Tribuna Sibiului, februarie 1968 (Anul 1, nr. 1-10)
1968-02-18 / nr. 1
Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI IOSIF BANC (Urmare din pag. I-a) lui organizatoric necesar etapei superioare pe care o străbatem, dezvoltării multilaterale a forţelor de producţie, în acest sens, pe baza măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, a propunerilor Comisiei centrale de partid şi de stat, recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale a adoptat Legea cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Cunoaşteţi cu toţii că forma organizatorică de împărţire pe regiuni şi raioane, deşi a avut un rol important la vremea sa, cu timpul a devenit o frînă în dezvoltarea vieţii sociale, a devenit, cum s-ar spune, o haină prea strimtă pentru dezvoltarea rapidă a ţării noastre şi, ca atare, a trebuit să fie înlocuită cu una nouă, corespunzătoare, în vechea organizare administrativteritorială, multe probleme îşi găseau, datorită paralelismelor şi suprapunerilor, o rezolvare tîrzie, uneori cînd nu mai erau actuale, în felul acesta s au creat o serie întreagă de neajunsuri. Desigur, noua formă de organizare pe judeţe şi municipii, care vor dispune de atribuţii şi răspunderi sporite, va duce la înlăturarea tuturor acestor neajunsuri, asigurînd condiţiile necesare, posibilităţi mult mai bune pentru rezolvarea operativă şi la un nivel superior a tuturor problemelor vieţii economice, politice şi social-culturale. In alcătuirea celor 39 de judeţe şi 45 de municipii, conducerea de partid şi de stat a manifestat o grijă deosebită pentru ca acestea să constituie unităţi administrative competente, ţinîndu-se seamă de tradiţii, de resurse economice, culturale şi de tot ceea ce trebuie să se aibă în vedere la o asemenea organizare de mare amploare, pe care o înfăptuim. In alcătuirea acestor judeţe, pe lîttgă probleme economice , care au un rol important în dezvoltarea lor ca unităţi puternice, s-a ţinut seama, tovarăşi, de legăturile care s-au statornicit veacuri de-a rîndul între oamenii de pe teritoriile respective: români, germani, maghiari şi ai celorlalte naţionalităţi. Vreau să mă refer, — a spus în continuare tovarăşul Tosui Banc — nu numai la judeţul, ci şi la acest minunat oraş al dumneavoastră — Sibiul — care este cunoscut ca un puternic centru în plină dezvoltare economică, culturală, socială, nu numai acum, ci cu mulţi ani în urmă. Aş vrea să spun că, încă din secolul al XII-lea, numeroase documente vorbesc de acest oraş, care îşi afică pe deplin atributul primit. . .impută de Marea Adunare Naţională, acela de muniicipiu. Ca oraş, Sibiul a cunoscut de-a lungul existenţei sa de o viaţă economică în continuă dezvoltare. Existenţa unei vieţi economice intense a asigurat oraşului legături permanente cu alte oraşe din Transilvania şi, în acelaşi timp, cu "Ţara Românească. Fără îndoială, relaţiile economice, comerciale şi politice cu Ţara Românească au avut o influenţă pozitivă asupra dezvoltării oraşului Sibiu şi a localităţilor din împrejurimi. Sibiul este cunoscut ca un centru cultural de mare influenţă încă din evul mediu. De asemenea, împrejurimile Sibiului sunt păstrătoare ale unor vechi tradiţii în arta noastră populară. La fel ca întreaga ţară, după eliberarea patriei, Sibiul a cunoscut o puternică dezvoltare economică şi social-culturală. Au fost lărgite, mult în această perioadă, capacităţile de producţie ale fabricilor, au fost create noi capacităţi. Aş vrea să subliniez că în economia judeţului sunt reprezentate ramuri ale industriei noastre dintre cele mai importante, cum ar fi de pildă construcţia de maşini, industria chimică, textilă, alimentară şi altele. în anii care au trecut de pe 23 August 1944 actualul judeţ Sibiu a cunoscut şi o însemnată dezvoltare social-culturală. S-au înmulţit şcolile, instituţiile de cultură şi artă, s-a dezvoltat substanţial ocrotirea sănătăţii publice. Fără îndoială, recentele măsuri organizatorice pe care le înfăptuim vor duce la o dezvoltare şi mai rapidă a judeţului Sibiu, ca şi a celorlalte judeţe ale patriei. Se vor dezvolta mai rapid oraşele, şi am în vedere în mod deosebit oraşele Sibiu şi Mediaş, care şi-au cucerit, prin legiferare, titlul de municipii. Cunoaşteţi că avem un plan cincinal din care au trecut doar doi ani şi aproape două luni. In îndeplinirea lui vom continua să punem accentul pe verigile fundamentale stabilite, iar acolo unde se vor impune unele corecturi, acestea vor fi studiate şi înfăptuite in funcţie de posibilităţi. Va trebui, deci, să gospodărim şi pe mai departe în modul cel mai raţional şi chibzuit, toate forndurile şi mijloacele ce ne sunt repartizate. Aceasta cu atît mai mult cu cit se mai face încă multă risipă şi se manifestă multă neglijenţă în unele sectoare. De aceea socot că una dintre problemele principale ale organelor judeţene constituite este aceea de a gospodări cu cea mai mare pricepere, cu cea mai mare atenţie mijloacele materiale şi financiare care sunt puse la dispoziţia judeţului. Judeţul dumneavoastră, pe lingă marile posibilităţi pe care le are în industrie — sector în care aţi realizat anul trecut o producţie globală în valoare de 8 miliarde şi jumătate de iei d e prevăzut pentru acest an, al treilea an al cincinalului, să dea peste 9,6 miliarde lei. Pe lingă aceste posibilităţi industriale, dumneavoastră mai dispuneţi şi de o altă ramură a economiei naţionale, de foarte mare importanţă — agricultura. Avînd în vedere tradiţiile, avînd in vedere condiţiile naturale, hărnicia ţărănimii din judeţ, noi socotim că pămîntul ar trebui să producă mai mult decit a produs pînă acum. Pămînturile de aici sînt un izvor aducător de mari venituri pentru ţărănime, pentru întreaga economie naţională, pentru întregul nostru popor Eu n-aş vrea să critic nici fosta regiune Braşov, nici oamenii care au muncit în condiţiile regiunii; aş vrea numai să spun că în viitor este nevoie să se muncească cu mai multă grijă şi atenţie. Cred că nu se va supăra nimeni dacă am să apreciez că în această direcţie nu s-a muncit pe măsura posibilităţilor. Cu toate că există o veche tradiţie în creşterea animalelor — chiar şi în cea ce priveştemeritul, atâţrei patrie se pare a fi laici— , şepteluri de animale în actualul judeţ este mult prea mic. Vă rog să mă credeţi că fac această critică din dorinţa de a se lua măsuri, de a se întreprinde temeinice acţiuni pentru dezvoltarea acestei ramuri importante în economia judeţului. Ţinînd seama de faptul că in judeţul dumneavoastră există un număr de localităţi de munte, Comitetul judeţean va trebui să acorde grijă şi acestora, pentru ca în zonele respective să se crească un număr mai mare de animale. Paralel cu atenţia acordată economiei va trebui, tovarăşi, să se ducă o muncă susţinută pentru dezvoltarea culturii, artei, pentru dezvoltarea muncii de ocrotire a sănătăţii oamenilor, în judeţ există un număr foarte mare de cadre sanitare. Acestea sunt chemate să muncească cu sîrguinţă şi conştiinciozitate pentru ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc. în continuare tovarăşul Iosif Banc a spus: Aş dori să mă refer la cîteva probleme privind sarcinile Comitetului judeţean de partid, ca organ care trebuie să constituie, împreună cu toţi comuniştii, forţa conducătoare şi mobilizatoare în acest judeţ, organ care să pună în mişcare şi să conducă cu succes toate talentele, toate capacităţile, să muncească în aşa fel ca intr-un timp scurt judeţul Sibiu, oraşele şi satele din acest judeţ să cunoască o dezvoltare rapidă, puternică. Va trebui, astfel, ca pe lingă întărirea organizaţiilor de partid, să se realizeze o îmbunătăţire substanţială în relaţiile de muncă dintre organul de partid judeţean şi organizaţiile de jos, în sensul că ceea ce a fost negativ în relaţiile care au existat în vechea structură organizatorică (regiuneraion) să fie eliminat în cel mai scurt timp. Aceste relaţii vor trebui să fie de acum relaţii directe şi nemijlocite cu organizaţiile de partid, cu birourile organizaţiilor de bază — şi nu prin hîrtii fabricate în serie, ci prin muncă concretă şi vie, de la activist la comunistul din unitate. Acesta este un lucru cit se poate de important, care va da lui imbold nou, un suflu nou organizaţiilor noastre de partid dacă vom şti să folosim cu pricepere această metodă. Va trebui, în acelaşi timp, să căutăm ca înseşi organizaţiile de bază, comitetele de partid să-şi perfecţioneze metodele de muncă în ce priveşte relaţiile cu oamenii, în ce priveşte mobilizarea acestora la îndeplinirea întocmai şi la timp a hotărîrilor partidului şi guvernului. Este necesar ca, pentru ridicarea nivelului ideologic-cultural al maselor, să desfăşurăm o intensă muncă şi pe acest ţărim, pentru ca fiecare cetăţean să fie conştient de menirea pe care o are în ridicarea economică şi social-culturală a ţării. Veţi avea de acum organe de presă judeţene; ele au datoria ca, sub conducerea Comitetului judeţean să desfăşoare o muncă operativă îndreptată spre mobilizarea maselor la înfăptuirea politicii înţelepte a partidului. De asemenea, organizaţia judeţeană de partid, comitetul judeţean vor trebui să desfăşoare o muncă plină de grijă cu organizaţiile care se vor crea; am în vedere Uniunea Tineretului Comunist, care trebuie ajutată să muncească în aşa fel încît, împreună cu şcoala, să crească şi să educe un tineret sănătos, dornic de muncă, de creaţie, un tineret care să-şi aducă din plin contribuţia la desăvîrşirea operei pe care o înfăptuim. în ce priveşte sarcinile şi atribuţiunile Consiliului popular judeţean, ca organ local al puterii de stat, ţin să subliniez că răspunde efectiv de activitatea locală privind dezvoltarea economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească în cadrul judeţului şi a localităţilor, răspunde de apărarea drepturilor cetăţenilor, de ■ respectarea legalităţiisoialiste şi menţinerea ordinei publice, de apararea proprietăţii socialiste, de folosirea judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare. Consiliul popular trebuie să acorde o mai mare atenţie muncii cu deputaţii, să contribuie la creşterea rolului deputaţilor pe plan judeţean, pe plan orăşenesc sau comunal. Este vorba deci de o muncă plină de răspundere şi nu de una formală, cum se mai făcea uneori. Pentru toate acestea este nevoe ca, atît pe linie de partid cit şi pe linie de stat, să se respecte principiul muncii colective în conducerea judeţului, oraşelor, comunelor, in elaborarea hotărîrilor şi măsurilor. Se înţelege că acest mod de lucru nu absolvă pe nimeni de răspundere personală, de lipsă de operativitate în rezolvarea sarcinilor. în domeniul industriei sarcinile de plan trebuie îndeplinite exemplar şi depăşite în fiecare unitate, în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă. Să fie lichidată munica în asalt, care aduce mari daune economiei naţionale şi să se imprime un ritm susţinut, continuu, în activitatea tuturor întreprinderilor. Pentru aceasta este necesar să folosim maşinile şi utilajele la întreaga lor capacitate, să eliminăm timpii morţi, absenţele nemotivate sau motivate, care dezorganizează procesul de producţie, să facem în aşa fel ca fiecare om să contribuie cu toată forţa şi priceperea sa la îndeplinirea sarcinilor de plan. Vreau să atrag atenţia şi asupra realizării planului de investiţii. Să fie înlăturată activitatea iraţională şi să se ia din timp măsuri pentru carea fronturilor de lucru care să permită desfăşurarea activităţii in orice condiţii. Este necesar ca noul Comitet judeţean de partid şi Consiliul judeţean popular să depună eforturi susţinute pentru realizarea la timp a sarcinilor de investiţii, astfel ca toate obiectivele stabilite în plan să fie date în folosinţă în termenul stabilit. Acţiunea de organizare ştiinţifică a procesului de producţie şi a muncii, pe care am început-o în întreprinderi, să o ducem mai departe, la un nivel ridicat, pe măsura experienţei dobîndite în anii din urmă. Aş vrea să mai atrag atenţia asupra unei probleme deosebit de importante: necesitatea rentabilizării fiecărei unităţi, a fiecărui produs în parte. Aceasta pentru că mai avem încă unităţi — şi în industrie şi în agricultură — care muncesc cu pierderi. Există toate condiţiile ca în a- i naică şi cei ce ne cest au sa nu mai ramina nici o unitate cu astfel de minusuri. De aceea, e nevoie să fie luate măsuri în consecinţă. E necesar să insistăm şi asupra activităţii de valorificare şi îngrijire a pădurilor. Noile inspectorate silvice, care vor lua fiinţă, au datoria de a valorifica mai raţional aceste bogăţii care au dus pînă departe faima ţării noastre. Legat de această problemă vreau să vă recomand următorul lucru: puneţi-vă ca sarcină ca în plantaţiile tinere să organizaţi păşunatul doar cu miei, care nu le distrug. Aveţi vreo 340 000 de oi, din care 100 000 ar putea paşte şi s-ar putea îngrăşa foarte bine pe păşuni Pînă la toamnă vor putea ajunge la 25—30 kg, se va asigura astfel un spor de carne foarte important pentru economia naţională, în altă ordine de idei trebuie să arătăm că in anul trecut s-au înregistrat destule lipsuri în privinţa legumelor şi fructelor pe pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti. Acum ne-am pus ca sarcină să mobilizăm toate forţele pentru a lichida aceste neajunsuri — evident şi cu aportul dumneavoastră, dar mai ales cu cel al cadrelor de specialitate din acest domeniu. Cao ultimă problemă aş vrea să neate.fiaJifc ,îft următoa ■ i rele ,ile să rezolvaţi problema constituirii celorlalte organe judeţene. In încheiere, îmi exprim convingerea că actualul Comitet judeţean de partid, Consiliul popular, celelalte organe care vor fi constituite, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Sibiu vor face totul pentru îndeplinirea întocmai a hotărîrilor partidului şi guvernului, pentru a-şi aduce contribuţia deplină la desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Tovarăşul Gavrilescu m-a rugat să transmit conducerii de partid salutul dumneavoastră. Este o însărcinare foarte plăcută şi vă asigur că am să o îndeplinesc, transmiţînd personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu angajamentele ce vi le-aţi luat, satisfacţia manifestată din partea tuturor pentru măsurile adoptate de conducerea de partid şi de stat în ce priveşte crearea judeţului şi a celor două municipii. Vă rog să transmiteţi tuturor oamenilor muncii din judeţul Sibiu felicitările Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru rezultatele obţinute, îndemnul de a munci cu pasiune, dăruire şi entuziasm pentru obţinerea de noi succese în activitatea de viitor, multă sănătate şi fericire tuturor. Fabrica de pâine din Mediaș, una din realizările înfăptuite în ultimii ani în județul Sibiu. NĂSCUŢI CU FRUMOSUL Strămoşii noştri s-au născut cu frumosul în suflet şi întocmai lor ne-am născut noi şi au vor urma. Ca un omagiu închinat zeiţei Flora şi naturii însăşi, oamenii au adus cu ei verdele crud al pădurilor, prospeţimea poienilor şi policromia petalelor. Le-au cules cu răbdare, trecîndu-le prin fantezia lor atît de bogată, şi le-au ţesut meşteşugit în covoare minunate. Astfel s-au simţit ei înşişi cîte o părticică a frumosului şi au făcut din ţesutul covoarelor o adevărată artă, nepieritoare, care se transmite şi se dezvoltă din generaţie în generaţie. Din pasiunea nesecată pentru lucruri care încîntă ies şi covoarele, în această privinţă, Cisnădia se situează de multă vreme la loc de frunte. Faima ţesătorilor de covoare de aici s-a răspîndit în multe colţuri ale lumii, pretutindeni unde au ajuns acele crîmpeie de cerb şi păduri răsfrînte în lacurile Invpezi ale Carpaţilor, acele covoare împletite din muncă şi fantezie. Covoare pentru 7 Şeherezada Nu multe sint locurile în care ochiul să-ţi fie atît de solicitat de o cromatică bogată cum este o fabrică de covoare. Ne aflam nu demult la Uzinele textile din Cisnădie, in secţia de covoare pluşate. Pe fundalul sonor al bătăilor de suveici duble, nesfîrşitele urzeli primeau sub ochii noştri sărutul a mii de nestemate, care-şi topeau în ele ţesătura celor mai felurite nuanţe, cu scînteieri aprinse sau tonuri suave ca o boare de vînt. Atente la războaie, femeile în halate colorate țeseau, poate, o dată cu firele, și o parte din sentimentele lor. Peste cîtva timp, covoarele lucrate de ele vor porni pe drumuri întinse, spre Japonia, Iordania, Siria etc. Fiecare va purta ceva din sufletul fetelor de aici, de la poalele Măgurii. Pe malul Tibrului, sub curmalii din Bagdad, la ţărmul Mediteranei, în Beirut, ori în alte părţi, Şeherezada, ieşită din basm, se va plimba poate, prin lumea Orientului pe un fermecat covor românesc. Sosit dintr-o călătorie de o lună prin mai multe ţări din Orient (Liban, Iordania, Siria, Irak), unde a fost în calitate de specialist în covoare, tovarăşul Andrei Vurpăreanu, directorul general al Uzinelor textile din Cisnădie, ne relata, printre altele: — Avînd prilejul să discut cu reprezentanţii unor mari firme, cu specialişti şi comercianţi din Orient, am simţit o inexprimabilă bucurie, văzînd cit de apreciate sînt covoarele noastre. Şi ca dovadă a acestei aprecieri sînt numeroasele contracte ce le-am încheiat — primind comenzi pentru aproximativ o jumătate de milion mp covoare — cantitate care rămîne apreciabil sub cifrele solicitate, întrebîndu-l pe interlocutorul nostru despre viitorul exportului în acest domeniu şi despre prezentarea covoarelor româneşti, a ţinut să aprecieze: — In această parte a lumii, unde se vînd covoare din atîtea ţări cu renume, ale noastre sunt solicitate în mai mare măsură. Numai în Irak am ajuns să livrăm anual peste 450 000 mp de covor. Dip. 1960 pînă in 1967; exportul irr Orient a crescut cu 60 la sută. Si dacă ţinem seama de faptul că în anul acesta întreprinderea noastră va fi reutilată cu 4 maşini care vor produce peste 500 000 de mp anual, în 1969 cantităţile la acest produs se pot dubla. Vom putea, în acest fel, să exportăm în toate părţile lumii. Cît priveşte sistemul de prezentare — mostre, fotografii, etichete — am stabilit să-l îmbunătăţim. Cu toate acestea, pe piaţă covorul nostru, în si- ne, rămîne cea mai bună scrisoare de recomandaţie. Marin NIŢĂ „Premieră" medieşană La fabrica de mobilă din Mediaş, aparţinînd Combinatului de industrializare a lemnului Blaj, gama sortimentelor s-a îmbogăţit. în magazinele de specialitate au apărut măsuţa tip „Olteţ“, care se remarcă printr-o linie modernă cu furnir de nuc şi paltin, cuierul hol tip „Sighet“ din lemn masiv de fag, în combinaţie cu plăci melaminate, canapeaua tip „Carpaţi“ şi fotoliul R 22, ambele avînd tapiserie din stofă. Preţuirea muncii Săptămîna trecută, la fabrica de încălţăminte 8 Mai Mediaş s-au decernat diplomele şi insignele de „Fruntaş în întrecerea socialistă“ pe anul 1967. Dintre cei 268 fruntaşi distinşi cu diplome şi insigne, 50 le-au primit pentru a cincea oară. Printre ei se află Aldea Stan, Ioan Rotaru, Vasile Drăgan, Rozalia Cristea, Margareta Baier, Andrei Greser, Andrei König. Ultimii doi au realizat economii de materii prime şi materiale în valoare de 33 000 şi, respectiv, 37 000 lei. MARIA MUNTEANU coresp. M ■M (Urmare din trag. I a putaţii constituiţi în prima sesiune a Consiliului popular judeţean provizoriu, au ales în unanimitate comitetul executiv, preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii. A luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE GAVRILESCU, primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean provizoriu. Mulţumind, în numele Comitetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, pentru încrederea acordată, vorbitorul a rugat pe tovarăşul Iosif Banc să transmită conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, mulţumirile fierbinţi ale activului de partid, ale comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari de pe aceste meleaguri, pentru constituirea judeţului Sibiu. Subliniind deosebita însemnătate a amplului complex de măsuri adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale şi îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării, tovarăşul Nicolae Gavrilescu a arătat că oamenii muncii din judeţul Sibiu — ca de altfel întregul nostru popor — l-au primit cu entuziasm şi deplină satisfacţie, exprimîndu-şi adeziunea lor totală şi hotărîrea fermă de a-şi aduce întreaga contribuţie la transpunerea lui în viaţă. Referindu-se, în continuare, la orcinile mari şi complexe ce stau în faţa întreprinderilor industriale şi unităţilor agricole socialiste din cadrul judeţului Sibiu, tovarăşul Nicolae Gavrilescu a subliniat că realizarea lor cu succes cere din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a cadrelor de conducere din economie şi tuturor oamenilor muncii eforturi susţinute, o muncă avîntată şi plină de răspundere în vederea valorificării tuturor resurselor în condiţiile unei înalte eficienţe economice. Oprindu-se pe larg asupra problemelor muncii ideologice, învăţămîntului, ştiinţei, artei şi culturii, relevînd bogatele tradiţii existente pe meleagurile sibiene, vorbitorul a subliniat că activitatea pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor capătă în etapa actuală o deosebită însemnătate, îmbunătăţirea conţinutului şi ridicarea la un nivel tot mai înalt a muncii în acest domeniu, va trebui să constituie una din sarcinile centrale ale organelor şi organizaţiilor de partid, a activiştilor culturali, a tuturor oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă. După ce a relevat sarcinile ce stau în perioada ce urmează în faţa Consiliului popular judeţean, a celor municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea perfecţionării stilului şi metodelor de muncă corespunzător cerinţelor actuale, vorbitorul a spus: Creşterea eficienţei activităţii or. manelor locale de stat, operativitaatea, iniţiativa, receptivitatea faţă de nou, înaltul spirit de răspundere, strînsa legătură cu masele şi atragerea acestora la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti, trebuie să constituie principalele trăsături care să caracterizeze activitatea consiliilor populare, în continuare, referindu-se la necesitatea îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, a întregii activităţi politice şi organizatorice în concordanţă cu măsurile adoptate de Conferinţa Naţională privind perfecţionarea formelor de conducere a economiei şi celorlalte domenii ale vieţii sociale, vorbitorul a subliniat că fiecare organizaţie de partid, toţi comuniştii trebuie să dea dovadă de iniţiativă, perseverenţă şi răspundere în muncă, manifestîndu-se ca luptători fermi pentru promovarea noului şi intransigenţi faţă de tot ceea ce frînează mersul nostru înainte. Sîntem convinşi — a spus în încheiere tovarăşul Nicolae Gavrilescu — că oamenii muncii români, germani, maghiari din judeţul Sibiu, în frunte cu comuniştii, îşi vor consacra toată energia şi capacitatea creatoare transpunerii în viaţă a sarcinilor ce le revin, pentru a face ca acest frumos şi puternic judeţ al ţării să se dezite viguros, aducîndu-şi întreaga contribuţie la înflorirea României socialiste. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE SPATAR, secretar al comitetului de partid de la uzina Independenţa Sibiu, a spus printre altele: Măsurile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, de recenta Plenară a C. C. al P.C.R. şi sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, au fost primite cu entuziasm de întregul colectiv de muncă al uzinei, care prin realizările obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1967 şi pe prima lună a celui de-al treilea an al cincinalului, răspund grijii partidului pentru continua dezvoltare a economiei şi culturii, pentru creşterea bunăstării poporului muncitor. Exprimînd, în numele intelectualilor din Sibiu, satisfacţia pentru organizarea judeţului Sibiu, tovarăşul CAROL GÖLLNER, doctor docent, cercetător principal al secţiei din Sibiu a Filialei Cluj a Academiei R.S.R., a relevat că aceasta va amplifica activitatea creatoare a intelectualităţii sibiene care-şi va consacra întreaga putere de creaţie şi muncă în vederea îmbogăţirii comorii spirituale atît de bogate pe aceste meleaguri. Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră — a spus, printre altele, tovarăşul IOAN PRIŞCA, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Moşna — cooperatorii noştri au luat la cunoştinţă cu deosebită bucurie de noua organizare administrativ-teritorială a ţării, ceea ce, fără îndoială, va avea o puternică influenţă asupra dezvoltării multilaterale a patriei noastre. Muncind şi mai bine, cu mai multă pricepere şi hărnicie, cooperatorii din Moşna sînt hotărîţi să obţină recolte tot mai bogate, aducîndu-şi astfel contribuţia la creşterea bunăstării poporului român. Arătînd că noua organizare administrativ-teritorială a ţării creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea culturii şi artei, tovarăşa MARIA PANACHE, profesoară la Liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu, a subliniat că intelectualii români, germani, maghiari din judeţul Sibiu îşi vor dărui întreaga pricepere pentru a spori rolul şi activitatea instituţiilor de artă şi aşezămintelor de cultură în dezvoltarea conştiinţeisocialiste a oamenilor muncii şi continua îmbogăţire a vieţii lor spirituale. In cuvîntul său, tovarăşul DUMITRU HAJNAL, directorul uzinei Emailul roşu din Mediaş, a subliniat însemnătatea noii organizări administrativ-teritoriale a ţării, care creează cadrul optim necesar aplicării măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale. Relevînd rezultatele de seamă obţinute de colectivul uzinei în experimentarea măsurilor de creştere a eficienţei economice, vorbitorul a asigurat Comitetul judeţean de partid că muncitorii, inginerii, tehnicienii şi economiştii uzinei se vor achita cu cinste de sarcinile ce le revin din planul de stat pe anul 1968. „Făcîndu-mă ecoul celor peste 6 000 de textilişti din Cisnădie, care au primit cu entuziasm măsurile pentru îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării, ca şi întregul program stabilit de Conferinţa Naţională a partidului — a spus, printre altele, tovarăşul ANDREI VURPĂREANU, director general al Uzinelor textile Cisnădiei vă transmit hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru traducerea în viață a sarcinilor ce le revin din planul cincinal de dezvoltare a economiei noastre socialiste“. A luat apoi cuvîntul tovarășul IOSIF BANC, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Prin vii şi înidelungi aplauze, participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.J., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste României. Lucrările adunări de constituire a Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean provizoriu au luat sfîrşit într-o atmosferă des puternic entuziasm, prin intenaria „Internaţionalei“. ADUNAREA DE CONSTITUIRE A COMITETULUI JUDEŢEAN DE PAROD SIBIU ŞI A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Nr. ) Spaţiu productiv Margit Recent, la fabrica de covoare Dumbrava, prin construirea unui nou etaj, s-a extins secţia de preparat cu încă 250 mp. S-au creat astfel condiţiile unui mai bun control al puetăţii, recepţiei şi balotatului covoarelor în vederea expediţiei. Odată cu aceasta a fost extins şi grupul social al secţiei respective. Pe valea Hîrtrbaciului Profitînd de timpul prielnic din cursul săptămînii, mai multe brigăzi ale tractoare de la S.M.T. Agnita au început lucrările de primăvară. La C.A.P. Nocrich au fost administrate, cu mijloace mecanice, îngrăşăminte chimice pe 157 ha. La Chirpăr, brigada de tractoare condusă de Virgil Rusu a executat arături pentru însămînţările de primăvară pe 13 ha. Şi la Ighişul Vechi tractoarele au ieşit la arat — la fel ca pe terenurile zvîntate din apropierea oraşului Agnita. în faţa primăverii Mecanizatorii de la S.M.T. Miercurea au de executat în primăvară un important volum de lucrări. în acest scop a fost revizuit, din timp, întregul parc de maşini şi tractoare, reparaţiile efectuîndu-se cu 10 zile mai devreme decît termenul prevăzut. Pentru asigurarea frontului de lucru au fost întreprinse acţiuni de contractare a lucrărilor. Brigăzile sunt dotate cu utilajele necesare executării mecanizate a tuturor lucrărilor.