Tribuna Sibiului, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 219-244)

1968-11-01 / nr. 219

FRONTUL UNITAJII SOCIALISTE -corolar şi expresie a înaltului democratism al orînduirii noastre (Urmare din pag. 1) Negulici, Rosenthal, iscovescu au lup­­­­ttat in IR'48 în fruntea Cercurilor re­voluţionare alături de Balcescu­. Tradiţiile intelectualităţii române o situează in tabăra celor care luptă pentru progres. Intelectualitatea noastră păstrează cu sfinţenie como­rile acestei moşteniri, fiind astăzi uftul din aliaţii de nădejde ai clasei muncitoare In drumul plin de sacri­ficii dar glorios spre comunism. Ataşamentul intelectualităţii faţă de ţelul comun nu dă astăzi loc la nici un dubiu. Ţelurile adine uma­niste ale socialismului conving prin însăşi valenţele lor îndreptate spre eliberarea omului, spre învingerea naturii, pentru om, spre cuceri­rea unor spaţii şi tu­rbi care deschid omenirii noi perspective pentru viito­rul cel mai îndepărtat. Activitatea intensă, multilaterală desfăşurată de partidul com­uflist a consfinţit aces­tuia rolul de forţă politică conducă­toare, ea fiind orientată spre promo­varea noului, spre progresul econo­­miei sub aspectul conducerii şi pla­nificării, al punerii de acord cu ne­cesităţile actuale. Realizarea acestui rol este susţinută de faptul unei le­gături indestructibile, prin fibre vii cu masele largi, ataşate partidului prin identificarea cu aspiraţiile sale, care se confundă astfel cu aspiraţiile Întregului popor. Gorp comun în naţiunea rorm­ână făc muncitorii, intelectualii, ţăranii din rîndurile naţionalităţilor conlo­cuitoare, convinşi fiind că numai sub conducerea partidului comunist le este asigurată o adevărată democra­ţie, democraţia socialistă, garant pentru libertate, ega­litate socială şi naţională, factor hotărîtor pentru desăvirşirea unei societăţi în care toţi oamenii indiferent de aparte­nenţă naţională se pot manifesta fără îngrădiri în toate compartimentele creaţiei, în muncă­ materială sau spi­rituală, cercetare, artă, literatură, in­dividul, in afara oricăror limite poate să-şi valorifice capacitatea, ta­lentul. Toate acestea fac ca azi, oamenii muncii de naţionalitate ger­mană să privească cu încredere de­plină politica partidului nostru, ne­­precupeţind nici un efort pentru­ a dovedi prin fapte, prin realizări la locul de muncă al­ fiecăruia, ataşa­mentul faţă de conducerea de partid şi de stat, faţă de politica internă­ şi externă a României socialiste. Creşterea tot tr mai mare a rolului organizaţiilor de masă şi obşteşti în viaţa socială se poate urmări în viaţa fiecărei colectivităţi, de la sa­tul îndepărtat de centrele mari populate şi pînă în marile uzine ale patriei noastre. Participarea tot mai activă la politica ţării reprezintă una din caracteristicile cele mai im­portante pentru etapa actuală, reve­nind fiecărui cetăţean datoria de a se integra acestui proces complex. A fi la zi cu problematica impusă de faptele reale ale vieţii este alta d­in trăsăturile activităţii partidului nostru, aşa incit căutarea celor mai noi şi celor mai corespunzătoare forme pentru perfecţionarea relaţiilor sociale este firească, cum este fireas­că atragerea tot mai accentuată a cetăţenilor la hotărîrea soartei noas­tre comune. Constituirea unui orga­nism nou politic complex din care face parte Partidul Comunist Român şi principalele organizaţii de masă şi obşteşti, cu caracter permanent în forma Frontului Unităţii Socialiste, este deci o consecinţă a acestei po­ziţii principiale, receptive la procesul real de evoluţie şi nu subordonat rutinei, formalismului sau dogmatis­mului închistat. Unirea aspiraţiilor oamenilor mun­cii români, maghiari, germani, nu este un fenomen nou, el se bazează pe tradiţii de luptă care s-au călit în focul rugului pe care a fost ars Gheorghe Doja, care s-au întărit în lupta pentru desfiinţarea iobăgiei, condusă de molul Horia şi oţelită cu sîngele vărsat în revoluţia din 1848, în ea s-a împletit lupta pentru eli­berare socială cu cea de eliberare de cotropitori, de sub jugul unor do­minaţii străine. Solidaritatea în mun­ca de zi cu zi, ţelurile comune din trecut în lupta contra exploatatori­lor comuni au dus la un sentiment de frăţie indestructibil: înfiinţarea Frontului Unităţii Socialiste consfin­ţeşte o situaţie, o necesitate, reve­nind fiecărui factor, inclusiv Consi­liilor oamenilor muncii de naţiona­litate germană, maghiară şi îndatori­rea de a contribui la intensificarea activităţii politico-educative desfăşu­rate de partid, de a adunei rolul de participare la realizările în domeniile economic, social şi cultural-artistic, a tuturor factorilor în mediul cel mai prielnic unei evoluţii înfloritoare, democraţia socialistă. Constituirea Consiliilor naţionalită­ţilor conlocuitoare marchează un pas evident în evoluţia aceasta, în cadrul de afirmare a drepturilor egale, poli­tice, cetăţeneşti, a libertăţii însăşi, fiind totodată o puternică manifes­tare de unitate şi frăţie între poporul român şi naţionalităţile conlocui­toare. Licorii agricol din Dumbrăveni A îndeplinirea­­Contractuale (Urmare din pag. I) (110 000 kg cartofi) şi ifi prădarea la contract i 51 000 kg cartofi. .Pre­darea continuă — spunea contabilul şef al unităţii, tovarăşul Alexandru­ Băicoianu. Nu avem înică mijloace suficiente. Cartofii sunt pregătiţi. Ducem şi cu remorcile, dar pînă la 215 000 kg, cu­ averii prevăzut în contract, va dura prea mult. Am fost asiguraţi de către conducerea O.L.F. că ne va trimite 5 camioane. Credem că in timpul cel mai scurt vom reuşi să predam obligaţiile faţă de stat în întregime“. DE CE NUMAI ŞASE ATELAJE ? La şeica Mare importante canti­tăţi de produse — cartofi şi sfeclă de zahăr — aşteaptă în ch­u­p să fie transportate. Or, această acţiune se desfăşoară intr-­in ritm cu totul necorespunzător. Consiliul de con­ducere nu a reuşit să mobilizeze la transportul cartofilor decit... 6 ate­laje din 35. Așa se explică de alt­fel rămînerea în urmă cu Îndeplini­rea obligațiilor contractuale, tot con­­tul rinuricelor I.M.A., dinn 129 000 kg cartofi, au fost predate numai 90 175 kg, iar la contract, din 200 000 — abia 37 502 kg. Contabilul șef al uni­tății, Virgil Mija, spunea că în 29 octombrie s-au predat la contract 3 000 kg cartofi şi că în zilele urmă­toare se vor preda cite 10 000 kg. Dacă mijloacele de care dispune unitatea vor fi „mobilizate" şi „folo­site" tot aşa ca pînă acum, e greu de presupus că se va realiza acest lucru. Din aceleaşi situaţii­ ale conta­bilităţii am allat că şi la sfecla de zahăr s-au predat, până în 28 octom­brie, 125,1 tone din 1 800 prevăzute ift Contract. Există un­ decalaj de peste 50 de tone între recoltatul a­­cestei culturi şi transportul ei la baza de recepţie. DEFICIENŢE SIMILARE EXISTĂ ŞI ÎN ALTE UNITĂŢI S-au intilnit şi în alte Unităţi cazuri­le care consiliile de conducere au obligaţiilor la cartofi neglijat buna organizare a livrării produselor. Astfel, la cooperativa agricolă de producţie din Ocna Si­biului, unde de altfel au şi îngheţat parţial peste 100 tone cartofi, trans­portul acestui produs este foarte slab organizat. Din acest motiv aici nu s-a realizat nici 50 la sută din obli­gaţiile contractuale. O situaţie ase­mănătoare a fost întîlnită şi la Noul Român, Aţei, Moşna cît şi în alte unităţi. Este necesar să fie luate măsuri operative pentru impulsionarea tran­sportului cartofilor la contract şi a muncilor I.M.A. îndeplinirea obliga­ţiilor asumate trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor consi­liilor de conducere incit în timpul cel mai scurt să se livreze la, fondul centralizat al statului Întreaga canti­tate de produse contractată. Pag. 2 Expoziţie de mobilă Sîmbătă dimineaţa I.C.S. Meta­­lo-chiritice Sibiu va redeschide magazinul de prezentare a mobi­lei de pe strada Octombrie roşu, ji/v^gir cu Piaţa Griviţa. Compter renovat şi modernizat localul „Expoziţiei f­e mobilă" o­­feră cumpăn­torilor o gamă va­riată de moliilă pentru locuințe, dintre care sprcuin: camere com­­binate, cartiere d­e zi- mobilier pentru holuri, mobilier camere pentru copii. Capacitatea magazinului permite cumpărarea pe loc a n­obilei ale­se. Unitatea vinde și separat ele­mente de mobilier. CINEMA SIBIU: PACEA; Căderea Imperiului roman (orele 8,00; 11,00; 14,00; 17,15; 20,30); TINERETULUI (fost Victoria); Vin cicliștii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); ARTA (fost Ti­neretului); în oraşul S (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30);. 7 NO­IEMBRIE; Dragostea unei blonde (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Roata vieţii (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI; Prietenele (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNI­REA: Iadul siărimat (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Prin Kurdista­­nul sălbatic (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Un dolar găurit (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Tran­zit (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BĂI: Noaptea nunţii in ploaie (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Apă curativă (orele 17,00 şi 19,00). APOI CU DE SUS, 23 AUGUST: Răz­boi şi pace seriile I şi II (orele 17,00 şi 20,15). RADIO de ştiri: 5,00; 5,30; 6,00; 6,30; 9,00; 11,00; 15,00; 18,00; 20,00;­­ 24,00; 1,00; 2,00 şi 4,00 (programul 1); 7,30; 8,30; 10,00; 12,00; 18,55; 21,00; 0,55—1,00 (programul II). Radiojurnale: 7,00; 8,00; 13,00; 16,00; 19,00; 22,00 (programul I); 14,00; 17,00 şi 23,00 (programul II). Emmuisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Ţara lui Făt-Frumos. Versuri de Florenţa Albu, Ion Bănuţă, Tibe­­riu Utan; 9,30 *** Matineu literar • Valoare şi adevăr; 14,15 — Dum­brava minunată — emisiune pentru copii; 15,15 — Lectură în premieră • Neagu Rădulescu: „Un balon rîdea în poartă" o Grigore Arbore: „Ce­nuşa''; 20,95 — ActU&Il­ateui în viaţele literare; 21,05 — „Istoria cărţii româneşti"; 22,30 — Moment poetic. Ani de ucenicie (programul I); 18,30 — Antologie de literatură universală. Pagini din volumul de nuvele „Șapte într-o casă" de Vitali Simion; 21,30 — Studioul de poezie. Aspecte­ de la recitalul „Dragoste supremă, România” (programul II). Muzică simfonică: 10,00; 11,05; 11,35; 15,05; 15,35; 16,45; 17,45; 18,45; 22,20 (programul 1); 7,45; 8,35; 9,00; 9,30; 13,00; 13,40; 14,08; 15,00; 16,00; 17,45. TIMPUL Soarele răsare la 6 h şi 52 m şi apune la 17 h şi 06 m­. Vreme re­lativ frumoasă cu cerul schimbător. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Minimele, vor fi cuprinse în­tre 1 şi 3 grade, iar maximele vor oscila între 15 şi 18 grade. Izolat, dimineaţa ceaţă-Piluii Buletine TELEVIZIUNE 10,00 10.30 11,00 11.30 17.30 18,00 18,20 18.30 19.00 19.30 19,50 20.00 20.30 21,00 21,15 22,45 23,00 Curs de limba rusă (reluarea lecţiei de joi)­ Curs de limba spaniolă. TV pentru specialişti, închiderea emisiunii de dimi­neaţă. Pentru copii. Taine dezlegate „Cu şi fără... aer". Drumuri şi popasuri — emi­siune turistică. Buletinul circulaţiei rutiere. Curs de limba spaniolă. Albatros — revistă literară pentru tineret. Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. Publi­citate. Actualitatea in agricultură- Studioul muzical. Cultura filu­­zicală de-a lungul timpului. „Școala muzicală rusă", (emisi­unea I). Reflector. Film artistic: „Lupoaica". Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. ii1 _ v ||| #­ Andrea Cunderliková și Jana Krupi­ekova în filmul cehoslovac Prietenele tribuna smmiut PROGRAMAREA OPERA­TIVĂ - CALE SIGURĂ SPRE NOI SUCCESE In condiţiile revoluţiei tehnice con­temporane, organizarea activităţilor de producţie a devenit un imperativ de o importanţă primordială. Fără ea nu se poate asigura o eficienţă economică maximă, chiar în cazul unei dotări la un înalt hivel tehnic. — Cum stau lucrurile diin punctul­ de vedere al programu­ ii operative în uzina dumneavoastră? — Studiile făcute de colectivul serviciului organizarea producţiei, au relevat lipsurile existente în sis­temul de organizare actual, lipsuri care au determinat pe parcurs o eficienţă scăzută, datorită aln­ei ritmi­cităţi necorespunzătoare, a unor ci­cluri de fabricaţie prea lungi şi a unei utilizări puţin raţionale a forţei de muncă, manifestată mai ales prin salturile în producţie frecvente la sfîrşitul perioadelor de plan, urmate de perioade de relaxare, neasigura­­rea decalajului între sectoarele de prelucrări şi sectoarele de montaj, în urma studiilor făcute şi analizei funcţionării sistemului de conducere a activităţii de producţie, precum şi a posibilităţilor existente, serviciul organizarea producţiei a elaborat măsuri privind atît un sistem de con­ducere centralizată şi operativă a producţiei, cît şi reorganizarea sec­ţiilor de producţie, prin sectorizarea acestora pe specific de produse, con­­teinerizarea şi paletizarea transpor­turilor interne, organizarea magazii­lor intermediare şi a depozitelor, respectiv reorganizarea sectoarelor de deservire. — După cite cunoaştem sistemul de programare operativă preconizat de către dv., este bazat pe principiul conducerii centralizate. Ce n­e puteţi relata despre acest lucru? — S-ar putea spune multe. Ne re­zumăm la cîteva exemple. Avem o grupă de programare la nivelul uzi­nei, funcţiortîild în cadrul serviciului dispecer-şef, avînd ca atribuţiuni pro­gramarea pe decade şi luni a sec­ţiilor, coordonarea activităţii acesto­ra, precum şi asigurarea transportu­rilor de la depozite la magaziile in­termediare ale secţiilor­ există de asemenea cîte o grupă de programa­re operativă la nivelul fiecărei secţii — Convorbire cu ing. ILIE CONSTANTIN şeful serviciului organizarea pro­ducţiei la Uzina „Automecanica“ — Sibiu de producţie, ca organ de lucru a şefului secţiei; pentru fiecare de­cadă se întocmesc graficele de exe­cuţie, pe utilaje şi schimburi; în sec­ţie, se emite pentru fiecare tură programarea schimbului respectiv; pe acelaşi formular se rapor­tează realizările, formular ce ser­veşte şi la colectarea manoperei pen­tru decontare, producţia marfă se raportează zilnic pe un formular spe­cial. Se asigură în acest fel cunoaş­terea activităţii pe schimburi şi des­făşurarea zilnică a planului de pro­ducţie, asigu­rîindu-se posibilitatea de a se lua dir­ timp măsurile necesare, în cazul unor rămîneri în urmă; în acelaşi timp, secţia de producţie a fost sectorizată, atît ca delimitare de spaţiu, cît şi ca încărcare/­ d­l Sorti­mente de executat. S-a căutat pe cît posibil ca âcest£ sorti­mente să se prelucreze integral în cadrul aceluiaşi , sector. Conducăto­rul Unic al unui sector de activitate este maistrul principal; responsabili pentru activitatea fiecărui­­ schimb, stunt maiștrii de schimb; fiecare sec­tor de activitate este încadrat cu tehnolog, programator și pregătitori­­completatori. Grupa de transport in­tern este subordonată direct maistru­lui principal, încărcarea sectorului se face în funcţie de capacităţi, în­tre om şi ore maşină. în ce priveşte execuţia propriu-zisă, s-a cău­tat organizarea de fluxuri tehno­logice pentru toate reperele a căror cantitate anuală a justificat organi­zarea în flux a fabricaţiei. în acest fel, modelul de program odată întoc­mit, se repetă aproape identic în toate perioadele viitoare. Modificări importante intervin numai în cazul schimbării ponderii unor sortimente, sau în cazul preluării unor sortimen­te noi. Conducătorilor direcţi ai pro­ceselor de producţie, respectiv mai­ştri şi reglori, le revine ca sarcină realizarea programului pe care îl pri­mesc zilnic, nefiind antrenaţi în alte munci administrative, prin introdu­cerea în circuitul reperelor, a maga­ziilor intermediare, respectiv maga­zie semifabricate şi magazie repere finite pentru montaj, se asigură un control prin gestiune a raportărilor pe linie de plan, accentuîndu-se res­ponsabilitatea conducătorilor proce­selor de producţie; programarea zil­nică, urmată de raportări zilnice, precum şi controlul prin gestiune a raportaţilor, asigură un circuit de in­formaţii concrete, care converg la grupă de programare a secţiei. — Experimental, irncepînd cu luna iulie a. c., a funcţionat în sistemul organizatoric enunţat mai sus, un sector de prelucrări prin aşchiere din cadrul secţiei de prelucrări la rece. Experimentarea cât o singură formaţie de lucru are ca scop pune­rea la punct a sistemului, înaintea generalizării lUi? — După două luni de experimen­tare, cu toate greutăţile inerente in­troducerii unu­i sistem nou de con­ducere, se constată realizarea unei ritmicităţi foarte bune, asigurîiidu-se deja din a doua lună decalajul nece­sar între prelucrări şi montaj. Astfel în luna iulie, programul de produc­ţie al grupei de prelucrări în expe­rimentare, a fost terminat cu 5—6 zile înaintea încheierii lunii de plan, iar în luna august, cu 8 zile. Au apărut astfel o serie de capacităţi la prelucrare, care au fost utilizate pentru realizarea altor com­ien­zi. Maiş­trii au timp suficient pentru a con­duce efectiv procesele de producţie, respectiv de a supraveghea şi da în­drumări. Faţă de rezultatele obţinute au fost luate măsuri de organizare şi dotare a magaziilor intermediare,­­ precum şi încadrarea grupelor de lucru, a maiştrilor principali cu per­sonalul auxiliar necesar. încadrarea se va face prin redistribuirea perso­nalului existent deja în cadrul sec­ţiilor. Apreciem că în cursul trimes­trului IV se va putea trece la intro­ducerea sistemului, la întreaga sec­ţie a I-a de prelucrări, urrm­îfld ca în semestrul 11 1969 să se generalizeze în întreaga întreprindere. Convorbire consemnată de NICOLAE Bivolu 19,50; 21,05; 21,50; gramul II). Muzică ușoară și 12,00; 13,20; 19,80; 22,35; 23,35; 0,05- 10,05; 11,55; 12,30; 18,10; 18,50; 23,55 Muzică populară: 14,50; 16,20; 18,20 I); 7,00; 8,00; 12,15 (programul 11); 22,35; 23,07 (pro­de jazz: 8,30; 9,05; 20,40; 21,00; 21,25;­­5,00 (programul I); 16,15; 16,43; 17,35; (programul II); 10,30; 12,30; 14,00; 20,20 (programul 15,30; 17,15; 19,00 Anul I, nr. 219 ­profil „REPUBLICĂ" Sibiu angajează de urgenţă: — electricieni categoria 7—8 — lăcătuşi mecanici categoria 6—8 întreprinderea comunală Sibiu aduce la cunoştinţa cetăţenilor din raza oraşului Sibiu că înce­­pînd cu­ data de 1 noiembrie 1968 nu mai primeşte cereri pentru branşamente de apă şi racorduri de canal pînă la 15 februarie 1969. Întreprinderea „Electromontaj" Sibiu str. Lector nr. 12 recrutează urgent, tineri în vîrstă de 15—18 ani, cu studii 7—8 clase elementare pentru Şcoala profesională „UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ“ pentru meseria de electrician. Examenul începe în ziua de 5 noiembrie 1968.­ Informaţii suplimentare se dau la serviciul personal, telefon 1­48 84 interior 166 Cooperativa „Munca manuală" Sibiu a pus în funcţie maşina modernă „SUPREMA“ de curăţat chimic, care curăţă ireproşabil orice obiect de lină, bumbac şi fire sintetice, intr-un timp foarte scurt. Obiectele curăţate cu această maşină îşi păstrează apretul şi culoarea naturală, îndrumăm clientela a se adresa cu toată încrederea la unităţile cooperativei noastre din: — str. 1 Mai nr. 3 — str. Faurului nr. 4 — str. Laurian nr. 1 — str. Tribunei nr. 31 — str. Turnului nr. 26, la etaj — str. Magheru nr. 44 — str. Pielarilor nr. 23 întreprinderea de reparaţii auto Bucureşti Şos. Olteniţei nr. 338, telefon 239254, oferă spre vînzare din stoc disponibil fără repartiţie, pe bază de comandă fermă, unităţilor socialiste şi cooperatiste urmă­toarele materiale: — diferite piese auto şi accesorii aferente următoare­lor tipuri şi mărci de maşini: SR 101, Bucegi, Car­­paţi şi familia lor. — piese Gaz 51 — materiale siderurgice — oţeluri de scule — organe de asamblare şi produse metalice, cabluri tracţiune — diferiţi rulmenţi, abrazive, diferite materiale — piese auto I.M.S., Pobeda, Skoda 1101, Moskvici Informaţii suplimentare veţi putea obţine la serviciul aprovi­zionare, unde se pot consulta listele cu materialele disponibile. I.R.U.M. SIBIU angajează de urgență: frezori rabotori strungari Vînd cărucior modern (combinat) în stare perfectă. Sibiu telefon 1 19 15 Pierdut brățară alamă pe str. Bălcescu. Aducătorului recompensă. Sibiu, str. Bălcescu — atelierul de bijuterii Blană astrahan și una mînz de vînzare­. Sibiu str. Negoi nr. 63, orele 16—19

Next