Tribuna Sibiului, februarie 1969 (Anul 2, nr. 297-320)
1969-02-01 / nr. 297
Pag. 2 Comandă specială A făcut-o I.L.L. Sibiul E drept că respectiva comandă conţine ceva năstruşnic. N-au găsit, însă, altă soluţie. Motivul: pe str. Lenin, nr. 6, la subsolul clădirii, e mare necaz. De doi ani s-a înfundat un canal. Apa a ieşit şi s-a întins pe tot coridorul, de la o uşă la alta, între cele trei apartamente. S-a lucrat ceva aici de către angajaţi ai întreprinderii de locuinţe, dar pînă la urmă totul a rămas baltă. Şi la propriu şi la figurat. Locatarii ghinionişti au aranjat cărămizi suprapuse prin apă, ca să poată să intre în camere sau în dependinţe. De la I.L.L. primesc în continuu asigurări că totul va merge bine. S-a făcut o comandă specială pentru catalige și bărci cu motor. Cîntecul portarului La Policlinica de adulţi din Sibiu. Un portar vrea să-şi dea demisia şi nu i se aprobă. Şi-a găsit omul adevărata vocaţie. Cîntecul. Şi-a dat seama că are o voce grozavă. Şi un volum... că ar scula şi morţii. Cum s-a dumirit? Făcînd de serviciu noaptea. Medicul de gardă are o cameră anume şi se ştie unde poate fi găsit. Sora, însă, trebuie să stea într-un birou sau altul, în funcţie de secţia la care lucrează. Dar portarul nu ştie să dea cu banul. Şi strigă şi el cît îl ţin plămînii. Au mai strigat şi alţii că este nevoie de o cameră şi pentru surorile de gardă. Dar n-a auzit nimeni. Nici chiar directorul. Să nu se trezească însă într-o zi că şi-au mai găsit şi alţii vocaţia. Că e poveste cu cîntec. Să nu zici hop... Constantin Bărbuş era tîmplar la Uzina mecanică Mîrşa şi devenise şi un bun sportiv. La sărituri peste garduri. Visa chiar să ajungă campion, iar a intervenit neprevăzutul. Un accident banal in timpul unui „antrenament". Şi cum se „antrena"? Făcea cite o învîrteală. Sustrăgea scînduri, apoi le arunca peste gard. Seara, cînd ieşea de la slujbă, le lua. Odată, însă, şi-a schimbat obiceiul. Voia să ducă dincolo de gard cît mai multe scînduri, ca să poată face al doilea transport la plecare. După ce şi-a aruncat marfa, a vrut să sară şi el. Şi a alunecat... Pentru un an de zile a fost internat. De atunci zice că a băgat la cap că nu e bine să zici hop pînă n-ai sărit.... Ca din senin - La U.I.L. Orlat, în secția de rînghie talaj a explodat un tranformator de la o lampă cu neon. Scînteile au sărit pe talaj, care -a aprins ca benzina. Fără doar poate, se întrevedea un incendiu de mari proporţii. Focul se ntindea cu iuţeală, mistuind tot o întilnea. Şi, ca din senin, ar fi putut să ardă întreaga fabrică dacă nu interveneam prompt şi efIcace, formaţiilede pompieri de a întreprindere şi din comună. Graba strică treaba... In apropiere de bufetul din Miercurea, soferul Constantin Popa circula cu microbuzul 31-SB-1417, proprietatea Muzeului Stukenthal. Venea de la o înmormîntare, și se grăbea spre Sibiu. Din fată, însă, a venit un alt autovehicul, al cărui conducător i-a pus farurile în ochi. Popa, în loc să oprească a mînat mai departe. N-a redus viteza. Și fără să-și dea seama, a intrat într-un autocamion care oprise înaintea sa. In accidentul respectiv a fost grav rănit cumnatul lui G.P., care după două zile a decedat. Tot pe drum... La secţia marochinărie din Str.aurean a cooperativei „Arta Sitului". Mai mulţi ucenici învaţă, mai puţină meserie şi mai multă muzică uşoară. De un car de vreme, însă, joacă aceeaşi melodie. Ia că o prind greu, dar nu au tmp s-o înveţe ca lumea fiindcă mai mult umblă. Sunt puşi să cae curele şi alte „minuni" la maiade, la magazine, deşi cooperativa, se zice, are o maşină în acest scop. Ucenicii, pînă una alta, învaţă doar „Tot pe drum, pe drum, pe drum / Şi la lucru nicidecum ..." Rubrică redactată de N. MARIN cu concursul cititorilor SJS Pioniereşti . In cinstea celei de a XX-a aniversări a înfiinţării primelor detaşamente de pionieri, Consiliul municipal al pionierilor Mediaş a instituit un concurs pe tema „îmi cunosc şi iubesc patria". Cinstind acelaşi eveniment, primirile în rîndurile organizaţiei de pionieri se fac sub denumirea de „Promoţia 20*. 0 învăţătorul M. Şandru ne scrie că pionierii de la Şcoala generală din Şaroş au prezentat în acest an frumoase spectacole. Acum, în memoria ceferiştilor şi petroliştilor căzuţi în eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933, pionierii pregătesc montajul literar intitulat „Cinstim eroii de la Grivita*. TRIBUNA SIBIULUI U.C.M. Copșa Mică. Noi linii tehnologice ÎNTOCMIREA programelor DE ACTIVITATE Odată cu începerea noului trimestru de învăţămînt, cu reluarea îndatoririi de bază a elevilor — învăţătura — organizaţiile U.T.G. din şcoli se găsesc în faţa unei noi etape a activităţii lor, aceea a elaborării unor programe de activităţi menite să suscite interesul uteciştilor, să-i mobilizeze la îndeplinirea sarcinilor esenţiale ale şcolii, la traducerea în viaţă a politicii partidului nostru de ridicare pe o treaptă superioară a procesului instructiv-educativ. Condiţia de bază în realizarea unor programe de activităţi care să-şi îndeplinească rolul mobilizator, este ca ele să constituie expresia dorinţei colective a uteciştilor, să reprezinte, în sinteză un corolar al celor mai adecvate şi îndrăgite activităţi, constituind o emanaţie a gîndirii colective, orientată spre îndeplinirea sarcinilor puse în faţa organizaţiei noastre de către Partidul Comunist Român. Totodată, trebuie avut în vedere faptul ca aceste programe să fie puternic ancorate în realitatea zilelor pe care le trăim, să cuprindă toate aspectele evenimentelor deosebit de importante din acest an, de la campania electorală pentru desemnarea de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste pînă la cea mai mare sărbătoare din acest an, cea de a 25-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Pentru ca aceste programe să apară ca expresie a voinței colectivelor de utecişti, dornici de a cunoaşte şi înţelege evenimentele politice actuale, este necesar ca ei să fie informaţi de către activişti şi cadre didactice competente, să fie puşi în faţa situaţiei de a participa activ la întreaga viaţă politică prin intermediul acţiunilor organizaţiilor de tineret din şcoală. Prima etapă în elaborarea programelor de activităţi o poate constitui o adunare generală lărgită a grupei U.T.C., cu invitarea dirigintelui, îndrumătorului U.T.C. şi chiar a directorului şcolii ori a unui activist. In aceste adunări se va face o analiză temeinică, în spirit critic a activităţii organizaţiei în primul trimestru, evidenţiindu-se cu curaj neajunsurile şi propunîndu-se măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii. La liceul nostru am folosit acest procedeu şi rezultatele au fost încurajatoare, ceea ce ne-a dat convingerea că pe viitor putem merge pe această linie. Adunarea va trebui să fie de aşa manieră organizată şi condusă încît să mobilizeze întregul colectiv al grupei, pe fiecare utecist pentru a participa la discuţii şi a-şi exprima punctul de vedere referitor la problemele discutate. Deosebit de important este ca adunarea să fie condusă de către uteciști, fără impunerea unei „linii" sau „metode" din partea cadrelor didactice prezente, care vor putea da unele îndrumări generale, fără a subordona opinia colectivului de elevi. In acest mod se va dezvolta autoconducerea, iniţiativa, spiritul critic şi autocritic, deprinderile organizatorice ale uteciştilor. în întocmirea programului de activităţi, activul U.T.G. pe grupe şi or- Sarcină majoră a organizaţiilor U.T.C. din şcoli ganizaţii va trebui să asigure un echilibru just între diferitele forme de muncă, acordînd prioritate sarcinii fundamentale, învăţătura, în sensul mobilizării tuturor factorilor pentru ridicarea acesteia pe o treaptă calitativ superioară. Spre exemplu, activînd în acest sens, organizaţiile U.T.C. ale claselor XII A şi XII B din şcoala noastră au reuşit ca la finele primului trimestru să aibă o promovabilitate de 90 la sută, superioară mediei pe oraş. Educaţia politică-ideologică va trebui realizată prin forme şi metode mai subtile decât în trecut, prin mărirea exigenţei faţă de modul de organizare a acţiunilor şi prezentarea materialelor, punîndu-se accentul pe argumentarea logică, pe înţelegerea politicii partidului în toate sferele vieţii materiale şi spirituale, pentru edificarea uteciştilor asupra acestor probleme şi trezirea dorinţei de a participa, prin specificul activităţii lor, la desăvîrşirea construcţiei socialismului în patria noastră. Va trebui să aducem în atenţia uteciştilor problemele dezbătute in presă, ca ei să stabilească corespondenţe între problemele majore ale tineretului nostru şi specificul problemelor din şcoală. Astfel comitetul U.T.G. al liceului nostru a organizat un ciclu de informări politice la nivelul şcolii, în care au fost abordate problemele dezbătute în Plenara din octombrie 1968 a G.G. al P.G.R. şi probleme referitoare la activitatea tineretului din şcoli. In tot cursul trimestrului II se va desfăşura campania electorală pentru desemnarea de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste, au loc plenarele comitetelor U.T.C., adunări generale ale salariaţilor din întreprinderi, manifestări culturale şi artistice, mari mobilizări de forţe care concretizează politica partidului nostru de perfecţionare a democraţiei socialiste, manifestări care constituie atîtea probleme ce pot fi dezbătute în adunările generale. Noi ne-am propus în acest sens să invităm în mijlocul nostru candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste care să ne vorbească despre realizările şi perspectivele municipiului Mediaş. Desfăşurarea adunărilor generale trebuie să îmbrace o varietate mai mare de forme, să prezinte elemente noi care să presupună din partea uteciştilor o participare activă, să Ie solicite personalitatea, să le ceară soluţii personale în rezolvarea problemelor generale, urmărind, în ultimă instanţă, aspectul formativ al acestor adunări,care trebuie să-i pregătească pe utecişti pentru confruntarea cu marile probleme ale vieţii, pentru ca la absolvirea şcolii să fie cetăţeni activi, formaţi pentru participarea la viaţa şi activitatea colectivă, apţi pentru dezbaterea problemelor colectivelor din care vor face parte. Trebuie să avem permanent în vedere faptul că activitatea în organizaţiile de tineret contribuie în mare măsură la formarea personalităţii elevilor, a trăsăturilor de voinţă şi caracter, de unde decurge marea importanţă pe care o are organizarea judicioasă a întregii vieţi de organizaţie, responsabilitatea de care trebuie să dea dovadă îndrumătorul U.T.C. şi întregul activ din şcoli în munca de organizare şi desfăşurare a acestor activităţi. Unui program de activităţi bine gîndit va trebui să-i urmeze asigurarea îndeplinirii în bune condiţiuni a obiectivelor propuse, îndrumarea şi controlul competent şi sistematic al întregii activităţi. Numai în acest fel vom reuşi să ridicăm pe o treaptă calitativ superioară întreaga activitate a organizaţiilor de tineret din şcoli. Prof. DANILA COZMESCU îndrumător U.T.C., Liceul nr. 1 Mediaş azi.. azi CINEMA SIBIU: PACEA: Urletul lupilor (orele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00) ; ARTA: Ziua în care vin peştii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Aventurile lui Tom Sawyer şi Moartea lui Joe Indianul (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00); INDEPENDENŢA: Ultimul voievod (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Şapte oameni de aur (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00) . MEDIAŞ: PROGRESUL: Becket (orele 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Suflete tari (orele 10,00; 16,30 şi 19,30); UNIREA: Cam al XVIII-lea (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Şapte oameni de aur (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Arşiţa (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). BAZNA-BĂI: Roata vieţii (orele 17,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Vin cicliştii (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Obsesia (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Roata vieţii (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de ştiri: 5,00; 5,30; 6,00; 6,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 20,00; 24,00; 1,00; 2,00 şi 4,00 (programul I); 7,30; 10,00; 12,00; 14,00; 18,00; 19,00; 23,00; 0,55 (programul II). Radiojurnale: 7,00; 8,00; 16,00; 18,30; 22,00 (programul I); 17,00 (programul II). Emisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Versuri de Al. Philippide; 9,30— Matineu literar. — Poezia patriotică; 12,20 — Cronica revistelor literare; 22,40 — Moment poetic. Versuri de Ion Gheorghe (programul I); 9,10 — Antologie de literatură universală. Truman Capote: „Cu singe rece"; 18,05 — Itinerar turistic românesc; 19,30 — Odă limbii române; 22,30 — Cronica revistelor literare (programul II). Muzică simfonică: 14,10; 15,05; 16,10; 20,05 (programul I); 6,45; 7,37; 10,05; 10,55; 12,15; 12,45; 17,10; 20,00; 0,07—1,00 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 6,05; 8,30; 10,20 11,05; 12,00; 13,20; 16,30; 17,00; 19,00; 21,00; 22,45; 0,05—6,00 (programul I); 6,25; 8,25; 9,30; 13,00; 18,25; 22,40; 23,07 (programul II). Muzică populară: 5,05; 12,30; 14,50; 15,40; 18,05; 19,30; 22,20 (programul I); 6,10; 7,00; 8,35; 9,45; 17,45; 19,05 (programul II). Cadru din filmul Suflete tari care rulează la cinematograful „Tineretului" din Mediaș Unde mergem ? DUMINICA HANDBAL — Sibiu, sala Armata (strada Lomonosov), începînd cu ora 8, în ordine, Şcoala sportivă Sibiu — Voinţa Sibiu (f)• Constructorul Sibiu — Textila Cisnădie (m), C.S.M. Sibiu — Record Mediaş (f); Tricotajul Agnita — Voinţa Sibiu (f); Sparta Mediaş — Steaua roişie Sibiu (f); Voinţa Sibiu — Voinţa Agnita (m); Textila Mediaş — Independenta Sibiu (m); Automecanica Mediaş — A.S.A. Sibiu (m); C.S.M. Sibiu — Tricotajul Agnita (f); — partide in cadrul campionatului judeţean, manşa a IlI-a şi a „Cupei Sibiului". SCHI — Păltiniş, pîrtia de la Onceşti, începînd cu ora 9, proba de slalom special, în două manşe, competiţie dotată cu „Cupa metalurgistul". VOLEI — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 9, Şcoala sportivă Sibiu — Liceul nr. 2 Făgăraş (f), ora 10,30; Grupul şcolar profesional chimic Copşa Mică — Şcoala sportivă Cluj (m) şi ora 12, Şcoala sportivă Sibiu — Şcoala sportivă Braşov (m) — divizie şcolară; ora 8, Şcoala sportivă II Sibiu — Drapelul roşu Sibiu — campionat junioare. ♦ SANIUŞ — Sibiu, pîrtia de pe dealul Guşteriţei, de la ora 10, întreceri în cadrul fazei municipale a competiţiei dotate cu „Săniuţa de argint", la care participă primii cinci cîştigători din faza anterioară, elevi şi eleve din liceele şi şcolile profesionale sibiene. FOTBAL — Sibiu, stadion Voinţa, ora 11, C.S.M. Sibiu — (divizia B) — Metalul Copşa Mică (divizia C) — primul joc de verificare al sezonului. LUNI SCHI — Sibiu, parcul „Sub arini", de la ora 16:30, întreceri de fond pe distanţele de 3 şi 5 km, în cadrul competiţiei „Cupa metalurgistul". TELEVIZIUNE „Detectivi 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru copii prin... telescop" 18.05 Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română 18.30 Pentru şcolari. „Aplauze pentru colegii noştri" 19.00 Telejurnalul de seară 19.30 2 Martie 1969. Din carnetul reporterului 19.45 Interpreţi de muzică populară: Mia Barbu şi Traian Uilecan 20.00 Tele-Enciclopedia 21.00 Un invitat pe săptămînă: Margareta Pîslaru 21,20 Film serial: Sfîntul: „Unde sînt banii" 22,10 „Triplu salt" — varietăţi din lumea circului 23.00 Telejurnalul de noapte 23,15 închiderea emisiunii TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30 are loc spectacolul cu piesa „Sosesc diseară" de Tudor Mușatescu. TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 35 m şi apune la 17 h şi 25 m. Vreme închisă şi umedă, favorabilă precipitaţiilor sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vintul va sufla potrivit din sectorul vestic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 3 şi zero grade, iar cea maximă va oscila între 2 şi 6 grade. Dimineața și seara ceață. Anul II, nr. 297 MESERII TRADIŢIONALE Era cu vreo 10 ani în urmă. Intr-un tîrg, mai mulţi ţărani s-au oprit lingă o căruţă nou-nouţă. Pînă ai bate din palme căruţa a fost vîndută la un preţ care a făcut multă vîlva în acea vreme. Tîrgoveţii vorbeau care mai de care. Unii spuneau că-i scumpă, alţii că-i ieftină, vorba a ceea, ca la tîrg. Un cetățean, să tot fi avut vreo 50 de ani, se apropie de mine. — Ce zici, domnule, de fierărie? — Ce să zic ... — Faină, domnule, completă interlocutorul meu. Dar rotile le-aţi văzut ? — Da ... — răspunsei eu cu jumătate de gură. — Eu le-am făcut. M-a luat apoi de braţ, convins că voi preţui căruţa ca cel mai competent om din tîrg. într-adevăr, observai că rotarul s-a întrecut pe el însuşi. Privind căruţa, aveai impresia că totul a fost lucrat cu o deosebită migală. Ştiam de la tatăl meu că rotarul bun se cunoaşte după roţi şi fierarul după potcovitul cailor şi fierăria loitrelor. Puse în mişcare, roţile se urmăreau una pe cealaltă într-o linie perfectă. Bătaia bucşelor era ştearsă, nesupărătoare, iar loitrele se angrenau la restul lemnăriei într-o ordine desăvîrşită. Căruţa se mişca trasă de cai de credeai că-i o caleașcă de-altădată. I-am strîns mina meșterului, bătîndu-1 pe umăr. — Ești un mare artist — i-am spus eu. Rotarul s-a uitat lung la mine. Părea nedumerit. — Ba nu, domnule, v-am spus că-s rotar. Denumirea profesiei a rostit-o cu atîta mîndrie, încît aveai impresia că această meserie este o îndeletnicire supraomenească. # Locuiam la cămin cu un student de la medicina veterinară. Colegul de cameră tocmai se pregătea pentru examenul de chirurgie. După examen s-a întors la cămin foarte vesel. Luase nota 10. L-am întrebat ce subiect i-a venit. După o scurtă pauză, timp în care expresia feţei lui devenise gravă, filozofică, colegul îmi răspunse: „Arta potcovitului". Atunci şi după ce, bineînţeles, am citit manualul de chirurgie, am înţeles cfi potcovitul calului este o muncă deosebită care cere îndemînare, blîndeţe şi conştiinciozitate profesională. Adeseori meşterul potcovar trebuie să fie şi un bun cunoscător al bolilor, deoarece 99,9 la sută din şchiopătări provin de la copită. Exemplele de mai sus sunt edificatoare pentru a demonstra că şi în era zborurilor cosmice meseriile de rotărie şi fierărie trebuie să stea în atenţia tuturor unităţilor agricole socialiste. Dacă în anii precedenţi la fiecare I.A.S. sau C.A.P. intilneai ucenici la atelierul de rotărie şi fierărie, astăzi aceşti tineri au dispărut cu desăvîrşire. Parte din ei au îmbrăţişat alte meserii sau, pur şi simplu, au abandonat profesia aleasă fiind şi el, la rîndul lor abandonaţi de conducerile unităţilor agricole socialiste. Considerăm că este necesar ca în planurile de producţie pe 1969 să se prevadă recrutarea şi calificarea tinerilor pentru meseriile arătate, încheindu-se contracte ferme între ucenici şi I.A.S. sau C.A.P., contracte care trebuie respectate cu sfinţenie de ambele părţi. După terminarea perioadei de ucenicie, tînărul să fie obligat să rămînă în unitate cel puţin 3—4 ani, asigurîndu-i în acest timp posibilitatea de a realiza un cîştig echivalent cu cel pe care-l obţine un muncitor cu calificare echivalentă. Numai în felul acesta vom putea renaşte tradiţiile înaintaşilor, care au dus peste hotarele patriei noastre faima meşteşugarilor români. I. MARGINEANU Planul anual de producţie (Urmare din pag. I) — Şi în sectorul zootehnic planificarea pentru anul acesta a fost făcută în funcţie de baza materială existentă, de condiţiile naturale şi, bineînţeles, de cerinţele de progres — a intervenit în discuţie inginerul zootehnist Nicolae Gavrilă, în privinţa efectivelor planificate, consider că cele 690 bovine, din care 330 vaci şi juninci, cele 330 porcine şi 2 000 păsări se vor realiza din prăsilă proprie şi — la păsări — din cumpărări. Pornind de la faptul că, în condiţiile de furajare insuficientă din 1968, am obţinut o producţie medie de lapte de 1 580 litri de la fiecare din cele 220 vaci, consider că indicatorul prevăzut pe 1969 la acest produs — 1 700 litri — poate fi lesne depăşit. Şi producţiile marfă de 2 900 hl lapte de vacă, 34,7 tone carne de bovine, 15 tone carne de porcine şi o tonă carne de păsări vor fi realizate. Cînd fac această afirmaţie mă bazez pe măsurile pe care le-am luat şi le vom lua pentru sporirea producţiei plantelor de nutreţ şi deci pentru asigurarea unei baze furajere complete şi variate. Mă refer aici la fertilizarea cu urină a 20 hectare fineţe naturale şi a altor 40 hectare cu 8 tone azotat de amoniu, precum şi la fertilizarea a 50 hectare păşune cu 5 tone azotat de amoniu. Şi pentru plantele furajere cultivate am întocmit un plan de fertilizare. Conform acestuia, vom aplica 9 tone de superfosfat pe o suprafaţă de 45 hectare de trifoi şi alte 18 tone din acelaş îngrăşămînt pe 90 hectare de lucernă. Confecţionăm acum cisterna care ne va ajuta la aplicarea urinei de grajd pe fîneţele naturale. După cum uşor se poate constate din afirmaţiile celor doi specialişi de la Atei, cooperatorii de aici au un program concret de activitate pentru anul 1969, în cadrul acestuia, folosirea forţei de muncă joacă un ro deosebit. Folosindu-se experienţa bună a anului trecut, la Atei se vor păstra cele 4 brigăzi de cîmp, o brigadă legumicolă şi o brigadă zootehnică, sectoare în care vor activa 481 de cooperatori. Pentru realizarea producţiei globale planificate s-ai prevăzut să se cheltuiască 132 001 zile muncă. Avîndu-se în vedere însă posibiltăţile largi de extindere a mecanizării unor lucrări şi grija a care a fost gospodărit fondul de zil muncă în 1968 (faţă de 149 000 zile muncă planificate, au fost realizaţi doar 126 000 zile muncă, în timp ce producţia globală planificată a fost depăşită), se poate trage concluzia că în 1969 munca membrilor cooperator de la Atei va avea o mai mare eficienţă economică. Există astfel create toate condiţii!« pentru ca fondul funciar al unitălii de 1 550 hectare teren agricol) , celelalte mijloace de producţie din cooperativa agricolă să fie folosite ci maximum de randament, întocmirea realistă a planului nual de producţie la C.A.P. Atel este o garanţie sigură în acest sens. " întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor energetice subunitatea Sibiu str. Uzinei nr. 7 angajează de urgenţă: — ceasornicari pentru laboratorul de reparaţii aparate de măsură şi control. Informaţii suplimentare la resortul personal, telefon: 14644. Fabrica „Amylon" Sibiu din str. Abatorului, nr. 12, livrează borhot din cartofi la liber, orice cantitate în trim. 1/1969. Ridicarea borhotului se face zilnic, între orele 7—15. ERATA Aliniatul doi din Hotărîrea Consiliului de Miniştri, privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderile din ramura industriei uşoare, publicată în ziarul nostru de ieri, se va citi: „Corespunzător acestei Hotăriri, salariile muncitorilor, inginerilor, economiştilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din industria uşoară urmează să fie majorate în medie cu 11,5 la sută, ceea ce reprezintă şi un spor de salarii de circa 480 noane lei; împreună cu majorarea lariilor mici efectuată în anul 1 se asigură pe ansamblu o creştere medie de 15,2 la sută în 1960, această creştere a salariilor beficiază un număr de peste 320 milariaţi, ale căror venituri vor fi mai mai mari cu aproximativ milioane lei, faţă de cele realii înainte de 1 august 1967“.