Tribuna Sibiului, februarie 1969 (Anul 2, nr. 297-320)

1969-02-01 / nr. 297

Pag. 2 Comandă specială A făcut-o I.L.L. Sibiul E drept că respectiva comandă conţine ce­va năstruşnic. N-au găsit, însă, altă soluţie. Motivul: pe str. Le­nin, nr. 6, la subsolul clădirii, e mare necaz. De doi ani s-a în­fundat un canal. Apa a ieşit şi s-a întins pe tot coridorul, de la o uşă la alta, între cele trei a­­partamente. S-a lucrat ceva aici de către angajaţi ai întreprinderii de locuinţe, dar pînă la urmă to­tul a rămas baltă. Şi la propriu şi la figurat. Locatarii ghinionişti au aranjat cărămizi suprapuse prin apă, ca să poată să intre în camere sau în dependinţe. De la I.L.L. primesc în continuu asigu­rări că totul va merge bine. S-a făcut o comandă specială pentru catalige și bărci cu motor. Cîntecul portarului La Policlinica de adulţi din Si­biu. Un portar vrea să-şi dea de­misia şi nu i se aprobă. Şi-a gă­sit omul adevărata vocaţie. Cîn­­tecul. Şi-a dat seama că are o voce grozavă. Şi un volum... că ar scula şi morţii. Cum s-a du­mirit? Făcînd de serviciu noap­tea. Medicul de gardă are o ca­meră anume şi se ştie unde poate fi găsit. Sora, însă, trebuie să stea într-un birou sau altul, în funcţie de secţia la care lucrează. Dar portarul nu ştie să dea cu banul. Şi strigă şi el cît îl ţin plămînii. Au mai strigat şi alţii că este ne­voie de o cameră şi pentru su­rorile de gardă. Dar n-a auzit ni­meni. Nici chiar directorul. Să nu se trezească însă într-o zi că şi-au mai găsit şi alţii vocaţia. Că e poveste cu cîntec. Să nu zici hop... Constantin Bărbuş era tîmplar la Uzina mecanică Mîrşa şi deve­nise şi un bun sportiv. La sărituri peste garduri. Visa chiar să ajungă campion, i­ar a inter­venit neprevăzutul. Un accident banal in timpul unui „antrena­ment". Şi cum se „antrena"? Fă­cea cite o învîrteală. Sustrăgea scînduri, apoi le arunca peste gard. Seara, cînd ieşea de la sluj­bă, le lua. Odată, însă, şi-a schim­bat obiceiul. Voia să ducă din­colo de gard cît mai multe scîn­duri, ca să poată face al doilea transport la plecare. După ce şi-a aruncat marfa, a vrut să sară şi el. Şi a alunecat... Pentru un an de zile a fost internat. De atunci zice că a băgat la cap că nu e bine să zici hop pînă n-ai sărit.... Ca din senin - La U.I.L. Orlat, în secția de rînghie talaj a explodat un tran­­formator de la o lampă cu neon. Scînteile au sărit pe talaj, care -a aprins ca benzina. Fără doar­­ poate, se întrevedea un incen­­diu de mari proporţii. Focul se ntindea cu iuţeală, mistuind tot o întilnea. Şi, ca din senin, ar fi putut să ardă întreaga fabrică d­acă nu interveneam prompt şi ef­Icace, formaţiile­­de pompieri de a întreprindere şi din comună. Graba strică treaba... In apropiere de bufetul din Miercurea, soferul Constantin Popa circula cu microbuzul 31-SB-1417, proprietatea Muzeului Stukenthal. Venea de la o în­­mormîntare, și se grăbea spre Si­biu. Din fată, însă, a venit un alt autovehicul, al cărui conducător i-a pus farurile în ochi. Popa, în loc să oprească a mînat mai de­parte. N-a redus viteza. Și fără să-și dea seama, a intrat într-un autocamion care oprise înaintea sa. In accidentul respectiv a fost grav rănit cumnatul lui G.P., care după două zile a decedat. Tot pe drum... La secţia marochinărie din Str.­aurean a cooperativei „Arta Si­­tului". Mai mulţi ucenici învaţă, mai puţină meserie şi mai multă muzică uşoară. De un car de vre­­me, însă, joacă aceeaşi melodie. Ia că o prind greu, dar nu au tmp s-o înveţe ca lumea fiindcă mai mult umblă. Sunt puşi să ca­­e curele şi alte „minuni" la ma­iade, la magazine, deşi cooperati­­va, se zice, are o maşină în acest scop. Ucenicii, pînă una alta, în­­vaţă doar „Tot pe drum, pe drum, pe drum / Şi la lucru nicide­­cum ..." Rubrică redactată de N. MARIN cu concursul cititorilor SJS Pioniereşti . In cinstea celei de a XX-a aniversări a înfiinţării primelor detaşamente de pionieri, Consi­liul municipal al pionierilor­­ Mediaş a instituit un concurs pe tema „îmi cunosc şi iubesc pa­tria". Cinstind acelaşi eveniment, pri­mirile în rîndurile organizaţiei de pionieri se fac sub denumirea de „Promoţia 20*. 0 învăţătorul M. Şandru ne scrie că pionierii de la Şcoala ge­nerală din Şaroş au prezentat în acest an frumoase spectacole. A­­cum, în memoria ceferiştilor şi petroliştilor căzuţi în eroicele lup­te din ianuarie-februarie 1933, pionierii pregătesc montajul lite­rar intitulat „Cinstim eroii de la Grivita*. TRIBUNA­ SIBIULUI U.C.M. Copșa Mică. Noi linii tehnologice ÎNTOCMIREA progra­melor DE ACTIVITATE Odată cu începerea noului trimes­tru de învăţămînt, cu reluarea înda­toririi de bază a elevilor — învăţă­tura — organizaţiile U.T.G. din şcoli se găsesc în faţa unei­ noi etape a activităţii lor, aceea a elaborării unor programe de activităţi menite să sus­cite interesul uteciştilor, să-i mobi­lizeze la îndeplinirea sarcinilor esen­ţiale ale şcolii, la traducerea în viaţă a politicii partidului nostru de ridi­care pe o treaptă superioară a pro­cesului instructiv-educativ. Condiţia de bază în realizarea unor programe de activităţi care să-şi în­deplinească rolul mobilizator, este ca ele să constituie expresia dorinţei colective a uteciştilor, să reprezinte, în sinteză un corolar al celor mai adecvate şi îndrăgite activităţi, con­stituind o emanaţie a gîndirii colec­tive, orientată spre îndeplinirea sar­cinilor puse în faţa organizaţiei noas­tre de către Partidul Comunist Ro­mân. Totodată, trebuie avut în vedere faptul ca aceste programe să fie puternic ancorate în realitatea zilelor pe care le trăim, să cuprindă toate aspectele evenimentelor deosebit de importante din acest an, de la cam­pania electorală pentru desemnarea de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste pînă la cea mai mare săr­bătoare din acest an, cea de a 25-a aniversare a eliberării patriei noas­tre de sub jugul fascist. Pentru ca aceste programe să apară ca expresie a voinței colectivelor de utecişti, dornici de a cunoaşte şi în­ţelege evenimentele politice actuale, este necesar ca ei să fie informaţi de către activişti şi cadre didactice competente, să fie puşi în faţa situa­ţiei de a participa activ la întreaga viaţă politică prin intermediul acţiu­nilor organizaţiilor de tineret din şcoală. Prima etapă în elaborarea progra­melor de activităţi o poate constitui o adunare generală lărgită a grupei U.T.C., cu invitarea dirigintelui, în­drumătorului U.T.C. şi chiar a direc­torului şcolii ori a unui activist. In aceste adunări se va face o analiză temeinică, în spirit critic a activităţii organizaţiei în primul trimestru, evi­­denţiindu-se cu curaj neajunsurile şi propunîndu-se măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii. La liceul nostru am folosit acest procedeu şi rezultatele au fost încurajatoare, ceea ce ne-a dat convingerea că pe viitor putem merge pe această linie. Adunarea va trebui să fie de aşa manieră organizată şi condusă încît să mobilizeze întregul colectiv al grupei, pe fiecare utecist pentru a participa la discuţii şi a-şi exprima punctul de vedere referitor la pro­blemele discutate. Deosebit de im­portant este ca adunarea să fie con­dusă de către uteciști, fără impune­rea unei „linii" sau „metode" din partea cadrelor didactice prezente, care vor putea da unele îndrumări generale, fără a subordona opinia colectivului de elevi. In acest mod se va dezvolta autoconducerea, ini­ţiativa, spiritul critic şi autocritic, deprinderile organizatorice ale ute­ciştilor. în întocmirea programului de acti­vităţi, activul U.T.G. pe grupe şi or- Sarcină majoră a organizaţiilor U.T.C. din şcoli ganizaţii va trebui să asigure un echilibru just între diferitele forme de muncă, acordînd prioritate sarci­nii fundamentale, învăţătura, în sen­sul mobilizării tuturor factorilor pen­tru ridicarea acesteia pe o treaptă calitativ superioară. Spre exemplu, activînd în acest sens, organizaţiile U.T.C. ale clase­lor XII A şi XII B din şcoala noastră au reuşit ca la finele primului tri­mestru să aibă o promovabilitate de 90 la sută, superioară mediei pe oraş. Educaţia politică-ideologică va tre­bui realizată prin forme­ şi metode mai subtile decât în trecut, prin mă­rirea exigenţei faţă de modul de organizare a acţiunilor şi prezentarea materialelor, punîndu-se accentul pe argumentarea logică, pe înţelegerea politicii partidului în toate sferele vieţii materiale şi spirituale, pentru edificarea uteciştilor asupra acestor probleme şi trezirea dorinţei de a participa, prin specificul activităţii lor, la desăvîrşirea construcţiei so­cialismului în patria noastră. Va trebui să aducem în atenţia uteciştilor problemele dezbătute in presă, ca ei să stabilească corespon­denţe între problemele majore ale tineretului nostru şi specificul pro­blemelor din şcoală. Astfel comite­tul U.T.G. al liceului nostru a orga­nizat un ciclu de informări politice la nivelul şcolii, în care au fost a­­bordate problemele dezbătute în Ple­nara din octombrie 1968 a G.G. al P.G.R. şi probleme referitoare la ac­tivitatea tineretului din şcoli. In tot cursul trimestrului II se va desfăşura campania electorală pen­tru desemnarea de candidaţi ai Fron­tului Unităţii Socialiste, au loc ple­narele comitetelor U.T.C., adunări generale ale salariaţilor din între­prinderi, manifestări culturale şi ar­tistice, mari mobilizări de forţe care concretizează politica partidului nos­tru de perfecţionare a democraţiei socialiste, manifestări care constituie atîtea probleme ce pot fi dezbătute în adunările generale. Noi ne-am propus în acest sens să invităm în mijlocul nostru candidaţi ai Frontu­lui Unităţii Socialiste care să ne vor­bească despre realizările şi perspec­tivele municipiului Mediaş. Desfăşurarea adunărilor generale trebuie să îmbrace o varietate mai mare de forme, să prezinte elemente noi care să presupună din partea uteciştilor o participare activă, să Ie solicite personalitatea, să le ceară soluţii personale în rezolvarea pro­blemelor generale, urmărind, în ulti­mă instanţă, aspectul formativ al a­­cestor adunări,care trebuie să-i pre­gătească pe utecişti pentru confrun­tarea cu marile probleme ale vieţii, pentru ca la absolvirea şcolii să fie cetăţeni activi, formaţi pentru parti­ciparea la viaţa şi activitatea colec­tivă, apţi pentru dezbaterea proble­melor colectivelor din care vor face parte. Trebuie să avem permanent în ve­dere faptul că activitatea în organi­zaţiile de tineret contribuie în mare măsură la formarea personalităţii e­­levilor, a trăsăturilor de voinţă şi caracter, de unde decurge marea im­portanţă pe care o are organizarea judicioasă a întregii vieţi de organi­zaţie, responsabilitatea de care tre­buie să dea dovadă îndrumătorul U.T.C. şi întregul activ din şcoli în munca de organizare şi desfăşurare a acestor activităţi. Unui program de activităţi bine gîndit va trebui să-i urmeze asigu­rarea îndeplinirii în bune condiţiuni a obiectivelor propuse, îndrumarea şi controlul competent şi sistematic al întregii activităţi. Numai în acest fel vom reuşi să ridicăm pe o treaptă calitativ supe­rioară întreaga activitate a organiza­ţiilor de tineret din şcoli. Prof. DANILA COZMESCU îndrumător U.T.C., Liceul nr. 1 Mediaş a­zi.­­. azi CINEMA SIBIU: PACEA: Urletul lupilor (o­­rele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00) ; ARTA: Ziua în care vin peştii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Aventurile lui Tom Sawyer şi Moartea lui Joe In­dianul (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00); INDEPENDENŢA: Ultimul voievod (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Şapte oameni de aur (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00) . MEDIAŞ: PROGRESUL: Becket (o­­rele 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TI­NERETULUI: Suflete tari (orele 10,00; 16,30 şi 19,30); UNIREA: Cam­ al XVIII-lea (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Şapte oa­­meni de aur (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Arşiţa (o­­rele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). BAZNA-BĂI: Roata vieţii (orele 17,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Vin cicliştii (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Obsesia (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Roata vieţii (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de ştiri: 5,00; 5,30; 6,00; 6,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 20,00; 24,00; 1,00; 2,00 şi 4,00 (progra­mul I); 7,30; 10,00; 12,00; 14,00; 18,00; 19,00; 23,00; 0,55 (programul II). Radiojurnale: 7,00; 8,00; 16,00; 18,30; 22,00 (programul I); 17,00 (pro­gramul II). Emisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Versuri de Al. Philippide; 9,30­­— Matineu literar. — Poezia patrio­tică; 12,20 — Cronica revistelor lite­rare; 22,40 — Moment poetic. Versuri de Ion Gheorghe (programul I); 9,10 — Antologie de literatură universală. Truman Capote: „Cu singe rece"; 18,05 — Itinerar turistic românesc; 19,30 — Odă limbii române; 22,30 — Cronica revistelor literare (progra­mul II). Muzică simfonică: 14,10; 15,05; 16,10; 20,05 (programul I); 6,45; 7,37; 10,05; 10,55; 12,15; 12,45; 17,10; 20,00; 0,07—1,00 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 6,05; 8,30; 10,20 11,05; 12,00; 13,20; 16,30; 17,00; 19,00; 21,00; 22,45; 0,05—6,00 (programul I); 6,25; 8,25; 9,30; 13,00; 18,25; 22,40; 23,07 (programul II). Muzică populară: 5,05; 12,30; 14,50; 15,40; 18,05; 19,30; 22,20 (programul I); 6,10; 7,00; 8,35; 9,45­; 17,45; 19,05 (programul II). Cadru din filmul Suflete tari care rulează la cinematograful „Tineretu­lui" din Mediaș Unde mergem ? DUMINICA HANDBAL — Sibiu, sala Arma­ta (strada Lomonosov), începînd cu ora 8, în ordine, Şcoala spor­tivă Sibiu — Voinţa Sibiu (f)• Constructorul Sibiu — Textila Cisnădie (m),­ C.S.M. Sibiu — Re­cord Mediaş (f);­ Tricotajul Agni­ta — Voinţa Sibiu (f); Sparta Me­diaş — Steaua roişie Sibiu (f); Voinţa Sibiu — Voinţa Agnita (m); Textila Mediaş — Indepen­denta Sibiu (m); Automecanica Mediaş — A.S.A. Sibiu (m); C.S.M. Sibiu — Tricotajul Agni­ta (f); — partide in cadrul cam­pionatului judeţean, manşa a IlI-a şi a „Cupei Sibiului". SCHI — Păltiniş, pîrtia de la Onceşti, începînd cu ora 9, proba de slalom special, în două manşe, competiţie dotată cu „Cupa me­talurgistul". VOLEI — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 9, Şcoala sportivă Sibiu — Liceul nr. 2 Făgăraş (f), ora 10,30; Grupul şcolar profesio­nal chimic Copşa Mică — Şcoala sportivă Cluj (m) şi ora 12, Şcoa­la sportivă Sibiu — Şcoala spor­tivă Braşov (m) — divizie şcola­ră; ora 8, Şcoala sportivă II Si­biu — Drapelul roşu Sibiu — campionat junioare. ♦ SANIUŞ — Sibiu, pîrtia de pe dealul Guşteriţei, de la ora 10, în­treceri în cadrul fazei municipale a competiţiei dotate cu „Săniuţa de argint", la care participă pri­mii cinci cîştigători din faza an­terioară, elevi şi eleve din liceele şi şcolile profesionale sibiene. FOTBAL — Sibiu, stadion Vo­inţa, ora 11, C.S.M. Sibiu — (di­vizia B) — Metalul Copşa Mică (divizia C) — primul joc de veri­ficare al sezonului. LUNI SCHI — Sibiu, parcul „Sub a­­rini", de la ora 16:30, întreceri de fond pe distanţele de 3 şi 5 km, în cadrul competiţiei „Cupa meta­lurgistul". TELEVIZIUNE „Detectivi 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru copii­­ prin... telescop" 18.05 Mult e dulce şi frumoasă. Emi­siune de limbă română 18.30 Pentru şcolari. „Aplauze pen­tru colegii noştri" 19.00 Telejurnalul de seară 19.30 2 Martie 1969. Din carnetul re­porterului 19.45 Interpreţi de muzică populară: Mia Barbu şi Traian Uilecan 20.00 Tele-Enciclopedia 21.00 Un invitat pe săptămînă: Mar­gareta Pîslaru 21,20 Film serial: Sfîntul: „Unde sînt banii" 22,10 „Triplu salt" — varietăţi din lumea circului 23.00 Telejurnalul de noapte 23,15 închiderea emisiunii TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30 are loc spectacolul cu piesa „Sosesc diseară" de Tudor Mușatescu. TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 35 m şi apune la 17 h şi 25 m. Vreme închi­să şi umedă, favorabilă precipitaţiilor sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vin­­tul va sufla potrivit din sectorul ves­tic. Temperatura minimă va fi cu­prinsă între minus 3 şi zero grade, iar cea maximă va oscila între 2 şi 6 grade. Dimineața și seara ceață. Anul II, nr. 297 MESERII TRADIŢIONALE Era cu vreo 10 ani în urmă. Intr-un tîrg, mai mulţi ţărani s-au oprit lingă o căruţă nou-nouţă. Pînă ai bate din palme căruţa a fost vîndută la un preţ care a făcut multă vîlva în acea vreme. Tîrgoveţii vorbeau care mai de care. Unii spuneau că-i scumpă, alţii că-i ieftină, vorba a ceea, ca la tîrg. Un cetățean, să tot fi avut vreo 50 de ani, se apropie de mine. — Ce zici, domnule, de fieră­rie? — Ce să zic ... — Faină, domnule, completă in­terlocutorul meu. Dar rotile le-aţi văzut ? — Da ... — răspunsei eu cu jumătate de gură. — Eu le-am făcut. M-a luat apoi de braţ, convins că voi preţui căruţa ca cel mai competent om din tîrg. într-ade­­văr, observai că rotarul s-a în­trecut pe el însuşi. Privind căruţa, aveai impresia că totul a fost lu­crat cu o deosebită migală. Ştiam de la tatăl meu că rotarul bun se cunoaşte după roţi şi fierarul du­pă potcovitul cailor şi fierăria loitrelor. Puse în mişcare, roţile se urmăreau una pe cealaltă în­tr-o linie perfectă. Bătaia bucşe­lor era ştearsă, nesupărătoare, iar loitrele se angrenau la restul lemnăriei într-o ordine desăvîr­­şită. Căruţa se mişca trasă de cai de credeai că-i o caleașcă de-altă­­dată. I-am strîns mina meșterului, bătîndu-1 pe umăr. — Ești un mare artist — i-am spus eu. Rotarul s-a uitat lung la mine. Părea nedumerit. — Ba nu, domnule, v-am spus că-s rotar. Denumirea profesiei a rostit-o cu atîta mîndrie, încît aveai im­presia că această meserie este o îndeletnicire supraomenească. # Locuiam la cămin cu un stu­dent de la medicina veterinară. Colegul de cameră tocmai se pre­gătea pentru examenul de chirur­gie. După examen s-a întors la cămin foarte vesel. Luase nota 10. L-am întrebat ce subiect i-a venit. După o scurtă pauză, timp în care expresia feţei lui deveni­se gravă, filozofică, colegul îmi răspunse: „Arta potcovitului". Atunci şi după ce, bineînţeles, am citit manualul de chirurgie, am înţeles cfi potcovitul calului este o muncă deosebită care cere îndemînare, blîndeţe şi conştiin­ciozitate profesională. Adeseori meşterul potcovar trebuie să fie şi un bun cunoscător al bolilor, deoarece 99,9 la sută din şchio­­pătări provin de la copită. Exemplele de mai sus sunt edi­ficatoare pentru a demonstra că şi în era zborurilor cosmice me­seriile de rotărie şi fierărie tre­buie să stea în atenţia tuturor unităţilor agricole socialiste. Dacă în anii precedenţi la fie­care I.A.S. sau C.A.P. intilneai ucenici la atelierul de rotărie şi fierărie, astăzi aceşti tineri au dis­părut cu desăvîrşire. Parte din ei au îmbrăţişat alte meserii sau, pur şi simplu, au abandonat pro­fesia aleasă fiind şi el, la rîndul lor abandonaţi de conducerile unităţilor agricole socialiste. Considerăm că este necesar ca în planurile de producţie pe 1969 să se prevadă recrutarea şi cali­ficarea tinerilor pentru meseriile arătate, încheindu-se contracte ferme între ucenici şi I.A.S. sau C.A.P., contracte care trebuie res­pectate cu sfinţenie de ambele părţi. După terminarea perioadei de ucenicie, tînărul să fie obligat să rămînă în unitate cel puţin 3—4 ani, asigurîndu-i în acest timp posibilitatea de a realiza un cîştig echivalent cu cel pe care-l obţine un muncitor cu calificare echivalentă. Numai în felul acesta vom pu­tea renaşte tradiţiile înaintaşilor, care au dus peste hotarele patriei noastre faima meşteşugarilor ro­mâni. I. MARGINEANU Planul anual de producţie (Urmare din pag. I) — Şi în sectorul zootehnic planifi­carea pentru anul acesta a fost fă­cută în­ funcţie de baza materială e­­x­istentă, de condiţiile naturale şi, bi­neînţeles, de cerinţele de progres — a intervenit în discuţie inginerul zoo­tehnist Nicolae Gavrilă, în privinţa efectivelor planificate, consider că cele 690 bovine, din care 330 vaci şi juninci, cele 330 porcine şi 2 000 păsări se vor realiza din prăsilă pro­prie şi — la păsări — din cumpărări. Pornind de la faptul că, în condiţiile de furajare insuficientă din 1968, am obţinut o producţie medie de lapte de 1 580 litri de la fiecare din cele 220 vaci, consider că indicatorul pre­văzut pe 1969 la acest produs — 1 700 litri — poate fi lesne depăşit. Şi producţiile marfă de 2 900 hl lapte de vacă, 34,7 tone carne de bovine, 15 tone carne de porcine şi o tonă carne de păsări vor fi realizate. Cînd fac această afirmaţie mă bazez pe măsurile pe care le-am luat şi le vom lua pentru sporirea producţiei plan­telor de nutreţ şi deci pentru asigu­rarea unei baze furajere complete şi variate. Mă refer aici la fertilizarea cu urină a 20 hectare fineţe natura­le şi a altor 40 hectare cu 8 tone azotat de amoniu, precum şi la fer­tilizarea a 50 hectare păşune cu 5 tone azotat de amoniu. Şi pentru plantele furajere cultivate am întoc­mit un plan de fertilizare. Conform acestuia, vom aplica 9 tone de super­­fosfat pe o suprafaţă de 45 hectare de trifoi şi alte 18 tone din acelaş îngrăşămînt pe 90 hectare de lucer­nă. Confecţionăm acum cisterna care ne va ajuta la aplicarea urinei de grajd pe fîneţele naturale. După cum uşor se poate constate din afirmaţiile celor doi specialişi de la Atei, cooperatorii de aici au un program concret de activitate pen­­tru anul 1969, în cadrul acestuia, fo­losirea forţei de muncă joacă un ro deosebit. Folosindu-se experienţa bună a anului trecut, la Atei se vor păstra cele 4 brigăzi de cîmp, o bri­gadă legumicolă şi o brigadă zooteh­nică, sectoare în care vor activa 481 de cooperatori. Pentru realizarea producţiei globale planificate s-ai prevăzut să se cheltuiască 132 001 zile­ muncă. Avîndu-se în vedere însă posibiltăţile largi de extindere a me­canizării unor lucrări şi grija a care a fost gospodărit fondul de zil muncă în 1968 (faţă de 149 000 zile muncă planificate, au fost realizaţi doar 126 000 zile­ muncă, în timp ce producţia globală planificată a fost depăşită), se poate trage concluzia că în 1969 munca membrilor cooperator de la Atei va avea o mai mare efi­cienţă economică. Există astfel create toate condiţii!« pentru ca fondul funciar al unităli­i de 1 550 hectare teren agricol) , celelalte mijloace de producţie din cooperativa agricolă să fie folosite ci maximum de randament, întocmirea realistă a planului nual de producţie la C.A.P. Atel este o garanţie sigură în acest sens. " întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor energetice subunitatea Sibiu str. Uzinei nr. 7 angajează de urgenţă: — ceasornicari pentru laboratorul de reparaţii aparate de măsură şi control. Informaţii suplimentare la resortul personal, telefon: 1­46­44. Fabrica „Amylon" Sibiu din str. Abatorului, nr. 12, livrează borhot din cartofi la liber, orice cantitate în trim. 1/1969. Ridicarea borhotului se face zilnic, între orele 7—15. E­RATA Aliniatul doi din Hotărîrea Consi­liului de Miniştri, privind generali­zarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderile din ramura industriei uşoare, publicată în ziarul nostru de ieri, se va citi: „Corespunzător acestei Hotăriri, salariile muncitorilor, inginerilor, e­­conomiştilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor din industria uşoară ur­mează să fie majorate în medie cu 11,5 la sută, ceea ce reprezintă şi un spor de salarii de circa 480 n­oane lei; împreună cu majorarea lariilor mici efectuată în anul 1 se asigură pe ansamblu o creştere medie de 15,2 la sută în 1960, această creştere a salariilor befi­ciază un număr de peste 320 mi­­lariaţi, ale căror venituri vor fi m­ai mai mari cu aproximativ milioane lei, faţă de cele realii înainte de 1 august 1967“.

Next