Tribuna Sibiului, februarie 1969 (Anul 2, nr. 297-320)

1969-02-01 / nr. 297

PREZENTE ACTIVE ÎN VIAŢA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ Astăzi, în sala Teatrului de stat din Sibiu, îşi desfăşoară lucrările Conferinţa organizaţiei judeţene a femeilor. Conferinţa — care va dez­bate munca desfăşurată în cursul a­­nului trecut şi va adopta programul activităţii de viitor — constituie un însemnat eveniment în viaţa judeţu­lui şi un bun prilej de evidenţiere a rolului femeilor în viaţa noastră socială şi politică. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a femeilor din iunie 1966, „Orînduirea socialistă a adus schimbări radicale în situaţia femeilor din ţara noas­tră; ele se bucură astăzi de drepturi depline, găsesc condiţii pentru dez­voltarea şi afirmarea nestînjenită a capacităţilor şi aptitudinilor, pot ocu­pa în societate un loc corespunzător muncii şi pregătirii lor. Nu exte domeniu important al vieţii politice şi sociale în care femeile să nu fie prezente, unde să nu se manifeste, prin energia, priceperea şi spiritul lor gospodăresc, ca un însemnat fac­tor de progres, aducîndu-şi contri­buţia la mersul înainte al construc­ţiei socialiste“. Alcătuind mai bine de jumătate din populaţia ţării, femeile aduc o contribuţie însemnată la dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. In în­treprinderi şi instituţii lucrează peste 1 600 000 femei; în învăţămint, cul­tură şi artă femeile reprezintă aproa­pe 58 la sută, iar în sfera ocrotirii sănătăţii publice şi a culturii fizice — peste 65 la sută din totalul sala­riaţilor. In exemplele acestea îşi găsesc oglindire şi realităţile din judeţul nostru. Pretutindeni, la oraşe şi sate, alături de părinţi, soţi sau fiii lor, femeile românce, germane şi ma­ghiare, într-o frăţească unitate şi co­laborare, contribuie din plin la con­tinua înflorire a vieţii economice şi social-culturale. Prin rezultatele dobîndite în toate sectoarele de activitate, femeile şi-au cîştigat un binemeritat drept la res­pect şi preţuire. Nu putem să nu subliniem grija şi atenţia deosebită manifestate de societatea noastră faţă de femeia-mamă şi dezvoltarea armo­nioasă a tinerei generaţii. Concediul de naştere plătit, alocaţiile de stat pentru copii, puternica dezvoltare a reţelei de creşe, cămine, grădiniţe — toate acestea sunt puternice mărturii ale grijii partidului şi statului pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale mamelor şi copiilor din patria noastră. Egalitatea în drepturi, de care se bucură femeia, se manifestă şi prin­­tr-o participare tot mai activă la viaţa politică a ţării. Peste 350 000 de femei dintre cele mai înaintate — muncitoare, ţărance, intelectuale — sínt membre ale Partidului Comu­nist Român; peste 40 000 de femei sínt deputate in consiliile populare, iar 67 sínt deputate in Marea Adu­nare Naţională, aducîndu-şi contri­buţia activă, substanţială la rezolva­rea problemtîlor' de stat 'şî 'Pleştişîi. Interesele şi preocupările femeilor sunt în general comune cu ale tuturor oamenilor muncii, dar, fără îndoială, ele au şi preocupări specifice care derivă din rolul lor de mame şi soţii. Acest specific trebuie să caracteri­zeze puternic activitatea comitetelor şi comisiilor de femei din întreprin­deri, instituţii şi de la sate, care sunt chemate să-şi orienteze serios preo­cupările spre a răspunde preocupări­lor atât de diverse ale femeilor care muncesc în industrie, agricultură, la catedre, în activitatea ştiinţifică şi cultural-artistică, pe tărîmul ocrotirii sănătăţii publice etc. Sîntem pe deplin convinşi că lucrările confe­rinţei judeţene vor accentua serios această cerinţă imperioasă, care stă în faţa mişcării de femei şi din ju­deţul nostru. Adresînd şi cu acest prilej cuvinte şi gînduri de cinstire, de caldă recu­noştinţă tovarăşelor noastre de viaţă, urăm din toată inima succes deplin lucrărilor Conferinţei organizaţiei ju­deţene a femeilor! Curs de ridicare a nivelului profesional Iniţiată de comitetul de direcţie şi condusă de cabinetul tehnic al Uzinelor textile din Cisnădie, re­cent a început o acţiune de pre­gătire tehnică a cadrelor ce com­pun comisiile de recepţie a linu­rilor. In programa cursului au fost incluse teme teoretice şi prac­tice, probe de laborator şi stabi­lirea pe baza unor mostre etalon a parametrilor tehnici pe care tre­buie să le aibă linuirile pe clase şi categorii. Acţiunea are drept scop lichi­darea pierderilor ce se înregis­trau cu ocazia achiziţiilor de lină, cînd datorită necunoașterii carac­teristicilor elementare, se produ­ceau unele greșeli de asimilare. A „ASTRA"C­U PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 5 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.G.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDE­Ţ­EAN PROVIZORIU Anul II, nr. 297, Sîmbătă, 1 februarie 1969, 4 pagini, 30 bani Instalația modernă de demineralizarea apei, necesară în procesul de fabri­care a emailurilor de la uzina .Emailul roșu" Mediaș Planul anual de producţie - program concret de activitate Lucrare de im­portanţă deosebită, în­tocmirea planului anual de producţie într-o cooperativă agricolă trebuie, să concentreze tot spiritul creator al coo­peratorilor şi al specialiştilor, pentru a deveni programul concret al activită­ţii întregii unităţi. Dacă indicatorii de plan se stabilesc în mod realist şi dacă întocmirea planului de pro­ducţie şi financiar se face cu simţ de răspundere, activitatea unităţii se integrează organic în sistemul econo­miei noastre socialiste unitare. în a­­cest caz, planul de producţie oglin­deşte pe deplin preocupările ţărăni­mii cooperatiste pentru realizarea dezideratelor majore ale progresului social. Cum sunt îndeplinite aceste cerinţe în cooperativele agricole? Cooperatorii din Aţei au obţinut anul trecut succese importante. Pro­ducţiile medii planificate au fost de­păşite la majoritatea culturilor. S-au realizat importante venituri peste plan. Urmarea firească a acestor re­zultate a fost aceea că valoarea zilei­­muncă a atins 25 lei, din care 8 lei în numerar. De la aceste realităţi s-a pornit în stabilirea indicatorilor de plan pen­ în COOPERATIVELE AGRICOLE din 1969. Referitor la ei, specialistul agronom al unităţii, inginerul Emil Crişan, ne relata: „Ne-am prevăzut să obţinem în acest an o producţie globală în va­loare totală de 6 633 000 lei, cu 1 133 000 lei mai mult decît în 1968. Din producţia globală, o sumă de 3 300 000 lei va reprezenta producţia netă, din care peste 20 la sută — ceea ce înseamnă 666122 lei — va constitui fondul de acumulare. Pen­tru realizarea acestor indicatori, deo­sebit de mobilizatori pentru noi, ne-am planificat ca la cultura griu­lui, de pe cele 280 hectare, să ob­ţinem o producţie medie de 2 000 kg boabe la hectar, iar la porumb a­­ceasta să fie de 2 100 kg boabe, de pe aceeaşi unitate de suprafaţă. La sfe­cla de zahăr vom realiza o producţie medie de 22 000 kg rădăcini, iar la viţa de vie , de 4 000 kg struguri. Trebuie să specific că toate aceste culturi întrunesc la noi condiţii de vegetaţie favorabile; în anul 1968, cu toată seceta din primăvară, au dat producţii apropiate celor plani­ficate în anul acesta. Menţionez că vom valorifica prin contractare cu statul 50 tone de grîu, 1 650 tone de sfeclă de zahăr, 100 tone de struguri. Datorită faptului că în anul trecut am realizat veni­turi substanţiale din valorificarea pentru şampanie a strugurilor din so­iurile pure Riesling italian, Fetească albă, Fetească regală, Neuburger, am majorat cantitatea contractată în a­­nul 1969, faţă de anul trecut, cu 15 tone. Intrucît avem condiţii bune şi în­ţelegem necesitatea asigurării pieţe­lor cu legume în cantităţi îndestu­lătoare, ne-am prevăzut, pentru anul acesta să cultivăm 30 de hectare cu legume, mai mult cu 15 hectare faţă de suprafaţa ocupată de grădină în 1968. Consider că avem toate condiţiile pentru ca toţi indicatorii de plan în sectorul vegetal să fie realizaţi şi depăşiţi. (Continuare în pag. a II-a) GH. GRADINARU IZVORUL NEPIERITORULUI SURIS Nume de flori, culese cu grijă şi nesărate pe ogorul vieţii noastre, urne cu fnţă de baladă, vechi , cînd lumea şi nemuritoare ca vre­­ea. Nu întîmplător, deci, ele poartă suflet, mai mult decît bărbaţii, un împei din natura imaculată, de la­­re au reţinut denumiri florale: Cri­­ntena, Crina, Viorica, Brînduşa,­­ de cîntec — Doina. Cert este că, totdeauna femeia a constituit acel iva inefabil fără a cărei prospeţime­­ poate fi concepută existenţa. Ma­­e, surori, soţii, ele vin să nutre­­­ască un adevărat complex de tră­­iuri definitorii ale fiinţei umane, cu atît mai mult prezenta lor in­cietate este sine qua non. Pe scara răsucită a vieţii, insă, a­­dvăratul lor loc femeile nu l-au­­tut ocupa decit într-o societate în ire au dispărut prejudecăţile. Şi itfel le găsim pretutindeni, din d­as celor mai frumoase năzuinţe, iscătuşînd energii, modelînd fante­­i creatoare. Astăzi, în orice sector , activitate, femeile demonstrează­­ priceperea şi neobosita lor dărui­­în procesul muncii constituie el­en­te ce nu pot lipsi din peisajul astru social. Am cunoscut multe ntre ele, la locul lor de muncă, ide aduceau evidente şi aprecia­­te contribuţii. Un zîmbet prietenos, un gest erfe­rit. Cumpărătorul primeşte cu în­­edere marfa oferită. Vînzătoarea, oină Cîineş de la magazinul „Arta­­x" din Sibiu face recomandări, pă­sturi. Miile de oameni care se pe­­ndă zi de zi prin unitatea în care crează s-au obișnuit poate s-o re-­ușească acolo ori de cîte ori au ne­­oie să cumpere sau să se intere­­aze de ceva. O femeie tînără, înaltă, șatenă, cu privirea deschisă. Profesează de mai mulți ani această meserie. De fiecare dată, însă, ceva nou, ca o adiere înviorătoare, o face să simtă adevă­rata pasiune pentru munca sa. — Poate vă pare un lucru lipsit de importantă — ne spunea ea. Eu, însă, simt o mare bucurie să văd oamenii îmbrăcaţi frumos, elegant, cu gust. Şi, cu atît mai mult, să ştiu că şi eu sînt unul dintre cei ce contribuie, îi ajută să-şi aleagă hainele potrivite. Pornim, apoi, spre alte locuri de muncă. Pe poarta liceului economic, grupuri de elevi și eleve se îndreap­tă spre casa. E seară. De la etaj răz­bate o melodie de dans. Intrăm în mijlocul a peste douăzeci de fete fru­moase, o profesoară. De statură po­trivită, cu părul tăiat scurt. Dansa­toarele, urmărindu-i semnele, pornesc graţios, înscriind jocuri de curcubee cu panglicele multicolore. O nouă melodie. Două surori, asemănătoare, ca două picături de apă, execută cu mişcări sincronizate un dans. Un a­­mestec de gingăşie copilărească şi maturitate. Este o creaţie a profe­soarei ■■ de educaţie fizică Elena Chioaru. Un dans tematic: „La o­­glindă, înainte de bal". Profesoara, o femeie de peste treizeci de ani, priveşte mulţumită. — M-aţi întrebat ceva mai înainte — îmi răspunde într-un tîrziu. Ce-mi doresc în viaţă? Printre altele, satis­facţie în muncă. Să ştiu că am reali­zat ceva: în profesoara Elena Chioaru recu­noaştem pe una dintre componentele primei noastre formaţii de handbal feminin în 7, care a participat la mondialele de la Belgrad. Pretutindeni, hărnicia şi dragostea de muncă a femeilor sunt laturi com­plimentare ale configuraţiei lor. In cooperativele agricole de producţie, ca şi în alte sectoare de activitate, ele lucrează cu tragere de inimă. Dintre numeroasele femei fruntaşe, am reţinut şi numele unor coopera­toare din Şelimbăr, trei surori: Ele­na, Sofia şi Maria Menning. Toate trei, neobosite mulgătoare, obţin de ani de zile frumoase succese. Grăi­toare în acest sens sunt şi rezultatele din anul ce s-a scurs, împreună au însumat peste 2 000 zile de muncă. Iar veniturile au fost, bineînţeles, la fel de semnificative. Un bilanţ bo­gat, ca nesecata pasiune pentru muncă. La Fabrica de confecţii. In secţia a II-a ai impresia că te afli intr-o poiană unde explozia de culori şi lumină te copleşeşte. Aici o aflăm ,şi pe tînăra Nita Armeanu. O fată de nouăsprezece ani. Lucrează de zor la o maşină specială. Deşi a absolvit şcoala numai în vara trecută, este cotată ca una dintre cele mai bune muncitoare. Ceva candid în privire şi un surîs aparte. Un fel de uimire împletită cu curiozitatea. Ne priveş­te cu ochi mari, de ciută speriată, înainte de fiecare răspuns, rămîne o clipă cu privirea întrebătoare, rîde ca de o ghiduşie ştiută numai de ea şi din nou devine serioasă, după care începe să vorbească. E veselă şi frumoasă ca o zi de primăvară. Şi la fel de harnică Vocea îi e me­lodioasă ca un murmur de izvor. Vrea să urmeze stomatologia. Lucru pentru care, deocamdată, urmează şi liceul la seral. Dar cîte planuri nu mai are? Ii vine, însă, greu să le destăinuie. Ne priveşte din nou mira­tă şi apoi rîde iarăşi ca de o poznă. Trecem pe culoarele Policlinicii de adulţi. La serviciul neurologie, ci­neva, un pacient, întreabă ce medic consultă. După primirea răspunsului zîmbeşte mulţumit. In cabinet o găsim pe Eleonora Ittu, medic neurolog. O femeie bru­netă, cu părul revărsat. Ne pofteşte amabilă să luăm loc. In tot timpul acesta, însă, dincolo de privirea is­coditoare, citeşti întrebările pe care şi le pune. Profesează neurologia de 20 de ani. — Simt o mândrie deosebită cînd reîntîlnesc oameni pe care i-am con­sultat şi-i revăd sănătoşi. Facem un calcul. Peste o sută de mii de pacienţi s-au bucurat de con­sultaţiile competente ale medicului despre care vorbim. O întrebăm despre pasiuni, li place muzica, literatura şi să călătorească. A cutreierat aproape întreaga ţară. Discuţiile, însă, ajung din nou la preocupările legate de profesie. In prezent urmăreşte să ajute la elu­cidarea problemei ce priveşte acci­dentele vasculare cerebrale, chestiu­ne pe care doreşte s-o sintetizeze într-o lucrare pe care s-o prezinte la viitorul congres de neurologie de la Bucureşti. Ne convingem încă o­­ţaţă de apor­tul substanţial, de uluitoarea forţă cu care femeile se dăruiesc muncii. Alături de bărbaţi, în cele mai felu­rite meserii, în şcoli, spitale, fabri­ci, pe ogor, în institute de cerceta­re ele ocupă un loc important. Zi de zi, prin priceperea şi fantezia lor dau o notă aparte lucrurilor. Prin natura lor, hărăzidă cu gingăşie şi farmec, purtînd nume de flori şi cîn­tec, ele sînt izvorul veşnic al acelui nepieritor surîs — surîsul vieţii. MARIN NIŢA IN INTlMPINAREA ALEGERILOR PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIO­­NALA Şl CONSILIILE POPULARE Recunoaşterea Imi trec prin minte, ca-ntr-un panoramic, atîtea bunici, mame, surori suind pe trepte golgotice Isto­ria, încă de la »Villa ecchellni" ! poate aşa i-or fi zis strămoşii, Ate­ului de azi­ ori de mai încolo. Şi-o văd pe Susanna Kartmann — candi­­da­tă a Frontului Unităţii Socialiste în alegerile de deputaţi de la 2 mar­tie 1969 încarnînd stoicismul lor, iu­ţeala minţii şi braţului lor. Am surprins-o pe amabila gazdă... spălînd rufele celor mici. „Să nu scrieţi asta!" — ne-a întîmpinat cu secretă ştiinţă a dozării zîmbetului — un zîmbet rupt din cele mai fru­moase pagini ce s-au gîndit vreodată despre virtuţile muncii, ale trudei casnice. Şi mi-a vorbit despre viaţă. Cuvinte atit de simple despre înăl­ţarea prin muncă, atit de adinei, atit de limpezi îneît condeiul nu le poate reda nici măcar cu aparența farme- ’ cului lor unic. — „De ce v-au propus candidată?” — „Au spus că-s harnică, că am muncit mult, că în cei zece ani de cînd îs președintă la femei, multe am făcut bune. Că-s hotărîtă și le știu bine păsurile. Poate au crezut că în cele 1 000 ore muncă patriotică, în înfrumuseţările prin ronduri de flori, în serbările pregătite de noi femeile am şi eu parte. Poate... — Aveţi notate propunerile făcute de cetăţeni? — Eu să notez? Doar le am în cap, în inimă, oricînd le spun. Şi mi-a înşirat şuvoi de năzuinţe ale celor din Aţel. „Ştiţi, am fost la didvei. Ce-am vă­zut acolo! Autoservire, farmacie, o­­raş nu altceva. Noi aţelenii sîntem oameni cu stare. Cooperativă înflo­ritoare. Sat puternic, , Credeţi că n-am putea la fel?" ' Cum să nu cred? Sunt convins că puteţi face şi mai multe şi mai bune. Aui dovedit-o pînă acum... ... S-a aplecat lîngă născiorul în­ghețat al nepoticăi poposite lîngă sobă. Apoi a intrat pepotelul piro­­nindu-și privirea în părul bunicii, să­­rutlndu-i parcă ghioceii. Un zîmbet cald larg a mărit parcă, prin lumi­nozitate, lumina. ... Susanna Kartmann, candidată pentru Consiliul popular judeţean, mamă şi bunică, gospodină şi purtă­toare a aspiraţiilor obştii. O femeie simplă ca truda zilnică, un univers al bucuriei mărind dimensiunile cli­pei. Cîtă complexă frumuseţe în sim­plitatea gesturilor cotidiene... VICTOR DOMŞA Mihai Kraus, maistru la „Salconserv“ Mediaş, propus candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală judeţeană nr. 67 Susana Schwarz, magazioneră la C.A.P. Şelimbăr propusă candidată a Frontului Unităţi Socialiste în circum­scripţia electorală judeţeană nr. 1Oltr Şelimbări Bungard Ioan Glodaru, cooperator G.A.P. Lu­duş, propus candidat în circumscrip­ţia electorală judeţeană nr. 130 Pe agenda campaniei electorale blocaţiile care arată locul afişării listelor şi modalitatea controlării lor. De cea mai mare importanţă, în această perioadă, este verificarea înscrierii corecte a cetăţenilor în listele electorale. Motiv pentru care revenim la invitaţia ca fiecc­are cetăţean să efectueze aceste erificări, în cele două zile care au trecut de la afişarea listelor un impor­tant număr de alegători au contro­lat înscrierea în liste. Menţionăm, în acest sens hărnicia celor din Chirpăr unde 1010 cetăţeni au controlat dacă sunt înscrişi, Cis­nădie (600), Sibiu (7 200), Avrig (610), Cirlos (480), Sălişte (650), Porumbacu de Jos (600) ş.a. Acţiunea este de cea mai mare importanţă şi în cîteva zile ea trebuie să fie terminată. Alături de aceasta, pe agenda campaniei electorale, sectorul de propagandă înscrie, pentru zilele care urmează, importante acţiuni ca: expuneri, simpozioane, întâl­niri cu tinerii care votează pentru întîia oară. Programele artistice cu conţinut adecvat şi deosebit de atractiv completează aceste manifestări care se înscriu pe li­nia pregătirilor pentru alegerile din acest an, prilej de mîndrie dar şi de hotărîrea de a ne inten­sifica eforturile pentru realizarea obiectivelor care ne stau în faţă. S-a încheiat depunerea candida­turilor pentru alegerile de la 2 martie. Au fost afişate, în toate circumscripţiile, listele cetăţeni­lor cu drept de vot iar comitetele executive ale consiliilor populare au afişat în toate localităţile pu- Cetăţeni şi cetăţene! VERIFICA­ŢI dacă aţi fost trecuţi pe listele de votare P­­e ■ "­­, I • ,, . -* 1 w* H 1 * s. Vedere de ansamblu a secției de croit a fabricii de confecții .Steaua roșie* Sibiu

Next