenare ale foştilor stăpânitori şi nehotărâtul tra­tament uman al Vienei înşelătoare, sa hotărât să se adreseze direct împăra­tului de la Viena, peste capul Budapestei, nr.-Suntu­i suferinţele şi cerând drep­turi pe seama naţiunei româneşti. Această adresă- plângerea numită „Memorandul* a fost un act politic, hotărât de conferinţa naţională din Si­biu în anul 1892, făcut de cei mai cu­minţi şi curaj­oşi intelectuali români pe care iu prezentat Curţ­i din Viena înşelătoare, 300 de Români în frunte cu marele şi nemuritorul român-martir Dr. Ioan Riţiu, în luna Maiu 1893. Românii au­ fost înşelati şi atuneii plângerea lor nu a fost luată în seamă, iar conducătorii acestei mişcări au fost judecaţi şi întemniţaţi de justiţia ma­ghiară. Iată a numele lor: Dr. Ioan Raţiu, 2 ani temniţă; Olt Pop Băseşti, 1 an; Dr. Vas. Lucaci, 5 ani; prof. Dumitru, Comşa, 3 ani; prof. Dr. D. Popoviciu-Bardianu 2­2 ani ;sfrândoi din Răşi­nari); şi P. S. asesorul Nic. Cristea, 8 luni Dr. Iu­iu Coroianu, 2 ani şi 8 luni; Dr. T. M­esli 21/2 ani; Dr. A. Suciu IV2 an; Mih. Veliciu 2 ani; R. Patiţia 2V2 ani; Ch. Domide 21­ ani; D. Roman 8 luni şi P. Barbu 2 luni Septimiu Albini, 2 ani şi 6 luni. In­­afară de aceştia, Eurgen Brofe (Răşinari) şi Dr. Aure­­l Popovici erau refugiaţi în România, unde au scăpat de temniţa ungurească. Desbaterile judecării acestui mare proces nat­onal s’a început la 7 Maiu 1894 în Cluj, unde se adunase peste 10000 de români supraveghiaţi de jan­darmii unguri. In ziua de 25 Maiu Cur­tea cu juraţi a pub­icat sentinţa de mai sus. Cu toate acestea Românii nu s’au Intimidat şi au continuat in lupta ior pentru scăparea de sub jugul unguresc, cu deviza: „Murim mai bine’n luptă, decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ * Şi scăparea ne*a adus’o armata română cu cei 800.000 de mu* mentului românesc. La timp potrivit vom reveni asu­pra turismului şi într’o corespondenţă separată ne vom ocupa de staţiunile climaterice Păltiniş, Crinii, Bistra, Păltinei, şi de frumuseţile naturale ale regiunilor din jurul acestor localităţi. de: Dr. Eugeniu Munteanu­ cenici-soldaţi, in 1918! In timpul Memorandului au sufe­­rit o crâncenă persecuţie ziarele şi po­pulaţia românească. In deosebi cea din partea Sibiului, centru de acţiune na­ţională din vechi timpuri. Ziarul cel mai mare «Tribuna» din Sibiu, a fost n.2! aspri! lovit cu pro*'?1 2 * * * * * 8?? şi multe, pentru că a publicat articole în «chestia naţională», care a şi fost su­­primată, apoi Foaia Poporului «Drepta­­tea»-Timişoara şi «Libertatea»Orăştie, redactorii lor fiind târâţi la judecată, amendaţi cu bani şi închisori. De altcum persecuţia cu procesele de presă a început încă în 1884 la Curtea cu ju­raţi din Sibiu, acuzat fiind O. Bari­ţiu redactor al «Observatorului» din loca­­litate, urmând la 3 Febr. 1885, C. P. Păcurariu, redactorul «Tribunei» apoi Ion Slavici ş. a. Procesul din 22 Dec. 1894, de la jude­cătoria Sibiu privea domnişoarele Letiţia Roşea, Eugenia şi Catinca Simionescu, Elena şi Alexandrina Cunţanu, substra­tul acuzei fiind: «Cu prilejul reîntoar­cerii de la Cluj la Sibiu a osândelor în procesul «Memorandului» acuzatele au purtat tricolor român cu Inscripţia: «Totul pentru naţiune». Ce curajoasă, nobilă şi românescă ţinuta a acestor domnişoare, dintre care una este vene­­rabila doamnă a P. C. S. Consilier arh. Dr. O. Proca din Sibiul. lată cum pentru cauza „naţiunei româneşti" au suferit cu tărie intelec­tualii, domnişoarele din Sibiu şi Tu­iş­­canul pmer- comerciant, Simion Bratu. O înfrăţire de laudă, în suferinţă, urmată de glorie, pentru cauza româ­nească ! Pie­le morţilor odihna meritată. Amin! Dr. Eugeniu Munteanu Coaforul „IDEAL“ din Str. Reg. Maria 57 s-a mutat în Str. Tribunei Nr. 5 execută ondulaţiuni permanente, vop­­sit de păr, etc. Serviciu prompt şi conştiincios

Next