Tribuna Sibiului, mai 1968 (Anul 1, nr. 63-87)
1968-05-03 / nr. 63
Pag. 2TRIBUNA SIBIULUI Demonstraţia oamenilor muncii din SibiuSĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Primăvara vieţii şi a ţării Mai frumoşi decît toate jerbele de flori, plini de puritate şi de optimism, cu o lumină în rîs care întrece orice lumină a florilor, se revarsă larg prin faţa tribunei, ca-n fiecare 1 Mai, copiii, primăvara vieţii şi a ţării. Din sute de piepturi răsună emoţionant cîntecul angajament: „Vom duce mai departe ce-au lăsat Înrept moştenire moşii şi strămoşii Sub tricolorul nostru fluturat Şi sub îndemnul steagurilor roşii“. Explozii de liliac, narcise, trandafiri, lalele, explozii de urale şi de cîntece îmbogăţesc lumina de mai. Urmează un grup de 500 de pionieri, toţi cu mingi roşii şi albastre, executînd mişcări graţioase. Trec apoi 300 de fetiţe în alb, cu arcuri de flori albe, asemeni celor mai pure arcuri de triumf. Micii matematicieni, fizicieni, chimişti, poeţi şi navigatori ai viitorului. Iată-l pe Doru Oprişcanu, care în cadrul concursului „Minitehnicus“, organizat de revista „Cutezătorii“, va prezenta o minirachetă cu două trepte; pe Wolf Klaus care va prezenta în concurs un releu automat, acţionat de lumină, iată cercul minitehnicienilor de la Şcoala generală fir. 18, care va executa macheta hidrocentralei Sadu V, iată-i pe aceşti muguri cutezători porniţi de pe acum să „scormone-n lumină“. La figurat ei se numesc primăvara vieţii şi a ţării, iar la propriu se numesc Adriana Apolzan, Liviu Popa, Elena Bertea şi alte şi alte nume pînă la sute, pîă la mii, care preamăresc voioşi munca spre triumful vieţii. Trec grupuri de pionieri îmbrăcaţi în port săliştenesc, alte grupuri în port săsesc şi unguresc, reprezentînd înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare. Coloana cravatelor roşii e continuată de adolescenţii de la Liceul „Gheorghe Lazăr". Aceştia poartă cu cinste spre viitor numele dascălului român Gheorghe Lazăr şi al altor dascăli care s-au adăpat cu lumină în conturul aceleiaşi şcoli de tradiţie. Aceşti adolescenţi ştiu în permanenţă că ei trec prin şcoala prin care au trecut August Treboniu Laurian, Axente Sever, Ştefan Octavian Iosif, Octavian Goga şi mulţi alţii îndrăgiţi de neamul nostru. Continuă să fluture steaguri şi jerbe de flori, continuă să cînte elevii de la liceele de specialitate, viitori tehnicieni în agricultură şi industrie, viitori economişti, tineri ca Ioan Tatu, Rodica Axente, Petru Moga şi alţii ca ei pe care ţara îi aşteaptă să-şi dovedească forţa, capacitatea lor de muncă creatoare. Se revarsă ca o apă tînără, ca un torent de munte limpede pînă la fund, în care îţi întrezăreşti chipul ca-ntr-o oglindă, se revarsă clocotitor prin faţa tribunei — tinereţea. Iori de la uzina „Automecanica“, „Steaua roşie“, „Dumbrava“, Grupul de şantiere nr. 2 construcţii, „Drapelul roşu“. Tipografii sibieni, care au primit cîteva distincţii pentru cele mai frumoase cărţi ale anului, sărbătoresc 440 de ani de la înfiinţarea primei tipografii din municipiul nostru. Tot în acest an ei au pus piatra fundamentală a noului combinat, care — utilat cu maşini de înalt randament — va duce faima meşterilor sibieni peste graniţele ţării. Eşarfe roşii învolburate în vînt, împînzesc strada Nicolae Bălcescu. Coloana care va încheia demonstraţia muncitorilor se apropie de tribuna oficială. Sînt muncitorii de la „Flamura roşie". Carul alegoric vorbeşte sintetic despre realizările lor în producţie. Moderna fabrică sibiană a înregistrat în cinstea marii sărbători o depăşire a producţiei de 2,4 milioane lei. Sibiul industrial a trecut în revistă în această zi de mai faptele sale. El şi-a arătat acum mai bine ca oricînd vigoarea şi dinamismul său, izvorîte din seva socialismului. icifissttc W'*. Purtînd cu bucurie portretele conducătorilor iubiți Demonstrează Sibiu! muncitor După cascada tinereţii, care a invadat Piaţa Unirii, vechiul burg trăieşte momente solemne, evocatoare. Se simte clocotul braţelor oţelite ale muncitorilor, se simte o revărsare de culori şi bucurie în acest înnîi de Mai. Se simte pasul sigur, hotărît, în care muncitorimea păşeşte sub flamura partidului. Păşeşte prin faţa tribunei vigoarea şi dinamismul industriei sibiene. Sibiul muncitor păşeşte în prima zi de mai în pas hotărît. Realizările lui sînt grăitoare; ele sînt trase din seva DocumentelorCongresului al IX-lea şi a Conferinţei Naţionale a P.C.R. Recentele Hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie întăresc şi mai mult convingerea oamenilor muncii că paşii lor sînt călăuziţi cu siguranţă spre un viitor luminos. Anii pe care-i trăim au valori de metaforă. Nicicînd Sibiul n-a cunoscut o dezvoltare aşa de mare ca în prezent. Producţia lui a sporit de zeci de ori, faţă de 1948, mărturie fiind graficele, cu suliţi spre înălţimi, cu care s-au prezentat oamenii muncii la demonstraţie. Dar iată că prin faţa tribunei trec muncitorii de la „Independenţa“ — cea mai mare uzină sibiană. Istoria ei se confundă în bună măsură cu vrerile şi idealurile spre mai bine ale oamenilor. Citim un panou: Producţia uzinei din anul 1938 se realizează acum doar în opt zile. Ce poate fi mai convingător decît această comparaţie? Sînt succese care poartă amprenta maturităţii şi experienţei veteranilor pe piepturile cărora strălucesc, acum în această zi de mai, ordine şi medalii, experienţă transmisă printr-o firească osmoză noilor generaţii. Vasta piaţă pare un steag viu, mişcător, de un farmec emoţionant, inedit. Sibiul industrial clocoteşte, curge încontinuu, aidoma unui fluviu viu. Fiecare muncitor ţine în mînă un steag, o pancardă, o floare, un tablou. Graficele, ce strălucesc în soare, consemnează vibranta afirmare a fiecărui colectiv: La „Libertatea" suliţele graficului, în cinstea lui 1 Mai, s-au oprit în preajma cifrei de 3 milioane, producţie peste plan, la I.M.C.C. la 5 milioane, „7 Noiembrie“ procentul depăşirii a ajuns la 8,4 la sută. Schimbare de decor. Piaţa trepidează de acordurile fanfarei Şcolii profesionale G.F.R. Mezinii îşi conduc părinţii. Ceferiştii sibieni se prezintă la tradiţionala sărbătoare cu realizări deosebite. Intr-o revărsare de lumină nesfîrşită, în ritmul fanfarei, cîntînd primăvara vieţii, păşesc prin faţa tribunei colectivele de muncă de la „Elastic“, Uzina mecanică, I.R.U.M., „Record“, Uzina de reparaţii, „Berea Sibiului“. Fiecare muncitor din coloană aduce un omagiu vieţii noi, partidului drag, care le călăuzeşte paşii spre un viitor tot mai luminos. Oraşul trece prin faţa tribunelor. Se aud urale, se scandează lozinci, se înalţă în aer drapele roşii şi tricolore, se aştern covoare de flori culese din pămînt strămoşesc. Se dau drumul baloanelor multicolore. Porumbeii scăpaţi din captivitate se rotesc deasupra pieţii, se înalţă în văzduh însoţind fluviul de oameni pe străzile Sibiului. Trec iscusiţii constructori de magistrale electrice, muncitorii de la „Electromontaj“. Ei aduc în dar partidului faptele lor. Inima lor pulsează, alături de a acelora care la ora dialogului sunt departe pe crestele Carpaţilor, pe munţi pleşuvi, pe plaiuri împădurite, ridicînd în văzduh linii electrice. Pentru merite deosebite în construcţia de magistrale electrice şi staţii, au fost decoraţi recent cu ordine şi medalii, un număr de 75 energeticieni. In coloane îi zărim pe Gh. Băjan, Constantin Ciulovică, Gh. Dobre, Ioan Bucur, Nicolae Ghiţă, pe pieptul cărora strălucesc înaltele distincţii. Inima Sibiului este invadată de oamenii aurului verde — mare bogăţie a judeţului nostru. Cu fruntea sus păşesc prin faţa tribunelor muncitorii forestieri, care, trimit neîncetat spre fabricile de mobilă şi cherestea lemn din seva pădurilor. Piaţa Unirii se îngemănează ore în șir cu Sibiul muncitor. Trec în rînduri compacte coloane de munci Cu recunoştinţă şi satisfacţie de sub steagurile cutremurate de vîntul proaspăt al primăverii, cu sufletele înflăcărate de entuziasmul caracteristic tradiţionalelor demonstraţii închinate zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, au străbătut strada Bălcescu, în dimineaţa primei zile de mai, şi detaşamentele compacte ale intelectualităţii din tînăra noastră capitală de judeţ. Oamenii de ştiinţă, artă şi cultură din municipiul Sibiu au adus la demonstraţie, ca pe o floare a recunoştinţei, sentimentul de satisfacţie faţă de grija cu care li se asigură condiţii tot mai bune de muncă, faţă de consideraţia cu care-i înconjoară partidul, întreaga societate. In coloanele dense am recunoscut halatele imaculate ale cadrelor medico-sanitare, chipurile interiorizate ale medicilor, ale acelora ce s-au angajat în primele posturi de luptă împotriva suferinţei omeneşti, am admirat încă o dată frumuseţea acordurilor sonore realizate de corul sindicatului învăţămînt, devoţiunea cu care dascălii sibieni se dedică muncii de pregătire a unor generaţii culte şi instruite, animate de cele mai nobile chemări. Actorii Teatrului de stat, reprezentanţii filarmonicii şi ai cinematografiei, ai uniunilor de creaţie ne-au făcut să retrăim emoţiile pe care ni le insuflă la fiecare spectacol, concert sau expoziţie, iar lucrătorii Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, ai Casei judeţene a creaţiei populare, ai Şcolii populare de artă ne-au reamintit munca pasionantă pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea mişcării artistice de amatori din judeţ, pentru ridicarea conştiinţei maselor. In rînduri strînse au demonstrat şi salariaţii bătrînului Muzeu Brukenthal, a cărui faimă, prin rîvna necontenită a lucrătorilor de aci, a trecut de mult peste hotarele ţării, salariaţii centenarei biblioteci Astra, ai Arhivelor statului, ai Filialei Sibiu a Academiei Republicii Socialiste România, membrii diferitelor societăţi ştiinţifice, cu toţii depunînd o activitate fructuoasă de cercetare, de punere în valoare a numeroaselor fonduri documentare existente în oraş. Intelectualii Sibiului de azi trăiesc fierbinte ambiţia de a fi la înălţimea misiunii lor, de a dezvolta bogatele tradiții de cultură locală la nivelul înaltelor exigențe ale lumii contemporane. în coloane strînse trec prin faţa tribunei oficiale detaşamentele entuziaste de bucurie şi optimism ale toboşarilor, care fac să răsune piaţa Tinereţea în marş îşi anunţă apariţia coloana sportivilor. Primul grup, format din 60 de tineri ce poartă steaguri roşii şi tricolore, trece prin faţa tribunei în pas cadenţat. Sunt elevi ai Şcolii militare. Pe chipurile lor, mîndria şi voinţa au desenat linii sigure, a căror strălucire vin să le-o sporească razele soarelui. De-a lungul străzii, coloana sportivilor pare nesfîrșită, ca o imensă panglică ruptă din curcubeu, ale cărei culori strălucesc rînd pe rînd, de la un trotuar la celălalt. Pentru o clipă, totul pare acoperit de zgomotul nervos al motocicletelor, care se apropie încet, săltînd ca nişte cai sirepi ţinuţi în frîu. Motocicliştii din secţia de performanţă a asociaţiei sportive „Voinţa“ trec în aplauzele asistenţei. In urma lor, cei mai tineri sportivi, mlădiţe ale viitorilor campioni, trec cu acelaşi pas sigur ca şi copilăria lor. Sunt zeci de copii — băieţi şi fete — îmbrăcaţi în costume frumoase, negre, roz, roşii. Jocul ameţitor al panglicilor se apropie şi el. Coloana tinerilor sportivi seamănă tot mai mult cu un şuvoi de apă nestăvilit, în ale cărui unde lumina îşi scaldă reflexele. Trec necontenit sportivi, printre care se disting numeroşi participanţi la competiţii republicane. Astfel, elevele Eugenia Sabu, Hildegard Schmidt, Lucia Topîrceanu sunt componente ale unor loturi de junioare ale R.S.R. Tot printre sportivii fruntaşi îl remarcăm şi pe înotătorul loan Miclăuş, recordman republican, precum şi pe Ioan Ganea, campion al ţării la sărituri în apă. Ca nişte ondine ieşite din adîncul cine ştie cărui mit, un grup de tinere sportive, cu voaluri străvezii, trec parcă alunecînd pe strada presărată cu flori. Ca şi ele, grupurile următoare, care înscriu pe pavaj cuvintele P.C.R. şi 1 Mai, trezesc aclamaţii din partea sutelor de asistenţi. Ca nişte cercuri delicate trase pe azurul cerului de mai, baloanele colorate slobozite de demonstranţi şi-au oprit parcă zborul lin să privească scurgerea nesfîrşită a coloanelor, a miilor de oameni ieşiţi să sărbătorească 1 Mai, cea, mai frumoasă zi a lui Florar. In Dumbrava Sibiului Pădurea Dumbrava Sibiului, gazdă primitoare a acestor serbări tradiţionale, a răsunat în zilele de 1 şi 2 Mai de cîntece şi jocuri, pînă seara tîrziu, la licărul şiragurilor de becuri. Zeci de mii de oameni de toate vîrstele s-au scurs încontinuu către pădure şi înapoi. Poienile au cunoscut iarăşi trepidaţia emoţiilor cu care atîţia artişti amatori au urcat pe estrade. Numeroase formaţii artistice au venit să ofere clipe plăcute mulţimii de oameni poposiţi sub bătrînii stejari, dornici să-şi petreacă din nou, la început de mai, ca în fiecare an. Pe estrade, pe ringuri de dans, orchestrele şi soliştii au susţinut tot timpul programe artistice. Astfel s-au perindat pe scenă formaţiile de la uzina „Independenţa“, Fabricade confecţii Sibiu, cu soliştii de muzică uşoară, „Flamura roşie“, cu cîntăreţi de muzică populară şi uşoară, de la uzina „Balanţa“, fanfara de la uzina „Automecanica“, orchestrele „Arlechin“ şi „Frumus“. La serbările amintite şi-au dat concursul şi cunoscuţii cîntăreţi sibieni Dumitru Muţiu şi Maria Cotîrlea Cristea, care s-au bucurat, ca întotdeauna, de mult succes, interpretînd cîntecele „Mîndruţo, cînd vei pleca.. .", „Trece mîndra-n sus şi-n jos", precum şi cîntece de petrecere, şi respectiv „Am un bade frumos tare“, „Du-te, dor, unde te mîn !“. Taraful „Cindrelul“, care i-a acompaniat, condus de Nae Irimescu, a executat, printre altele, învîrtita din Sălişte, Haţegana din Şelimbăr, Jiana din Poiana. Pretutindeni, în parcuri, în săli de spectacole, în cele două zile, oamenii de toate vîrstele s-au bucurat din plin, întîmpinînd cu aceeaşi voioşie dintotdeauna mîndra lună a lui mai. La Mediaş întregul oraş, îmbrăcat sărbătoreşte, pare mai frumos ca oricînd, încă din primele ore ale dimineţii, grupuri de oameni, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, în acordurile marşurilor fanfarelor, cu lozinci şi pancarte, grafice, steaguri şi flori străbat arterele principale, îndreptîndu-se spre Piaţa Republicii, în aplauzele celor prezenţi din tribuna împodobită sărbătoreşte, a vorbit tovarăşul Dumitru Tolciu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. A urmat apoi demonstraţia oamenilor muncii După revărsarea de tinereţe şi voioşie a pionierilor şi şcolarilor, prin faţa tribunei au trecut colectivele întreprinderilor şi instituţiilor medieşene. Graficele purtate de muncitorii întreprinderii de foraj Gaz metan, au făcut cunoscut că sarcinile de plan pe 4 luni au fost realizate încă de la data de 5 aprilie. Muncitorii, inginerii, tehnicienii uzinei mecanice Gaz metan au raportat şi ei că la 19 aprilie planul producţiei globale pe 4 luni a fost îndeplinit, iar în cinstea marii sărbători au dat în plus o producţie în valoare de 1 110 000 lei. ÎN JUDEŢ Trece coloana fabricii „Vitrometan". Priceperea, dragostea faţă de meserie, combinate cu fantezia, au făcut ca acest harnic colectiv sa fie distins cu diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură. Trec braţ la braţ, înfrăţiţi in muncă şi victorii, vîrstnici, tineri, români, maghiari şi germani; trec coloanele întreprinderii „Salconserv“, ale secţiei de panificaţie, şoferii Autobazei, ceferiştii, colectivele de la „Emailul roşu“, „Chimigaz“, „8 Mai“, „Tîrnava“.Pe feţele tuturor se distinge satisfacţia datoriei împlinite, în acordurile marşului sportivilor, a trecut apoi coloana reprezentanţilor celor 27 asociaţii sportive. Printre ei am recunoscut pe Carol Silex, maestru al sportului la aeromodelism, Aurel Chirilă, component al lotului republican la popice, pe Liodore Covaci şi Ingrid Breckner, componente ale lotului speranţelor olimpice la nataţie şi pe mulţi alţi sportivi fruntaşi. Demonstraţia oamenilor muncii din Mediaş a constituit o puternică manifestare a hotărîrii locuitorilor municipiului de a înfăptui politica partidului, de a obţine noi izbînzi îfi construcţia socialistă. La Agnita In dimineaţa zilei de 1 Mai, circa 4 000 de români, germani şi maghiari, locuitori ai Agnitei, se aflau în piaţa oraşului pentru a participa la mitingul organizat în cinstea marii sărbători. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Fabricii de tricotaje, Fabricii de încălţăminte şi piele, întreprinderii industriale locale şi cooperativei meşteşugăreşti „înainte" au raportat îndeplinirea planului producţiei globale şi marfă pe cele 4 luni din acest an în procent de 102,1 la sută. Au fost obţinute economii, prin reducerea preţului de cost, de 134 000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 429 000 lei. Mitingul a fost deschis de tovarăşul Andrei Niculescu, locţiitor de secretar al Comitetului orăşenesc de partid. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Traian Bărbat, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele Consiliului popular al oraşului Agnita. După miting, mulţi locuitori ai oraşului au asistat la competiţii sportive, iar după-amiaza, pe estrada din Parcul 1 Mai, la programul prezentat de formaţiile artiştilor amatori din oraş. In dimineaţa zilei de 2 Mai, multe mijloace de transport au dus pe locuitorii agniţeni în pitorescul loc din împrejurimile staţiunii „Sărături“, unde toată ziua a avut loc o frumoasă serbare cîmpenească. I. ANDREI coresp. La Cisnădie Despre însemnătatea zilei de 1 Mai — la mitingul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile cisnădiene — a vorbit tovarăşa Maria Cătană, membru supleant al Biroului Comitetului judeţean de partid. Vorbitoarea, după ce a arătat semnificaţia zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, a scos în evidenţă succesele cu care s-au prezentat colectivele de muncă cisnădiene la marea sărbătoare. Harnicele colective de muncă din întreprinderile textile şi-au îndeplinit integral angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, dînd peste plan însemnate cantităţi de produse de cea mai bună calitate. Astfel, colectivul de muncă al Uzinelor textile s-a prezentat la marea sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni cu un bogat bilanţ de realizări. El a dat, în primele patru luni din acest a ft, o producţie suplimentară, numai 1st covoare pluşate, de peste 13 000 mp şi 130 000 mp covoare tip „Moldova“. Filatorii de la „11 Iunie“ au obţinut, peste sarcina de plan la producţia marfă vîndută şi încasată, fire în valoare de 270 000 lei, iar colectivul de la „Mătasea roşie“ beneficii, peste sarcina planificată, în valoare de 220 000 lei. După miting, oamenii muncii din oraşul textiliştilor s-au îndreptat spre „Debarcader", unde a avut loc o frumoasă serbare cîmpenească, la reuşita căreia a contribuit bogatul program prezentat de formaţiile artistice de amatori de la Uzinele textile şi Casa orăşenească de cultură. TOAN STREZA coresp. Trec rînduri, rînduri muncitorii... Anul I nr. 63 Dumbrăveni Oamenii muncii din oraşul Dumbrăveni au obţinut realizări de seamă în cinstea marii sărbători. Astfel, colectivul de muncitori de la Topitoria de cînepă a realizat în luna aprilie valoarea producţiei globale în proporţie de 105,2 la sută, cea a producţiei marfă cu 101,5 la sută, iar planul de topire cu 107,5 la sută. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat, printre alţii, muncitoarele: Katharina Astalas, Ana Laurenţiu, Ana Popa, Rafila Laurenţiu, Ana Breazu. Şi meşteşugarii cooperativei „Dumbrava" raportează cu mîndrie că de la începutul anului pînă în 20 aprilie, au realizat valoarea producţiei de marfă cu 107 la sută, iar livrările de mărfuri către fondul pieţii cu 115,5 la sută, obţinînd peste plan un beneficiu de 51 000 Iei. Succese de seamă s-au obţinut şi în înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşului. Astfel, prin munca patriotică s-au executat lucrări în valoare de 205 384 lei, printre care amintim: reparaţii la străzi şi trotuare pe o suprafaţă de 23 450 mp, întreţineri de parcuri şi zone verzi, plantarea a 388 arbuşti şi pomi ornamentali, a peste 1 000 bucăţi trandafiri şi 10 OCO bucăţi flori. Cu ocazia zilei de 1 Mai, la adunarea festivă, ce s-a ţinut în sala Casei de cultură, au participat peste 600 oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Leonte, membru al Comitetului judeţean de partid, iar despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Costache Tărîţă, secretar al Comitetului orăşenesc de partid. FLORIN NISTORESCU coresp.