Tribuna Sibiului, martie 1969 (Anul 2, nr. 321-346)
1969-03-01 / nr. 321
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 321 pagini, 30 bani ! CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE! Votînd pentru candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, votaţi pentru înfăptuirea politicii externe marxist-ieniniste a Partidului Comunist Român şi a statului nostru-politică închinată întăririi prieteniei şi alianţei cu toate ţările socialiste, dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, întăririi suveranităţii şi independenţei patriei, cauzei păcii şi securităţii popoarelor, progresului şi viitorului fericit al omenirii ADUNAREA ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri, cu o mare adunare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 1 — „23 August", pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, a rostit o amplă cuvîntare. Stimulînd pe scara întregii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfăşurat în atmosfera efervescentă a interesului politic unanim, al entuziasmului general cu care întregul popor se pregăteşte să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prilejuite de întrunirile cetăţeneşti, ilustrează democratismul profund în climatul căruia poporul român îşi exercită liber politica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzuinţelor sale supreme. Cu mult înainte de ora în care urma să se desfăşoare marea întrunire electorală, mii de cetăţeni se îndreptau spre Piaţa Palatului, din inima Capitalei, martora atîtor evenimente istorice din viaţa poporului nostru în ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiul devine neincăpător, pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg în marea Piaţă, numărul cetăţenilor creşte neclintenit. Mulţimea poartă pancarte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Partidul Comunist, căruia îi datorăm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piaţă. Izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa exprimind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm unanim cu care sunt întîmpinaţi. In această revărsare generală de entuziasm, se scandează numele secretarului general al C.C. al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu! Ceauşescu! Această vibrantă manifestare populară reafirmă idealurile comune care sudează într-o unitate indestructibilă întregul nostru poporîn jurul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noastre naţiuni la politica internă şi externă marxistleninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi in Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască victoria in alegeri a Frontului Unităţii Socialiste". Pe fundalul scenei, pavoazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi urarea: „Trăiască Frontul Unităţii Socialiste". în sală sunt prezenţi metalurgişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi industriale de pe teritoriul circumscripţiei electorale „23 August" şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri studioşi, militari ai forţelor noastre armate, reprezentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, conducători ai organizaţiilor de masă, economice şi obşteşti, reprezentanţi ai consiliilor , naţionalităţilor conlocuitoare, ziarişti români şi străini. Cu puternice aplauze şi urale sunt întîmpinaţi, la sosirea în sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Iiie Verdeţ, Constantin Uragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mihai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, în numele Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste, adunarea a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Salutînd prezenţa la adunare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus: „Vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa în mijlocul nostru a conducătorilor partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în circumscripţia electorală nr. 1, „23 August". Participarea secretarului general al partidului la această adunare electorală, la care iau parte, împreună cu cetăţeni din circumscripţia „23 August", reprezentanţi ai tuturor oamenilor muncii din Capitală, conferă acestei întîlniri o amplă semnificaţie, ea marcînd un moment deosebit în desfăşurarea manifestărilor organizate în întîmpinarea alegerilor de la 2 martie. Pentru noi, locuitorii municipiului București, ca pentru întregul popor, campania electorală înseamnă un minunat prilej de a exprima încă o dată adeziunea noastră deplină la politica internă și externă a Partidului Comunist Român, sentimentul de profundă încredere in viitor, hotărirea nestrămutată de a munci fără preget pentru a obţine noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare a patriei, de desăvîrşire a construcţiei socialismului pe pămîntul României. Alegătorii bucureşteni, conştienţi că la 2 martie sînt chemaţi să-şi exercite unuldin drepturile fundamentale înscrise în Constituţia ţării, precum şi de înalta îndatorire civică ce decurge din faptul că în România socialistă puterea aparţine poporului, singurul în măsură să decidă asupra destinelor ţării, se vor prezenta în faţa urnelor hotărîţi să-şi dea votul candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste, adevăraţi reprezentanţi ai intereselor lor, ai voinţei şi aspiraţiilor întregii naţiuni, în numele Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste, declar deschisă adunarea electorală a oamenilor muncii din Capitală". La adunare au luat cuvintul Nicolae Popa, secretarul Comitetului de partid al Fabricii de maşini-unelte şi agregate, Marian Avram, muncitor la Uzinele „23 August", academicianul Nicolae Teodorescu, Ruxandra Răşcanu, studentă la Facultatea de filozofie a Universităţii Bucureşti, şi Traian Hulubescu, pensionar, membru al Partidului Comunist Român din ilegalitate. Primit cu puternice aclamaţii şi urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Cuvintarea secretarului general al C.C. al P.C.R. a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze, de cei prezenţi în sală, aplauze reluate de zecile de mii de cetăţeni care ascultă cu deplin interes cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi retransmise prin megafoane în marea piaţă, întregind firul interesului unanim faţă de ideile programatice, profund mobilizatoare expuse de secretarul general al C.C. al (Continuare In pag a lilal^ MIRCEA IONESCU NICOLAE DASCALESCU Cuvintarea tovarăşului STIMAŢI TOVARĂŞI, CETĂŢENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din Circumscripţia I Bucureşti, care mi-au acordat încrederea lor, propunindu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. (Aplauze, urale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. în aceste manifestări noi vedem o expresie a încrederii întregului popor in Partidul Comunist Român, in politica sa marxist-feninistă, politică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste (Aplauze îndelung repetate), în cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, adunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea deschisă şi multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor (Aplauze puternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă manifestare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului (Aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adunare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate in dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru soluţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orinduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea ţării (Aplauze). Democratismul nostru socialist îşi găseşte in aceste zile o puternică expresie in faptul că oamenii muncii dezbat principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc prezentul şi viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, cei cărora la 2 Martie urmează să le dea mandatul de reprezentanţi în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — asupra problemelor gospodăririi ţării, a oraşelor şi comunelor, îşi exprimă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Climatul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur soarta, corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădită pe tărîmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi talentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului (Aplauze iuternice, urale). STIMAŢI TOVARĂŞI, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împrejurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături ,de forţele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele germane, aduseseră România la marginea catastrofei naţionale, în acele condiţii, dovedindu-se la înălţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale. Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, în unitate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă preţuire contribuţiei .■ »hotărîroa/v adusă de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la infringerea fascismului şi la eliberarea totală a României (Aplauze puternice). Lupta purtată in comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou intre popoarele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu porticele comuniste, împotriva hitlerismului. Lupta forţelor patriotice împotriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrind încă o dată că nici o forţă din lume nu poate ingenunchia popoarele hotărîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi independenţa (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentm a pune mai clar in lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atit înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cit şi toate marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român, care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismului (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). DRAGI TOVARĂŞI, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute in primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pe 1969 sunt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresului, dindu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, in construcţiile de maşini de 16 la sută, in energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse in planul cincinal. în ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute in aceste direcţii într-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se in condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute in consolidarea economică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. în aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnicomateriale a industriei şi agriculturii, în ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. în acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii socialculturale. în perioada la care mă refer, venitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual,ceea ce a permis atit alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional — cit şi creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decit se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici; de aceste sporuri au beneficiat peste 1 000 000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul măririi lor; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1668 faţă de 1965; în aceeaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor din 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc (Aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a.c., să se sporească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1 300 lei. (Aplauze), în acest fel, această categorie a populaţiei va beneficia anual de venituri suplimentare de circa 700 milioane de lei (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe ansamblu cu peste 14 miliarde Iei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută in 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elecvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii noastre, al întregii noastre activităţi (Aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creşterii nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cit mai curînd acest obiectiv (Aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că inactivitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor capacităţi şi prin alte măsuri tehnico-organizatorice, s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15—20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor, cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandomanie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa şi televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul rînd de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi in cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid și de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale activității noastre economice cu convingerea că oamenii muncii — stăpînii tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socialismului în România (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea întregului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice. România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi o cultură avansată. în realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporului român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi sîntem hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii (Aplauze). în această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregului sistem socialist mondial — care nu se poate baza decât pe înflorirea economico-socială a fiecărui stat socialist (Aplauze). în acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică atit cu ţările capitaliste mai avansate, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contemporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decit la stagnare, la rămînere în urmă, cu repercusiuni adinei asupra întregii dezvoltări economico-sociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne (Aplauze îndelungate). STIMAŢI TOVARĂŞI, Tot ce a înfăptuit poporul român in acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul fânăririi depline a socialismului In patria noastră sunt necesare încă eforturi mari in toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea programului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969 şi 1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa poporului nostru. Sîntem convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tturor celor ce muncesc fără deosenire de naţionalitate, vom traduce in viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al României pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste (Aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cincinal pentru perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deosebită a viitoarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotărîtor pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului în România, pentru crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism (Aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din belşug produse agroalimentare — crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orinduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cite a cunoscut omenirea pînă acum, înţelegem asigurarea, la scara întregii societăţi, a egalităţii şi echităţii sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participarea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor privind desfăşurarea întregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvoltare pînă în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre economice continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării. Ne propunem ca in această perioadă să lichidăm în mare măsură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare, atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cît şi al venitului naţional, şi deci al nivelului de trai material şi spiritual (Aplauze), înfăptuirea acestui obiectiv este hotărîtoare pentru construcţia deplină a socialismului în ţara noastră. Pentru realizarea sa vom concentra eforturile în următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a materiilor prime interne; dezvoltarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară; diversificarea şi ridicarea calităţii tehnice a producţiei industriei construcţiilor de maşini, acordîndu-se o mai mare atenţie producţiei de maşini-unelte de tehnicitate superioară; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electrotehnice şi electronice; accelerarea dezvoltării în continuare a industriei chimice, pentru care dispunem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a producţiei de mase plastice şi de fibre sintetice; sporirea şi diversificarea materialelor de construcţii necesare dezvoltării rapide a tuturor sectoarelor economice şi social-culturale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor; dezvoltarea intr-un ritm susţinut a industriei uşoare şi alimentare pentru a asigura o gamă tot mai bogată de bunuri de larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşterea capacităţii şi a nivelului industriei noastre, ramura conducătoare a economiei naţionale, o atenţie deosebită se va acorda agriculturii, astfel încît aceasta să asigure realizarea unei producţii de cereale. plante (Continuare în pag. a iii-a)