Tribuna Sibiului, februarie 1968 (Anul 1, nr. 1-10)

1968-02-18 / nr. 1

Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI IOSIF BANC (Urmare din pag. I-a) lui organizatoric necesar etapei su­perioare pe care o străbatem, dez­voltării multilaterale a forţelor de producţie, în acest sens, pe baza măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, a propune­rilor Comisiei centrale de partid şi de stat, recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale a adoptat Legea cu privire la reorganizarea admi­­nistrativ-teritorială a ţării. Cunoaşteţi cu toţii că forma or­ganizatorică de împărţire pe regi­uni şi raioane, deşi a avut un rol important la vremea sa, cu timpul a devenit o frînă în dezvoltarea vieţii sociale, a devenit, cum s-ar spune, o haină prea strimtă pentru dezvoltarea rapidă a ţării noastre şi, ca atare, a trebuit să fie înlo­cuită cu una nouă, corespunzătoare, în vechea organizare adm­inistrativ­­teritorială, multe probleme îşi gă­seau, datorită paralelismelor şi su­prapunerilor, o rezolvare tîrzie, uneori cînd nu mai erau actuale, în felul acesta s au creat o serie întreagă de neajunsuri. Desigur, noua formă de organizare pe ju­deţe şi municipii, care vor dispune de atribuţii şi răspunderi sporite, va duce la înlăturarea tuturor aces­tor neajunsuri, asigurînd condiţiile necesare, posibilităţi mult mai bune pentru rezolvarea operativă şi la un nivel superior a tuturor pro­blemelor vieţii economice, politice şi social-culturale. In alcătuirea celor 39 de judeţe şi 45 de municipii, conducerea de partid şi de stat a manifestat o grijă deosebită pentru ca acestea să con­stituie unităţi administrative com­petente, ţinîndu-se seamă de tradiţii, de resurse economice, culturale şi de tot ceea ce trebuie să se aibă în vedere la o asemenea organizare de mare amploare, pe care o înfăptuim. In alcătuirea acestor judeţe, pe lîttgă probleme economice , care au un rol important în dezvoltarea lor ca unităţi puternice, s-a ţinut seama, tovarăşi, de legăturile care s-au statornicit veacuri de-a rîndul între oamenii de pe teritoriile res­pective: români, germani, maghiari şi ai celorlalte naţionalităţi. Vreau să mă refer, — a spus în continuare tovarăşul Tosui Banc — nu numai la judeţul, ci şi la acest minunat oraş al dumneavoastră — Sibiul — care este cunoscut ca un puternic centru în plină dezvoltare economică, culturală, socială, nu numai acum, ci cu mulţi ani în urmă. Aş vrea să spun că, încă din se­colul al XII-lea, numeroase docu­mente vorbesc de acest oraş, care îşi afică pe deplin atributul primit­­. . .impută de Marea Adu­nare Naţională, acela de muniicipiu. Ca oraş, Sibiul a cunoscut de-a lun­gul existenţei sa de o viaţă econo­mică în continuă dezvoltare. Exis­tenţa unei vieţi economice intense a asigurat oraşului legături perma­nente cu alte oraşe din Transilvania şi, în acelaşi timp, cu "Ţara Româ­nească. Fără îndoială, relaţiile economice, comer­ciale şi politice cu Ţara Ro­mânească au avut o influenţă pozi­tivă asupra dezvoltării oraşului Sibiu şi a localităţilor din împrejurimi. Sibiul este cunoscut ca un centru cultural de mare influenţă încă din evul mediu. De asemenea, împreju­rimile Sibiului sunt păstrătoare ale unor vechi tradiţii în arta noastră populară. La fel ca întreaga ţară, după eli­berarea patriei, Sibiul a cunoscut o puternică dezvoltare economică şi social-culturală. Au fost lărgite, mult în această perioadă, capacităţile de producţie ale fabricilor, au fost create noi capacităţi. Aş vrea să subliniez că în eco­nomia judeţului sunt reprezentate ramuri ale industriei noastre din­tre cele mai importante, cum ar fi de pildă construcţia de maşini, in­dustria chimică, textilă, alimentară şi altele. în anii care au trecut de pe 23 August 1944 actualul judeţ Sibiu a cunoscut şi o însemnată dezvol­tare social-culturală. S-au înmulţit şcolile, instituţiile de cultură şi ar­tă, s-a dezvoltat substanţial ocrotirea sănătăţii publice. Fără îndoială, recentele măsuri organizatorice pe care le înfăptuim vor duce la o dezvoltare şi mai rapidă a judeţului Sibiu, ca şi a celorlalte judeţe ale patriei. Se vor dezvolta mai rapid oraşele, şi am în vedere în mod deosebit oraşele Sibiu şi Mediaş, care şi-au cucerit, prin legiferare, titlul de municipii. Cunoaşteţi că avem un plan cin­cinal din care au trecut doar doi ani şi aproape două luni. In înde­plinirea lui vom continua să punem accentul pe verigile fundamentale stabilite, iar acolo unde se vor im­pune unele corecturi, acestea vor fi studiate şi înfăptuite in funcţie de posibilităţi. Va trebui, deci, să gospodărim şi pe mai departe în modul cel mai raţional şi chibzuit, toate forndurile şi mijloacele ce ne sunt repartizate. Aceasta cu atît mai mult cu cit se mai face încă mul­tă risipă şi se manifestă multă ne­glijenţă în unele sectoare. De aceea socot că una dintre problemele principale ale organelor judeţene constituite este aceea de a gospo­dări cu cea mai mare pricepere, cu cea mai mare atenţie mijloacele ma­teriale şi financiare care sunt puse la dispoziţia judeţului. Judeţul dumneavoastră, pe lingă marile posibilităţi pe care le are în industrie — sector în care aţi realizat anul trecut o producţie globală în valoare de 8 miliarde şi jumătate de iei d e prevăzut pen­tru acest an, al treilea an al cin­cinalului, să dea peste 9,6 miliarde lei. Pe lingă aceste posibilităţi in­dustriale, dumneavoastră mai dispu­neţi şi de o altă ramură a econo­miei naţionale, de foarte m­are im­portanţă — agricultura. Avînd în vedere tradiţiile, avînd in vedere condiţiile naturale, hărnicia ţărăni­mii din judeţ, noi socotim că pă­­mîntul ar trebui să producă mai mult decit a produs pînă acum. Pămînturile de aici sînt un izvor aducător de mari venituri pentru ţărănime, pentru întreaga economie naţională, pentru întregul nostru popor Eu n-aş vrea să critic nici fosta re­giune Braşov, nici oamenii care au muncit în condiţiile regiunii; aş vrea numai să spun că în viitor este nevoie să se muncească cu mai multă grijă şi atenţie. Cred că nu se va supăra nimeni dacă am să apreciez că în această direcţie nu s-a muncit pe măsura posibilităţi­lor. Cu toate că există o veche tra­diţie în creşterea animalelor —­­ chiar şi în cea ce priveşte­­meritul, a­tâţrei patrie se pare a fi­ laici— , şepteluri de animale în actualul ju­deţ este mult prea mic. Vă rog să mă credeţi că fac această critică din dorinţa de a se lua măsuri, de a se întreprinde temeinice acţiuni pentru dezvoltarea acestei ramuri importante în economia judeţului. Ţinînd seama de faptul că in ju­deţul dumneavoastră există un nu­măr de localităţi de munte, Comi­tetul judeţean va trebui să acorde grijă şi acestora, pentru ca în zo­nele respective să se crească un număr mai mare de animale. Paralel cu atenţia acordată eco­nomiei va trebui, tovarăşi, să se ducă o muncă susţinută pentru dez­voltarea culturii, artei, pentru dez­voltarea muncii de ocrotire a să­nătăţii oamenilor, în judeţ există un număr foarte mare de cadre sanitare. Acestea sunt chemate să muncească cu sîrguinţă şi conştiin­ciozitate pentru ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc. în continuare tovarăşul Iosif Banc a spus: Aş dori să mă refer la cîteva probleme privind sarcinile Comitetului judeţean de partid, ca organ care trebuie să constituie, împreună cu toţi co­muniştii, forţa conducătoare şi mo­bilizatoare în acest judeţ, organ care să pună în mişcare şi să con­ducă cu succes toate talentele, toate capacităţile, să muncească în aşa fel ca intr-un timp scurt judeţul Si­biu, oraşele şi satele din acest ju­deţ să cunoască o dezvoltare ra­pidă, puternică. Va trebui, astfel, ca pe lingă întărirea organizaţiilor de partid, să se realizeze o îmbu­nătăţir­e substanţială în relaţiile de muncă dintre organul de partid ju­deţean şi organizaţiile de jos, în sensul că ceea ce a fost negativ în relaţiile care au existat în vechea structură organizatorică (regiune­­raion) să fie eliminat în cel mai scurt timp. Aceste relaţii vor tre­bui să fie de acum relaţii directe şi nemijlocite cu organizaţiile de partid, cu birourile organizaţiilor de bază — şi nu prin hîrtii fabri­cate în serie, ci prin muncă con­cretă şi vie, de la activist la comu­nistul din unitate. Acesta este un lucru cit se poate de important, care va da lui imbold nou, un su­flu nou organizaţiilor noastre de partid dacă vom şti să folosim cu pricepere această metodă. Va tre­bui, în acelaşi timp, să căutăm ca înseşi organizaţiile de bază, comi­tetele de partid să-şi perfecţioneze metodele de muncă în ce priveşte relaţiile cu oamenii, în ce priveşte mobilizarea acestora la îndeplinirea întocmai şi la timp a hotărîrilor partidului şi guvernului. Este nece­sar ca, pentru ridicarea nivelului ideologic-cultural al maselor, să desfăşurăm o intensă muncă şi pe acest ţărim, pentru ca fiecare ce­tăţean să fie conştient de menirea pe care o are în ridicarea economică şi social-culturală a ţării. Veţi avea de acum organe de presă judeţene; ele au datoria ca, sub conducerea Comitetului jude­ţean să desfăşoare o muncă opera­tivă îndreptată spre mobilizarea maselor la înfăptuirea politicii în­ţelepte a partidului. De asemenea, organizaţia judeţeană de partid, co­mitetul judeţean vor trebui să des­făşoare o muncă plină de grijă cu organizaţiile care se vor crea; am în vedere Uniunea Tineretului Co­­m­unist, care trebuie ajutată să muncească în aşa fel încît, împre­ună cu şcoala, să crească şi să educe un tineret sănătos, dornic de muncă, de creaţie, un tineret care să-şi aducă din plin contribu­ţia la desăvîrşirea operei pe care o înfăptuim. în ce priveşte sarcinile şi atribu­­ţiunile Consiliului popular judeţean, ca organ local al puterii de stat, ţin să subliniez că răspunde efectiv de activitatea locală privind dezvoltarea economică, social-cultu­rală şi edili­­tar-gospodărească în cadrul judeţu­lui şi a localităţilor, răspunde de apărarea drepturilor cetăţenilor, de ■ respectarea legalităţii­­soialiste şi­ menţinerea ordinei publice, de apa­­rarea proprietăţii socialiste, de folo­sirea judicioasă a mijloacelor mate­riale şi financiare. Consiliul popular trebuie să acor­de o mai mare atenţie muncii cu deputaţii, să contribuie la creşterea rolului deputaţilor pe plan judeţean, pe plan orăşenesc sau comunal. Este vorba deci de o muncă plină de răspundere şi nu de una formală, cum se mai făcea un­eori. Pentru toate acestea este nevoe ca, atît pe linie de partid cit şi pe linie de stat, să se respecte principiul muncii colective în conducerea judeţului, oraşelor, comunelor, in elaborarea hotărîrilor şi măsurilor. Se înţe­lege că acest mod de lucru nu ab­solvă pe nimeni de răspundere per­sonală, de lipsă de operativitate în rezolvarea sarcinilor. în domeniul industriei sarcinile de plan trebuie îndeplinite exemplar şi depăşite în fiecare unitate, în fie­care secţie, la fiecare loc de muncă. Să fie lichidată munica în asalt, care aduce mari daune economiei naţio­nale şi să se imprime un ritm sus­ţinut, continuu, în activitatea tutu­ror întreprinderilor. Pentru aceasta este necesar să folosim maşinile şi utilajele la întreaga lor capacitate, să eliminăm timpii morţi, absenţele nemotivate sau motivate, care dez­organizează procesul de producţie, să facem în aşa fel ca fiecare om să contribuie cu toată forţa şi pricepe­rea sa la îndeplinirea sarcinilor de plan. Vreau să atrag atenţia şi asupra realizării planului de investiţii. Să fie înlăturată activitatea iraţională şi să se ia din timp măsuri pentru c­area fronturilor de lucru care să permită desfăşurarea activităţii in orice condiţii. Este necesar ca noul Comitet ju­deţean de partid şi Consiliul jude­ţean popular să depună eforturi sus­ţinute pentru realizarea la timp a sarcinilor de investiţii, astfel ca toate obiectivele stabilite în plan să fie date în folosinţă în termenul sta­bilit. Acţiunea de organizare ştiin­ţifică a procesului de producţie şi a muncii, pe care am început-o în întreprinderi, să o ducem mai de­parte, la un nivel ridicat, pe măsura experienţei dobîndite în anii din urmă. Aş vrea să mai atrag atenţia asu­pra unei probleme deosebit de im­portante: necesitatea rentabilizării fiecărei unităţi, a fiecărui produs în parte. Aceasta pentru că mai avem încă unităţi — şi în industrie şi în agricultură — care muncesc cu pierderi. Există toate condiţiile ca în a- i naică şi cei ce ne cest au sa nu mai ramina nici o unitate cu astfel de minusuri. De aceea, e nevoie să fie luate măsuri în consecinţă. E necesar să insistăm şi asupra ac­tivităţii de valorificare şi îngrijire a pădurilor. Noile inspectorate sil­vice, care vor lua fiinţă, au dato­ria de a valorifica mai raţional a­­ceste bogăţii care au dus pînă de­parte faima ţării noastre. Legat de această problemă vreau să vă re­comand următorul lucru: puneţi-vă ca sarcină ca în plantaţiile tinere să organizaţi păşunatul doar cu miei, care nu le distrug. Aveţi vreo 340 000 de oi, din care 100 000 ar putea paşte şi s-ar putea îngrăşa foarte bine pe păşuni Pînă la toamnă vor putea ajunge la 25—30 kg, se va asigura astfel un spor de carne foarte important pentru economia naţională, în altă ordine de idei trebuie să arătăm că in anul trecut s-au înregistrat destule lipsuri în pri­vinţa legumelor şi fructelor pe pieţele oraşelor şi centrelor mun­citoreşti. Acum ne-am pus ca sar­cină să mobilizăm toate forţele pentru a lichida aceste neajun­suri — evident şi cu aportul dum­neavoastră, dar mai ales cu cel al cadrelor de specialitate din a­­cest domeniu. Ca­­o ultimă problemă aş vrea să neate.fiaJifc ,îft urm­ăto­a ■ i rele ,ile să rezolvaţi problema con­stituirii celorlalte organe judeţene. In încheiere, îmi exprim convin­gerea că actualul Comitet judeţean de partid, Consiliul popular, cele­lalte organe care vor fi constituite, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Sibiu vor face totul pentru îndeplinirea întocmai a hotărîrilor partidului şi guvernului, pentru a-şi aduce contribuţia deplină la desă­vîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Tovarăşul Gavrilescu m-a rugat să transmit conducerii de partid salutul dumneavoastră. Este o în­sărcinare foarte plăcută şi vă asigur că am să o îndeplinesc, transmi­­ţînd personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu angajamentele ce vi le-aţi luat, satisfacţia manifestată din par­tea tuturor pentru măsurile adop­tate de conducerea de partid şi de stat în ce priveşte crearea judeţului şi a celor două municipii. Vă rog să transmiteţi tuturor oa­menilor muncii din judeţul Sibiu felicitările Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru rezultatele obţinute, îndemnul de a munci cu pasiune, dăruire şi en­tuziasm pentru obţinerea de noi succese în activitatea de viitor, multă sănătate şi fericire tuturor. Fabrica de pâine din Mediaș, una din realizările înfăptuite în ultimii ani în județul Sibiu. NĂSCUŢI CU FRUMOSUL Strămoşii noştri s-au născut cu frumosul în suflet şi întoc­mai lor ne-am născut noi şi au vor urma. Ca un omagiu închinat zei­ţei Flora şi naturii însăşi, oa­menii au adus cu ei verdele crud al pădurilor, prospeţimea poienilor şi policromia petale­lor. Le-au cules cu răbdare, tre­­cîndu-le prin fantezia lor atît de bogată, şi le-au ţesut meşte­şugit în covoare minunate. Ast­fel s-au simţit ei înşişi cîte o părticică a frumosului şi au fă­cut din ţesutul covoarelor o adevărată artă, nepieritoare, care se transmite şi se dezvoltă din generaţie în generaţie. Din pasiunea nesecată pen­tru lucruri care încîntă ies şi covoarele, în această privinţă, Cisnădia se situează de multă vreme la loc de frunte. Faima ţesătorilor de covoare de aici s-a răspîndit în multe colţuri ale lumii, pretutindeni unde au ajuns acele crîmpeie de cerb şi păduri răsfrînte în lacurile Inv­­pezi ale Carpaţilor, acele co­voare împletite din muncă şi fantezie. Covoare­ pentru 7 Şeherezada Nu multe sint locurile în ca­re ochiul să-ţi fie atît de soli­citat de o cromatică bogată cum este o fabrică de covoare. Ne aflam nu demult la Uzi­nele textile din Cisnădie, in secţia de covoare pluşate. Pe fundalul sonor al bătăilor de suveici duble, nesfîrşitele ur­zeli primeau sub ochii noştri sărutul a mii de nestemate, ca­­re-şi topeau în ele ţesătura ce­lor mai felurite nuanţe, cu scîn­­teieri aprinse sau tonuri suave ca o boare de vînt. Atente la războaie, femeile în halate colorate țeseau, poa­te, o dată cu firele, și o parte din sentimentele lor. Peste cît­­va timp, covoarele lucrate de ele vor porni pe drumuri întin­se, spre Japonia, Iordania, Si­ria etc. Fiecare va purta ceva din sufletul fetelor de aici, de la poalele Măgurii. Pe malul Tibrului, sub curmalii din Bagdad, la ţărmul Mediteranei, în Beirut, ori în alte părţi, Şeherezada, ieşită din basm, se va plimba poate, prin lumea Orientului pe un fermecat covor românesc.­­ Sosit dintr-o călătorie de o­ lună prin mai multe ţări din Orient (Liban, Iordania, Siria, Irak), unde a fost în calitate de specialist în covoare, tova­răşul Andrei Vurpăreanu, di­rectorul general al Uzinelor textile din Cisnădie, ne relata, printre altele: — Avînd prilejul să discut cu reprezentanţii unor mari fir­me, cu specialişti şi comercianţi din Orient, am simţit o inex­primabilă bucurie, văzînd cit de apreciate sînt covoarele noastre. Şi ca dovadă a acestei aprecieri sînt numeroasele con­tracte ce le-am încheiat — pri­mind comenzi pentru aproxi­mativ o jumătate de milion mp covoare — cantitate care rămîne apreciabil sub cifrele solicitate, întrebîndu-l pe interlocuto­rul nostru despre viitorul ex­portului în acest domeniu şi despre prezentarea covoarelor româneşti, a ţinut să aprecieze: — In această parte a lumii, unde se vînd covoare din atî­­tea ţări cu renume, ale noas­tre sunt solicitate în mai mare măsură. Numai în Irak am ajuns să livrăm anual peste 450 000 mp de covor. Dip. 1960 pînă in 1967­; exportul irr Orient a crescut cu 60 la sută. Si dacă ţinem seama de faptul că în anul acesta întreprinde­rea noastră va fi reutilată cu 4 maşini care vor produce peste 500 000 de mp anual, în 1969 cantităţile la acest produs se pot dubla. Vom putea, în a­­cest fel, să exportăm în toate părţile lumii. Cît priveşte sistemul de pre­zentare — mostre, fotografii, etichete — am stabilit să-l îm­bunătăţim. Cu toate acestea, pe piaţă covorul nostru, în si-­ ne, rămîne cea mai bună scri­soare de recomandaţie. Marin NIŢĂ „Premieră" medieşană La fabrica de mobilă din Mediaş, aparţinînd Combinatului de indus­trializare a lemnului­­ Blaj, gama sortimentelor s-a îmbogăţit. în ma­gazinele de specialitate au apărut măsuţa tip „Olteţ“, care se remarcă printr-o linie modernă cu furnir de nuc şi paltin, cuierul hol tip „Si­­ghet“ din lemn masiv de fag, în combinaţie cu plăci melaminate, ca­napeaua tip „Carpaţi“ şi fotoliul R 22, ambele avînd tapiserie din stofă. Preţuirea muncii Săptămîna trecută, la fabrica de încălţăminte 8 Mai Mediaş s-au de­cernat diplomele şi insignele de „Fruntaş în întrecerea socialistă“ pe anul 1967. Dintre cei 268 fruntaşi distinşi cu diplome şi insigne, 50 le-au primit pentru a cincea oară. Printre ei se află Aldea Stan, Ioan Rotaru, Vasile Drăgan, Rozalia Cristea, Margareta Baier, Andrei Greser, Andrei König. Ultimii doi au realizat economii de materii pri­me şi materiale în valoare de 33 000 şi, respectiv, 37 000 lei. MARIA MUNTE­A­NU coresp. M ■M (Urmare din trag. I­ a­­ putaţii constituiţi­ în prima sesi­une a Consiliului popular jude­ţean provizoriu, au ales în una­nimitate comitetul executiv, pre­şedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii. A luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE GAVRILESCU, prim­­­secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean provi­zoriu. Mulţumind, în numele Comite­tului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, pentru în­crederea acordată, vorbitorul a rugat pe tovarăşul Iosif Banc să transmită conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, mulţumirile fierbinţi ale activului de partid, ale comuniştilor şi tuturor oame­nilor muncii români, germani, maghiari de pe aceste meleaguri, pentru constituirea judeţului Sibiu. Subliniind deosebita însemnă­tate a amplului complex de mă­suri adoptate de Conferinţa Na­ţională a partidului, privind per­fecţionarea conducerii şi planifi­cării economiei naţionale şi îm­bunătăţirea organizării adminis­­trativ-teritoriale a ţării, tovară­şul Nicolae Gavrilescu a arătat că oamenii muncii din judeţul Sibiu — ca de altfel întregul nostru popor — l-au primit cu entuziasm şi deplină satisfacţie, exprimîndu-şi adeziunea lor to­tală şi hotărîrea fermă de a-şi aduce întreaga contribuţie la transpunerea lui în viaţă. Referindu-se, în continuare, la orcinile mari şi complexe ce stau în faţa întreprinderilor in­dustriale­­ şi unităţilor agricole so­cialiste din cadrul judeţului Si­biu, tovarăşul Nicolae Gavrilescu a subliniat că realizarea lor cu succes cere din partea organelor şi organizaţiilor de­ partid, a ca­drelor de conducere din economie şi tuturor oamenilor muncii efor­turi susţinute, o muncă avîntată şi plină de răspundere în vede­rea valorificării tuturor resurse­lor în condiţiile unei înalte efi­­cienţe economice. Oprindu-se pe larg asupra pro­blemelor muncii ideologice, învă­­ţămîntului, ştiinţei, artei şi cul­turii, relevînd bogatele tradiţii existente pe meleagurile sibiene, vorbitorul a subliniat că activi­tatea pentru formarea şi dezvol­tarea conştiinţei socialiste a ma­selor capătă în etapa actuală o deosebită însemnătate, îmbunătă­ţirea conţinutului şi ridicarea la un nivel tot mai înalt a muncii în acest domeniu, va trebui să constituie una din sarcinile cen­trale ale organelor şi organiza­ţiilor de partid, a activiştilor cul­turali, a tuturor oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă. După ce a relevat sarcinile ce stau în perioada ce urmează în faţa Consiliului popular jude­ţean, a celor municipale, orăşe­neşti şi comunale, în vederea per­fecţionării stilului şi metodelor de muncă corespunzător cerinţe­lor actuale, vorbitorul a spus: Creşterea eficienţei activităţii or­. manelor locale de stat, operativi­t­aatea, iniţiativa, receptivitatea fa­ţă de nou, înaltul spirit de răs­pundere, strînsa legătură cu ma­sele şi atragerea acestora la re­zolvarea treburilor de stat şi ob­şteşti, trebuie să constituie princi­palele trăsături care să caracterize­ze activitatea consiliilor populare, în continuare, referindu-se la necesitatea îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă ale orga­nelor şi organizaţiilor de partid, a întregii activităţi politice şi organizatorice în concordanţă cu măsurile adoptate de Conferinţa Naţională privind perfecţionarea formelor de conducere a econo­miei şi celorlalte domenii ale vieţii sociale, vorbitorul a sub­liniat că fiecare organizaţie de partid, toţi comuniştii trebuie să dea dovadă de iniţiativă, perse­verenţă şi răspundere în muncă, manifestîndu-se ca luptători fermi pentru promovarea noului şi in­transigenţi faţă de tot ceea ce frînează mersul nostru înainte. Sîntem convinşi — a spus în încheiere tovarăşul Nicolae Ga­­vrilescu — că oamenii muncii români, germani, maghiari din judeţul Sibiu, în frunte cu comu­niştii, îşi vor consacra toată e­­nergia şi capacitatea creatoare transpunerii în viaţă a sarcinilor ce le revin, pentru a face ca acest frumos şi puternic judeţ al ţării să se dez­ite viguros, aducîn­­du-şi întreaga contribuţie la în­florirea României socialiste. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE SPATAR, secretar al comitetului de partid de la uzina Independenţa Sibiu, a spus printre altele: Măsurile adoptate de Conferinţa Naţională a par­tidului, de recenta Plenară a C. C. al P.C.R. şi sesiunea extra­ordinară a Marii Adunări Naţio­nale, au fost primite cu entu­ziasm de întregul colectiv de muncă al uzinei, care prin reali­zările obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1967 şi pe prima lună a celui de-al treilea an al cincinalului, răspund grijii partidului pentru continua dezvoltare a economiei şi cul­turii, pentru creşterea bunăstării poporului muncitor. Exprimînd, în numele intelec­tualilor din Sibiu, satisfacţia pen­tru organizarea judeţului Sibiu, tovarăşul CAROL GÖLLNER, doctor docent, cercetător princi­pal al secţiei din Sibiu a Filialei Cluj a Academiei R.S.R., a rele­vat că aceasta va amplifica ac­tivitatea creatoare a intelectuali­tăţii sibiene care-şi va consacra întreaga putere de creaţie şi muncă în vederea îmbogăţirii co­morii spirituale atît de bogate pe aceste meleaguri. Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră — a spus, printre altele, tovarăşul IOAN PRIŞCA, preşedintele cooperati­­vei agricole de producţie din Moşna — cooperatorii noştri au luat la cunoştinţă cu deosebită bucurie de noua organizare ad­­ministrativ-teritorială a ţării, ceea ce, fără îndoială, va avea o pu­ternică influenţă asupra dezvol­tării multilaterale a patriei noas­tre. Muncind şi mai bine, cu mai multă pricepere şi hărnicie, coo­peratorii din Moşna sînt hotărîţi să obţină recolte tot mai bo­gate, aducîndu-şi astfel contribu­ţia la creşterea bunăstării po­porului român. Arătînd că noua organizare administrativ-teritorială a ţării creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea culturii şi artei, tovarăşa MARIA PANA­CHE, profesoară la Liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu, a subliniat că intelectualii români, germani, maghiari din judeţul Sibiu îşi vor dărui întreaga pricepere pentru a spori rolul şi activi­tatea instituţiilor de artă şi aşe­zămintelor de cultură în dez­voltarea conştiinţei­­socialiste a oamenilor muncii şi continua îmbogăţire a vieţii lor spirituale. In cuvîntul său, tovarăşul DU­MITRU HAJNAL, directorul u­­zinei Emailul roşu din Mediaş, a subliniat însemnătatea noii organizări administrativ-terito­­riale a ţării, care creează cadrul optim necesar aplicării măsuri­lor de perfecţionare a condu­cerii şi planificării economiei naţionale. Relevînd rezultatele de seamă obţinute de colectivul uzinei în experimentarea măsu­rilor de creştere a eficienţei eco­nomice, vorbitorul a asigurat Comitetul judeţean de partid că muncitorii, inginerii, tehni­cienii şi economiştii uzinei se vor achita cu cinste de sarcinile ce le revin din planul de stat pe anul 1968. „Făcîndu-mă ecoul celor peste 6 000 de textilişti din Cisnădie, care au primit cu entuziasm măsurile pentru îmbunătăţirea organizării administrativ-terito­­riale a ţării, ca şi întregul pro­gram stabilit de Conferinţa Na­ţională a partidului — a spus, printre altele, tovarăşul AN­DREI VURPĂREANU, direc­tor general al Uzinelor textile Cisnădie­i vă transmit hotă­­rîrea lor de a depune toate eforturile pentru traducerea în viață a sarcinilor ce le revin din planul cincinal de dezvol­tare a economiei noastre socia­liste“. A luat apoi­­ cuvîntul tovară­șul IOSIF BANC, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Prin vii şi înidelu­ngi aplauze, participanţii la­ adunare au a­­doptat textul­ unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.J., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste României. Lucrările adunăr­­i de consti­tuire a Comitetului­ judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean provizoriu au luat sfîr­­şit într-o atmosferă des puternic entuziasm, prin intenaria „In­ternaţionalei“. ADUNAREA DE CONSTITUIRE A COMITETULUI JUDEŢEAN DE PAROD SIBIU ŞI A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Nr. ) Spaţiu productiv Margit Recent, la fabrica de covoare Dumbrava, prin construirea unui nou etaj, s-a extins secţia de preparat cu încă 250 mp. S-au creat astfel con­­diţiile unui mai bun control al pue­­tăţii, recepţiei şi balotatului covoa­relor în vederea expediţiei. Odată cu aceasta a fost extins şi grupul social al secţiei respective. Pe valea Hîrtr­baciului Profitînd de timpul prielnic din cursul săptămînii, mai multe brigăzi ale tractoare de la S.M.T. Agnita au început lucrările de primăvară. La C.A.P. Nocrich au fost administrate, cu mijloace mecanice, îngrăşăminte chimice pe 157 ha. La Chirpăr, bri­gada de tractoare condusă de Virgil Rusu a executat arături pentru în­­sămînţările de primăvară pe 13 ha. Şi la Ighişul Vechi tractoarele au ieşit la arat — la fel ca pe terenu­rile zvîntate din apropierea oraşului Agnita. în faţa primăverii Mecanizatorii de la S.M.T. Mier­curea au de executat în primăvară un important volum de lucrări. în acest scop a fost revizuit, din timp, întregul parc de maşini şi tractoare, reparaţiile efectuîndu-se cu 10 zile mai devreme decît termenul pre­văzut. Pentru asigurarea frontului de lucru au fost întreprinse acţiuni de contractare a lucrărilor. Brigăzile sunt dotate cu utilajele necesare exe­cutării mecanizate a tuturor lucră­rilor.

Next