Tribuna Sibiului, mai 1968 (Anul 1, nr. 63-87)

1968-05-03 / nr. 63

Pag. 2TRIBUNA SIBIULUI Demonstraţia oamenilor muncii din SibiuSĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Primăvara vieţii şi a ţării Mai frumoşi decît toate jerbele de flori, plini de puritate şi de opti­mism, cu o lumină în rîs care în­trece orice lumină a florilor, se revarsă larg prin faţa tribunei, ca-n fiecare 1 Mai, copiii, primăvara vieţii şi a ţării. Din sute de piepturi răsună emo­ţionant cîntecul angajament: „Vom duce mai departe ce-au lăsat Înrept moştenire moşii şi strămoşii Sub tricolorul nostru fluturat Şi sub îndemnul steagurilor roşii“. Explozii de liliac, narcise, tran­dafiri, lalele, explozii de urale şi de cîntece îmbogăţesc lumina de mai. Urmează un grup de 500 de pio­nieri, toţi cu mingi roşii şi albastre, executînd mişcări graţioase. Trec apoi 300 de fetiţe în alb, cu arcuri de flori albe, asemeni celor mai pure arcuri de triumf. Micii matemati­cieni, fizicieni, chimişti, poeţi şi navigatori ai viitorului. Iată-l pe Doru Oprişcanu, care în cadrul concursului „Minitehnicus“, organizat de revista „Cutezătorii“, va prezenta o minirachetă cu două trepte; pe Wolf Klaus care va pre­zenta în concurs un releu automat, acţionat de lumină, iată cercul mini­­tehnicienilor de la Şcoala generală fir. 18, care va executa macheta hi­drocentralei Sadu V, iată-i pe aceşti muguri cutezători porniţi de pe acum să „scormone-n lumină“. La figurat ei se numesc primăvara vieţii şi a ţării, iar la propriu se numesc Adri­ana Apolzan, Liviu Popa, Elena Ber­­tea şi alte şi alte nume pînă la sute, pîă la mii, care preamăresc voioşi munca spre triumful vieţii. Trec gru­puri de pionieri îmbrăcaţi în port săliştenesc, alte grupuri în port să­sesc şi unguresc, reprezentînd înfră­ţirea naţionalităţilor conlocuitoare. Coloana cravatelor roşii e continuată de adolescenţii de la Liceul „Gheor­­ghe Lazăr". Aceştia poartă cu cinste spre viitor numele dascălului român Gheorghe Lazăr şi al altor dascăli care s-au adăpat cu lumină în con­turul aceleiaşi şcoli de tradiţie. Aceşti adolescenţi ştiu în permanenţă că ei trec prin şcoala prin care au trecut August Treboniu Laurian, Axente Sever, Ştefan Octavian Iosif, Octa­­vian Goga şi mulţi alţii îndrăgiţi de neamul nostru. Continuă să fluture steaguri şi jerbe de flori, continuă să cînte elevii de la liceele de specialitate, viitori tehnicieni în agricultură şi industrie, viitori economişti, tineri ca Ioan Ta­tu, Rodica Axente, Petru Moga şi al­ţii ca ei pe care ţara îi aşteaptă să-şi dovedească forţa, capacitatea lor de muncă creatoare. Se revarsă ca o apă tînără, ca un torent de munte limpede pînă la fund, în care îţi întrezăreşti chipul ca-ntr-o oglindă, se revarsă clocoti­tor prin faţa tribunei — tinereţea. Iori de la uzina „Automecanica“, „Steaua roşie“, „Dumbrava“, Grupul de şantiere nr. 2 construcţii, „Dra­pelul roşu“. Tipografii sibieni, care au primit cîteva distincţii pentru cele mai fru­moase cărţi ale anului, sărbătoresc 440 de ani de la înfiinţarea primei tipografii din municipiul nostru. Tot în acest an ei au pus piatra funda­mentală a noului combinat, care — utilat cu maşini de înalt randament — va duce faima meşterilor sibieni peste graniţele ţării. Eşarfe roşii învolburate în vînt, împînzesc strada Nicolae Bălcescu. Coloana care va încheia demonstraţia muncitorilor se apropie de tribuna oficială. Sînt muncitorii de la „Fla­mura roşie". Carul alegoric vorbeşte sintetic despre realizările lor în pro­ducţie. Moderna fabrică sibiană a în­registrat în cinstea marii sărbători o depăşire a producţiei de 2,4 mi­lioane lei. Sibiul industrial a trecut în revistă în această zi de mai faptele sale. El şi-a arătat acum mai bine ca oricînd vigoarea şi dinamismul său, izvorîte din seva socialismului. icifissttc W'*­. Purtînd cu bucurie portretele conducătorilor iubiți Demonstrează Sibiu! muncitor După cascada tinereţii, care a in­vadat Piaţa Unirii, vechiul burg tră­ieşte momente solemne, evocatoare. Se simte clocotul braţelor oţelite ale muncitorilor, se simte o revărsare de culori şi bucurie în acest înnîi de Mai. Se simte pasul sigur, hotărît, în care muncitorimea păşeşte sub flamura partidului. Păşeşte prin faţa tribunei vigoarea şi dinamismul industriei si­­biene. Sibiul muncitor păşeşte în prima zi de mai în pas hotărît. Rea­lizările lui sînt grăitoare; ele sînt trase din seva Documentelor­­Congre­sului al IX-lea şi a Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. Recentele Hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie întăresc şi mai mult convingerea oamenilor muncii că paşii lor sînt călăuziţi cu siguranţă spre un viitor luminos. Anii pe care-i trăim au valori de metaforă. Nicicînd Sibiul n-a cunos­cut o dezvoltare aşa de mare ca în prezent. Producţia lui a sporit de zeci de ori, faţă de 1948, mărturie fiind graficele, cu suliţi spre înăl­ţimi, cu care s-au prezentat oamenii muncii la demonstraţie. Dar iată că prin faţa tribunei trec muncitorii de la „Independenţa“ — cea mai mare uzină sibiană. Istoria ei se confundă în bună măsură cu vrerile şi idealu­rile spre mai bine ale oamenilor. Ci­tim un panou: Producţia uzinei din anul 1938 se realizează acum doar în opt zile. Ce poate fi mai convin­­gător decît această comparaţie? Sînt succese care poartă amprenta matu­rităţii şi experienţei veteranilor pe piepturile cărora strălucesc, acum în această zi de mai, ordine şi medalii, experienţă transmisă printr-o firească osmoză noilor generaţii. Vasta piaţă pare un steag viu, mişcător, de un farmec emoţionant, inedit. Sibiul industrial clocoteşte, curge încontinuu, aidoma unui fluviu viu. Fiecare muncitor ţine în mînă un steag, o pancardă, o floare, un tablou. Graficele, ce strălucesc în soare, con­semnează vibranta afirmare a fie­cărui colectiv: La „Libertatea" suliţele graficului, în cinstea lui 1 Mai, s-au oprit în preajma cifrei de 3 milioane, producţie peste plan, la I.M.C.C. la 5 milioane,­­ „7 Noiembrie“ pro­centul depăşirii a ajuns la 8,4 la sută. Schimbare de decor. Piaţa trepi­dează de acordurile fanfarei Şcolii profesionale G.F.R. Mezinii îşi con­duc părinţii. Ceferiştii sibieni se pre­zintă la tradiţionala sărbătoare cu realizări deosebite. Intr-o revărsare de lumină nesfîr­şită, în ritmul fanfarei, cîntînd pri­măvara vieţii, păşesc prin faţa tribu­nei colectivele de muncă de la „Elastic“, Uzina mecanică, I.R.U.M., „Record“, Uzina de reparaţii, „Berea Sibiului“. Fiecare muncitor din co­loană aduce un omagiu vieţii noi, partidului drag, care le călăuzeşte paşii spre un viitor tot mai luminos. Oraşul trece prin faţa tribunelor. Se aud urale, se scandează lozinci, se înalţă în aer drapele roşii şi tri­colore, se aştern covoare de flori culese din pămînt strămoşesc. Se dau drumul baloanelor multicolore. Porumbeii scăpaţi din captivitate se rotesc deasupra pieţii, se înalţă în văzduh însoţind fluviul de oa­meni pe străzile Sibiului. Trec iscusiţii constructori de ma­gistrale electrice, muncitorii de la „Electromontaj“. Ei aduc în dar parti­dului faptele lor. Inima lor pulsează, alături de a acelora care la ora dia­logului sunt departe pe crestele Car­­paţilor, pe munţi pleşuvi, pe plaiuri împădurite, ridicînd în văzduh linii electrice. Pentru merite deosebite în con­strucţia de magistrale electrice şi staţii, au fost decoraţi recent cu or­dine şi medalii, un număr de 75 ener­­geticieni. In coloane îi zărim pe Gh. Băjan, Constantin Ciulovică, Gh. Do­­bre, Ioan Bucur, Nicolae Ghiţă, pe pieptul cărora strălucesc înaltele dis­tincţii. Inima Sibiului este invadată de oamenii aurului verde — mare bo­găţie a judeţului nostru. Cu fruntea sus păşesc prin faţa tribunelor munci­torii forestieri, care, trimit neîncetat spre fabricile de mobilă şi cherestea lemn din seva pădurilor. Piaţa Unirii se îngemănează ore în șir cu Sibiul muncitor. Trec în rînduri compacte coloane de munci­ Cu recunoştinţă şi satisfacţie de sub steagurile cutremurate de vîntul proaspăt al primăverii, cu sufletele în­flăcărate de entuziasmul caracteristic tradiţionalelor demonstraţii închi­nate zilei­­ solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, au străbătut strada Bălcescu, în dimineaţa pri­mei zile de mai, şi detaşamen­tele compacte ale intelectualităţii din tînăra noastră capitală de judeţ. Oamenii de ştiinţă, artă şi cultură din municipiul Sibiu au adus la demonstraţie, ca pe o floare a re­cunoştinţei, sentimentul de satisfac­ţie faţă de grija cu care li se asi­gură condiţii tot mai bune de mun­că, faţă de consideraţia cu care-i înconjoară partidul, întreaga socie­tate. In coloanele dense am recunoscut halatele imaculate ale cadrelor me­­dico-sanitare, chipurile interiorizate ale medicilor, ale acelora ce s-au angajat în primele posturi de luptă împotriva suferinţei omeneşti, am admirat încă o dată frumuseţea a­­cordurilor sonore realizate de corul sindicatului învăţămînt, devoţiunea cu care dascălii sibieni se dedică muncii de pregătire a unor gene­raţii culte şi instruite, animate de cele mai nobile chemări. Actorii Teatrului de stat, reprezentanţii fi­larmonicii şi ai cinematografiei, ai uniunilor de creaţie ne-au făcut să retrăim emoţiile pe care ni le insu­flă la fiecare spectacol, concert sau expoziţie, iar lucrătorii Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, ai Casei judeţene a creaţiei populare, ai Şcolii populare de artă ne-au reamintit munca pasionantă pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea miş­cării artistice de amatori din judeţ, pentru ridicarea conştiinţei maselor. In rînduri strînse au demonstrat şi salariaţii bătrînului Muzeu Bruken­­thal, a cărui faimă, prin rîvna ne­contenită a lucrătorilor de aci, a trecut de mult peste hotarele ţării, salariaţii centenarei biblioteci Astra, ai Arhivelor statului, ai Filialei Si­biu a Academiei Republicii Socia­liste România, membrii diferitelor societăţi ştiinţifice, cu toţii­ depu­­nînd o activitate fructuoasă de­ cer­cetare, de punere în valoare a nu­meroaselor fonduri documentare existente în oraş. Intelectualii Sibiului de azi trăiesc fierbinte ambiţia de a fi la înălţi­mea misiunii lor, de a dezvolta bo­gatele tradiții de cultură locală la nivelul înaltelor exigențe ale lumii contemporane. în coloane strînse trec prin faţa tribunei oficiale detaşamentele entuziaste de bucurie şi optimism ale toboşarilor, care fac să răsune piaţa Tinereţea­­ în marş îşi anunţă apariţia coloana spor­tivilor. Primul grup, format din 60 de tineri ce poartă steaguri roşii şi tricolore, trece prin faţa tribunei în pas cadenţat. Sunt elevi ai Şcolii mi­litare. Pe chipurile lor, mîndria şi voinţa au desenat linii sigure, a că­ror strălucire vin să le-o sporească razele soarelui. De-a lungul străzii, coloana spor­tivilor pare nesfîrșită, ca o imensă panglică ruptă din curcubeu, ale că­rei culori strălucesc rînd pe rînd, de la un trotuar la celălalt. Pentru o clipă, totul pare acoperit de zgomotul nervos al motociclete­lor, care se apropie încet, săltînd ca nişte cai sirepi ţinuţi în frîu. Moto­­cicliştii din secţia de performanţă a asociaţiei sportive „Voinţa“ trec în aplauzele asistenţei. In urma lor, cei mai tineri sportivi, mlădiţe ale vii­torilor campioni, trec cu acelaşi pas sigur ca şi copilăria lor. Sunt zeci de copii — băieţi şi fete — îmbrăcaţi în costume frumoase, negre, roz, roşii. Jocul ameţitor al panglicilor se a­­propie şi el. Coloana tinerilor spor­tivi seamănă tot mai mult cu un şu­voi de apă nestăvilit, în ale cărui unde lumina îşi scaldă reflexele. Trec necontenit sportivi, printre care se disting numeroşi participanţi la competiţii republicane. Astfel, ele­vele Eugenia Sab­u, Hildegard Schmidt, Lucia Topîrceanu sunt com­ponente ale unor loturi de junioare ale R.S.R. Tot printre sportivii frun­taşi îl remarcăm şi pe înotătorul loan Miclăuş, recordman republican, precum şi pe Ioan Ganea, campion al ţării la sărituri în apă. Ca nişte ondine ieşite din adîncul cine ştie cărui mit, un grup de ti­nere sportive, cu voaluri străvezii, trec parcă alunecînd pe strada presă­rată cu flori. Ca şi ele, grupurile ur­mătoare, care înscriu pe pavaj cuvin­tele P.C.R. şi 1 Mai, trezesc acla­maţii din partea sutelor de asistenţi. Ca nişte cercuri delicate trase pe azurul cerului de mai, baloanele co­lorate slobozite de demonstranţi şi-au oprit parcă zborul lin să privească scurgerea nesfîrşită a coloanelor, a miilor de oameni ieşiţi să sărbăto­rească 1 Mai, cea, mai frumoasă zi a lui Florar. In Dumbrava Sibiului Pădurea Dumbrava Sibiului, gaz­dă primitoare a acestor serbări tra­diţionale, a răsunat în zilele de 1 şi 2 Mai de cîntece şi jocuri, pînă seara tîrziu, la licărul şiragurilor de becuri. Zeci de mii de oameni de toate vîrstele s-au scurs în­continuu către pădure şi înapoi. Poienile au cunoscut iarăşi trepidaţia emoţiilor cu care atîţia artişti amatori au urcat pe estrade. Numeroase forma­ţii artistice au venit să ofere clipe plăcute mulţimii de oameni po­posiţi sub bătrînii stejari, dornici să-şi petreacă din nou, la început de mai, ca în fiecare an. Pe estrade, pe ringuri de dans, orchestrele şi soliştii au susţinut tot timpul programe artistice. Astfel s-au perindat pe scenă formaţiile de­­ la uzina „Independenţa“, Fabrica­­de confecţii Sibiu, cu soliştii de mu­zică uşoară, „Flamura roşie“, cu cîntăreţi de muzică populară şi u­­şoară, de la uzina „Balanţa“, fan­fara de la uzina „Automecanica“, or­chestrele „Arlechin“ şi „Frumus“. La serbările amintite şi-au dat con­cursul şi cunoscuţii cîntăreţi sibieni Dumitru Muţiu şi Maria Cotîrlea Cristea, care s-au bucurat, ca întot­deauna, de mult succes, interpretînd cîntecele „Mîndruţo, cînd vei pleca.. .", „Trece mîndra-n sus şi-n jos", precum şi cîntece de petrecere, şi respectiv „Am un bade frumos tare“, „Du-te, dor, unde te mîn !“. Taraful „Cindrelul“, care i-a acom­paniat, condus de Nae Irimescu, a executat, printre altele, învîrtita din Sălişte, Haţegana din Şelimbăr, Jiana din Poiana. Pretutindeni, în parcuri, în săli de spectacole, în cele două zile, oamenii de toate vîrstele s-au bucurat din plin, întîmpinînd cu aceeaşi voioşie dintot­­deauna mîndra lună a lui mai. La Mediaş întregul oraş, îmbrăcat sărbăto­reşte, pare mai frumos ca oricînd, încă din primele ore ale dimineţii, grupuri de oameni, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, în acordurile marşuri­lor fanfarelor, cu lozinci şi pancarte, grafice, steaguri şi flori străbat arte­rele principale, îndreptîndu-se spre Piaţa Republicii, în aplauzele celor prezenţi din tribuna împodobită sărbătoreşte, a vorbit tovarăşul Dumitru Tolciu, prim-secretar al Comitetului munici­pal de partid. A urmat apoi­ demonstraţia oame­nilor muncii După revărsarea de tinereţe şi voio­şie a pionierilor şi şcolarilor, prin faţa tribunei au trecut colectivele în­treprinderilor şi instituţiilor medieşene. Graficele purtate de muncitorii în­treprinderii de foraj Gaz metan, au făcut cunoscut că sarcinile de plan pe 4 luni au fost realizate încă de la data de 5 aprilie. Muncitorii, inginerii, tehnicienii uzi­nei mecanice Gaz metan au raportat şi ei că la 19 aprilie planul produc­ţiei globale pe 4 luni a fost înde­plinit, iar în cinstea marii sărbători au dat în plus o producţie în valoare de 1 110 000 lei. ÎN JUDEŢ Trece coloana fabricii „Vitrome­­tan". Priceperea, dragostea faţă de meserie, combinate cu fantezia, au făcut ca acest harnic colectiv sa fie distins cu diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură. Trec braţ la braţ, înfrăţiţi in muncă şi victorii, vîrstnici, tineri, ro­­mâni, maghiari şi germani; trec co­loanele întreprinderii „Salconserv“, ale secţiei de panificaţie, şoferii Auto­bazei, ceferiştii, colectivele de la „Emailul roşu“, „Chimigaz“, „8 Mai“, „Tîrnava“.Pe feţele tuturor se distinge satisfacţia datoriei împlinite, în acordurile marşului sportivilor, a trecut apoi coloana reprezentanţi­lor celor 27 asociaţii sportive. Printre ei am recunoscut pe Carol Silex, maestru al sportului la aeromode­­lism, Aurel Chirilă, component al lotului republican la popice, pe Lio­­dore Covaci şi Ingrid Breckner, com­ponente ale lotului speranţelor olim­pice la nataţie şi pe mulţi alţi spor­tivi fruntaşi. Demonstraţia oamenilor muncii din Mediaş a constituit o puternică ma­nifestare a hotărîrii locuitorilor muni­cipiului de a înfăptui politica par­tidului, de a obţine noi izbînzi îfi construcţia socialistă. La Agnita In dimineaţa zilei de 1 Mai, circa 4 000 de români, germani şi ma­ghiari, locuitori ai Agnitei, se aflau în piaţa oraşului pentru a participa la mitingul organizat în cinstea ma­rii sărbători. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Fabricii de tricotaje, Fabricii de încălţămin­te şi piele, întreprinderii industriale locale şi cooperativei meşteşugăreşti „înainte" au raportat îndeplinirea planului producţiei globale şi marfă pe cele 4 luni din acest an în pro­cent de 102,1 la sută. Au fost obţi­nute economii, prin reducerea pre­ţului de cost, de 134 000 lei şi be­neficii peste plan în valoare de 429 000 lei. Mitingul a fost deschis de tova­răşul Andrei Niculescu, locţiitor de secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Traian Bărbat, secretar al Comitetului oră­şenesc de partid, preşedintele Con­siliului popular al oraşului Agnita. După miting, mulţi locuitori ai oraşului au asistat la competiţii sportive, iar după-amiaza, pe estra­da din Parcul 1 Mai, la programul prezentat de formaţiile artiştilor amatori din oraş. In dimineaţa zilei de 2 Mai, multe mijloace de transport au dus pe locuitorii agniţeni în pitorescul loc din împrejurimile staţiunii „Sără­­turi“, unde toată ziua a avut loc o frumoasă serbare cîmpenească. I. ANDREI coresp. La Cisnădie Despre însemnătatea zilei de 1 Mai — la mitingul muncitorilor, ingine­rilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile cis­­nădiene — a vorbit tovarăşa Maria Cătană, membru supleant al Biroului Comitetului judeţean de partid. Vor­bitoarea, după ce a arătat semnifica­ţia zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, a scos în evidenţă succesele cu care s-au prezentat co­lectivele de muncă cisnădiene la ma­rea sărbătoare. Harnicele colective de muncă din întreprinderile textile şi-au îndeplinit integral angajamentele luate în cins­tea zilei de 1 Mai, dînd peste plan însemnate cantităţi de produse de cea mai bună calitate. Astfel, colectivul de muncă al Uzinelor textile s-a pre­zentat la marea sărbătoare a oame­nilor muncii de pretutindeni cu un bogat bilanţ de realizări. El a dat, în primele patru luni din acest a ft, o producţie suplimentară, numai 1st covoare pluşate, de peste 13 000 m­p şi 130 000 m­p covoare tip „Moldo­­va“. Filatorii de la „11 Iunie“ au obţinut, peste sarcina de plan la pro­­ducţia marfă vîndută şi încasată, fire în valoare de 270 000 lei, iar colec­tivul de la „Mătasea roşie“ bene­ficii, peste sarcina planificată, în va­loare de 220 000 lei. După miting, oamenii muncii din oraşul textiliştilor s-au îndreptat spre „Debarcader", unde a avut loc o frumoasă serbare cîmpenească, la reu­şita căreia a contribuit bogatul pro­gram prezentat de formaţiile artistice de amatori de la Uzinele textile şi Casa orăşenească de cultură. TOAN STREZA coresp. Trec rînduri, rînduri muncitorii... Anul I nr. 63 Dumbrăveni Oamenii muncii din oraşul Dum­brăveni au obţinut realizări de seamă în cinstea marii sărbători. Astfel, co­lectivul de muncitori de la Topitoria de cînepă a realizat în luna aprilie valoarea producţiei globale în pro­porţie de 105,2 la sută, cea a pro­­ducţiei marfă cu 101,5 la sută, iar planul de topire cu 107,5 la sută. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat, printre alţii, muncitoarele: Katharina Astalas, Ana Laurenţiu, Ana Popa, Rafila Laurenţiu, Ana Breazu. Şi meşteşugarii cooperativei „Dum­brava" raportează cu mîndrie că de la începutul anului pînă în 20 aprilie, au realizat valoarea producţiei de marfă cu 107 la sută, iar livrările de mărfuri către fondul pieţii cu 115,5 la sută, obţinînd peste plan un bene­ficiu de 51 000 Iei. Succese de seamă s-au obţinut şi în înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşu­lui. Astfel, prin munca patriotică s-au executat lucrări în valoare de 205 384 lei, printre care amintim: reparaţii la străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 23 450 mp, întreţineri de parcuri şi zone verzi, plantarea a 388 arbuşti şi pomi ornamentali, a peste 1 000 bucăţi trandafiri şi 10 OCO bucăţi flori. Cu ocazia zilei de 1 Mai, la a­­dunarea festivă, ce s-a ţinut în sala Casei de cultură, au participat peste 600 oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Leonte, membru al Comitetului ju­deţean de partid, iar despre însem­nătatea zilei de 1 Mai a vorbit to­varăşul Costache Tărîţă, secretar al Comitetului orăşenesc de partid. FLORIN NISTORESCU coresp.

Next