Tribuna Sibiului, martie 1969 (Anul 2, nr. 321-346)

1969-03-01 / nr. 321

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 321 pagini, 30 bani ! CETĂŢENI ŞI CETĂŢENE! Votînd pentru candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, votaţi pentru înfăptuirea politicii externe marxist-ieniniste a Partidului Comunist Român şi a statului nostru-politică închinată întăririi prieteniei şi alianţei cu toate ţările socialiste, dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, întăririi suve­ranităţii şi independenţei patriei, cauzei păcii şi securităţii popoarelor, progresului şi viitorului fericit al omenirii ADUNAREA ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Campania electorală, care a do­minat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri, cu o mare adunare elec­torală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în cir­cumscripţia electorală nr. 1 — „23 August", pentru alegerile de depu­taţi în M­area Adunare Naţională, a rostit o amplă cuvîntare. Stimulînd pe scara întregii na­ţiuni spiritul civic de înaltă res­ponsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campa­nia electorală s-a desfăşurat în atmosfera efervescentă a intere­sului politic unanim, al entuzias­mului general cu care întregul popor se pregăteşte să sărbăto­rească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a proble­melor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a ini­ţiativei cetăţeneşti în toate dome­niile vieţii prilejuite de întruni­rile cetăţeneşti, ilustrează demo­cratismul profund în climatul că­ruia poporul român îşi exercită liber politica sa suverană, croin­­du-şi soarta potrivit năzuinţelor sale supreme. Cu mult înainte de ora în care urma să se desfăşoare marea în­trunire electorală, mii de cetăţeni se îndreptau spre Piaţa Palatului, din inima Capitalei, martora atîtor evenimente istorice din viaţa poporului nostru în ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiul devine nein­­căpător,­ pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg în marea Piaţă, numărul cetăţenilor creşte neclintenit. Mulţimea poartă pan­carte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Partidul Comunist, căruia îi dato­răm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprin­de întreaga piaţă. Izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Cen­tral al partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Pala­tul Republicii. Mulţimea ovaţio­nează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa exprimind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm unanim cu care sunt întîmpinaţi. In această revărsare generală de entuziasm, se scandează numele secretarului general al C.C. al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu! Ceauşescu! Această vi­brantă manifestare populară rea­­firmă idealurile comune care su­dează într-o unitate indestructi­bilă întregul nostru popor­­în jurul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noastre naţiuni la poli­tica internă şi externă marxist­­leninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre îm­plinirea marilor năzuinţe ale so­cialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi in Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască victoria in alegeri a Frontului Unităţii So­cialiste". Pe fundalul scenei, pa­voazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi u­­rarea: „Trăiască Frontul Unităţii Socialiste". în sală sunt prezenţi metalurgişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi industriale de pe teritoriul circumscripţiei elec­torale „23 August" şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, tineri studioşi, militari ai forţelor noastre armate, repre­zentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului­ ai Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, conducători ai organi­zaţiilor de masă, economice şi obşteşti, reprezentanţi ai consi­liilor , naţionalităţilor conlocuitoa­re, ziarişti români şi străini. Cu puternice aplauze şi urale sunt întîmpinaţi, la sosirea în sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Iiie Verdeţ, Constantin Uragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mihai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Po­­pescu, Vasile Patilineţ, în numele Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste, adunarea a fost deschisă de tova­răşul Dumitru Popa, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Ca­pitalei. Salutînd prezenţa la adunare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus: „Vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa în mijlocul nostru a conducătorilor partidului şi statu­lui, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Na­ţională pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în circumscrip­ţia electorală nr. 1, „23 August". Participarea secretarului general al partidului la această adunare electorală, la care iau parte, îm­preună cu cetăţeni din circums­cripţia „23 August", reprezentanţi ai tuturor oamenilor muncii din Capitală, conferă acestei întîlniri o amplă semnificaţie, ea marcînd un moment deosebit în desfăşu­rarea manifestărilor organizate în întîmpinarea alegerilor de la 2 martie. Pentru noi, locuitorii municipiu­lui București, ca pentru întregul popor, campania electorală în­seamnă un minunat prilej de a exprima încă o dată adeziunea noastră deplină la politica internă și externă a Partidului Comunist Român, sentimentul de profundă încredere in viitor, hotărirea ne­strămutată de a munci fără pre­get pentru a obţine noi şi tot mai mari­ izbînzi în opera de dezvol­tare a patriei, de desăvîrşire a construcţiei socialismului pe pă­­mîntul României. Alegătorii bucureşteni, conşti­enţi că la 2 martie sînt chemaţi să-şi exercite unul­­din drepturile fundamentale înscrise în Consti­­tu­ţia ţării, precum şi de înalta îndatorire civică ce decurge din faptul că în România socialistă puterea aparţine poporului, singu­rul în măsură să decidă asupra destinelor ţării, se vor prezenta în faţa urnelor hotărîţi să-şi dea votul candidaţilor Frontului Uni­tăţii Socialiste, adevăraţi repre­zentanţi ai intereselor lor, ai vo­inţei şi aspiraţiilor întregii na­ţiuni, în numele Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste, declar deschisă adunarea electo­rală a oamenilor muncii din Ca­pitală". La adunare au luat cuvintul Nicolae Popa, secretarul Comite­tului de partid al Fabricii de ma­­şini-unelte şi agregate, Marian Avram, muncitor la Uzinele „23 August", academicianul Nicolae Teodorescu, Ruxandra Răşcanu­, studentă la Facultatea de filozofie a Universităţii Bucureşti, şi Tra­­ian Hulubescu, pensionar, membru al Partidului Comunist Român din ilegalitate. Primit cu puternice aclamaţii şi urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Cuvintarea secretarului general al C.C. al P.C.R. a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze, de cei prezenţi în sală, aplauze reluate de zecile de mii de cetăţeni care ascultă cu deplin interes cuvintele rostite de tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi re­transmise prin megafoane în marea piaţă, întregind firul interesului unanim faţă de ideile programati­ce, profund mobilizatoare expuse de secretarul general al C.C. al (Continuare In pag a lil­al^ MIRCEA IONESCU NICOLAE DASCALESCU Cuvintarea tovarăşului STIMAŢI TOVARĂŞI, CETĂŢENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din Circumscripţia I Bucureşti, care mi-au acordat încrederea lor, pro­­punindu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Na­ţională. (Aplauze, urale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea ma­nifestată faţă de toţi candidaţii Fron­tului Unităţii Socialiste. în aceste manifestări noi vedem o expresie a încrederii întregului popor in Par­tidul Comunist Român, in politica sa marxist-feninistă, politică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste (Aplauze îndelung repetate), în cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc ne­numărate întîlniri, adunări şi mitin­guri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbate­rea deschisă şi multilaterală a pro­blemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cul­tural al întregului popor (Aplauze puternice). Se poate spune că întrea­ga campanie electorală s-a transfor­mat într-o uriaşă manifestare a uni­tăţii poporului nostru în jurul par­tidului şi guvernului, a voinţei ne­­strămutate a tuturor celor ce mun­cesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi gu­vernului (Aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a poli­ticii partidului. Marea Adunare Na­ţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate in dezbaterile publice din cadrul cam­paniei electorale şi de a lua măsu­rile ce se impun pentru soluţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei e­­lectorale, putem constata cu satis­facţie că ea a prilejuit o largă con­fruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale ac­tuale ale ţării, asupra activităţii des­făşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multila­terală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orinduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor necesare parti­cipării plenare a maselor populare la conducerea ţării (Aplauze). Democra­tismul nostru socialist îşi găseşte in aceste zile o puternică expresie in faptul că oamenii muncii dezbat prin­cipalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc pre­zentul şi viitorul patriei, se consfă­­tuiesc cu candidaţii Frontului Uni­tăţii Socialiste, cei cărora la 2 Mar­tie urmează să le dea mandatul de reprezentanţi în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi consi­liile populare — asupra problemelor gospodăririi ţării, a oraşelor şi co­munelor, îşi exprimă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Climatul de in­tensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrea­ză că poporul nostru este cu adevă­rat liber şi stăpîn în patria sa, su­veran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur soarta, corespun­zător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau na­ţionalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit­ă pe tărîmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta ne­stingherit energia, capacitatea şi ta­lentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului (Aplauze iuternice, urale). STIMAŢI TOVARĂŞI, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împreju­rare conferă alegerilor de la 2 mar­tie 1969 o însemnătate şi o semnifi­caţie deosebită. Aceste alegeri pri­lejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea par­tidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături ,de forţele hitleriste, la răz­boiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către ar­matele germane, aduseseră România la marginea catastrofei naţionale, în acele condiţii, dovedindu-se la înăl­ţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale. Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, în unitate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale, pentru răsturnarea dic­taturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pen­tru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fas­ciste (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 Româ­nia s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au lup­tat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi (Aplau­ze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înal­tă preţuire contribuţiei .■ »hotărîroa/v adusă de Uniunea Sovietică, de Ar­mata Roşie, la infringerea fascismu­lui şi la eliberarea totală a Româ­niei (Aplauze puternice). Lupta pur­tată in comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou intre popoarele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdro­birea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu portic­ele comuniste, împotriva hitlerismului. Lupta forţe­lor patriotice împotriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cu­cerirea victoriei, demonstrind încă o dată că nici o forţă din lume nu poate ingenunchia popoarele hotă­­rîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi indepen­denţa (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentm a pune mai clar in lumină profun­­dele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la elibera­rea ţării. Atit înfăptuirea actului is­toric de la 23 August, cit şi toate marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, în mo­dul de viaţă al poporului, se dato­­resc Partidului Comunist Român, care s-a dovedit la înălţimea măre­ţei sale misiuni istorice, la înălţi­mea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismului (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). DRAGI TOVARĂŞI, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întreaga e­­nergie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţi­nute in primii trei ani ai cincinalu­lui, şi prevederile pe 1969 sunt supe­rioare planului; ele dovedesc realis­mul Directivelor Congresului, din­­du-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a produc­ţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, in cons­trucţiile de maşini de 16 la sută, in energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale con­­ţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse in planul cincinal. în ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organiză­rii mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de produc­ţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii e­­conomice. Rezultatele pozitive obţi­nute in aceste direcţii într-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în in­dustria noastră. In­ domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigu­­rîndu-se in condiţii bune aprovizio­narea populaţiei cu produse agro­­alimentare. Merită subliniate rezul­tatele pozitive obţinute de întreprin­derile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organi­zării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele ob­ţinute in consolidarea economică a unui număr tot mai mare de coope­rative agricole de producţie. Agricul­­tura noastră socialistă — cooperatis­tă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. în aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndrep­tată spre dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a industriei şi agriculturii, în ultimii trei ani au intrat în pro­ducţie circa 700 mari capacităţi in­dustriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţă­mîntului şi cercetării ştiinţifice. în acelaşi timp, statul a acordat o aten­ţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social­­culturale. în perioada la care mă refer, ve­nitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual,­ceea ce a permis atit alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din ve­nitul naţional — cit şi creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai devreme decit se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici; de aceste sporuri au bene­ficiat peste 1 000 000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul măririi lor; a­­ceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor res­pective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului mă­surilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1668 faţă de 1965; în aceeaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a sala­riilor d­in 1970 să se realizeze preve­derile Congresului al IX-lea cu pri­vire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc (Aplauze puterni­ce). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comi­tetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a.c., să se sporească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1 300 lei. (Aplauze), în acest fel, această categorie a populaţiei va beneficia anual de ve­nituri suplimentare de circa 700 mi­lioane de lei (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a econo­miei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, nu­mărul salariaţilor crescînd cu aproa­pe o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să spo­rească pe ansamblu cu peste 14 mi­liarde Iei. Ca urmare, fondul de măr­furi desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută in 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc e­­lecvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc pro­gramul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui — ţelul suprem al politicii noas­tre, al întregii noastre activităţi (Aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase fa­milii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi ce­tăţenii patriei noastre. Tocmai de a­­ceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvoltării tot mai rapide a economiei naţionale şi, pe această bază, să creăm condi­ţiile necesare sporirii veniturilor ce­lor ce muncesc, creşterii nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a rea­liza cit mai curînd acest obiectiv (Aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări nu omitem că in­activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi in­stituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor capacităţi şi prin alte mă­suri tehnico-organizatorice, s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de producţie de 15—20 la sută. Desfăşurarea ritmică a pro­cesului de producţie este influenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aproviziona­rea tehnico-materială a întreprinde­rilor. Insist în mod deosebit asupra aces­tor deficienţe, pentru că lichidarea lor trebuie să stea în centrul aten­ţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor, cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grando­manie. Este simptomatic în acest sens fap­tul că şi presa şi televiziunea ne prezintă mai mult aspectul arhitecto­nic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul rînd de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi in cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, cons­tantă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate organele de partid și de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale acti­vității noastre economice cu convin­gerea că oamenii muncii — stăpînii tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsu­rile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socialismului în România (Aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării noastre au ce­rut eforturi mari din partea întregu­lui nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarni­ce. România a devenit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de mo­dernizare, cu o ştiinţă şi o cultură avansată. în realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporu­lui român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi teh­nico-ştiin­­ţifice cu toate ţările sistemului mon­dial socialist. Noi apreciem rolul im­portant al colaborării economice cu ţările membre ale Consiliului de A­­jutor Economic Reciproc şi cu cele­lalte ţări socialiste şi sîntem hotă­rîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii (Aplauze). în această colaborare ve­dem calea sigură a progresului fie­cărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregu­lui sistem socialist mondial — care nu se poate baza decât pe înflorirea economico-socială a fiecărui stat so­cialist (Aplauze). în acelaşi timp, pentru ţara noas­tră au avut şi au importanţă şi rela­ţiile de colaborare şi cooperare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică atit cu ţările capitaliste mai avansate, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contemporan, pro­gresul rapid al fiecărei ţări este le­gat de participarea activă la diviziu­nea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decit la stag­nare, la rămînere în urmă, cu reper­cusiuni adinei asupra întregii dez­voltări economico-sociale a ţării res­pective. Tocmai de aceea, ţara noas­tră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orîn­duirea lor socială, pe baza avanta­jului reciproc şi a neamestecului în treburile interne (Aplauze îndelun­gate). STIMAŢI TOVARĂŞI, Tot ce a înfăptuit poporul român in acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale con­strucţiei socialiste la condiţiile con­crete ale României. Pe drumul fână­ririi depline a socialismului In patria noastră sunt necesare încă eforturi mari in toate domeniile de activitate. Pentru a asigura realizarea progra­mului elaborat de Congresul al IX-lea­­ şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969 şi 1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa poporului nostru. Sîntem convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a t­­­turor celor ce muncesc fără deosen­­ire de naţionalitate, vom traduce in viaţă actualul plan cincinal de dez­voltare multilaterală a patriei noas­tre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al Ro­mâniei pe calea progresului şi civi­lizaţiei socialiste (Aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cin­cinal pentru perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deosebită a viitoarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotărîtor pentru făurirea multilaterală şi de­plină a socialismului în România, pentru crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism (Aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei in­dustrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din belşug produse agroalimentare — crearea, pe această bază, a con­diţiilor pentru satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor materiale şi spi­rituale ale tuturor membrilor socie­tăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orinduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cite a cu­­n­oscut omenirea pînă acum, înţele­gem asigurarea, la scara întregii so­cietăţi, a egalităţii şi echităţii so­ciale, dezvoltarea democraţiei socia­liste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participa­rea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi apli­carea hotărîrilor privind desfăşurarea întregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi li­niile directoare de dezvoltare pînă în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre economice continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării. Ne propunem ca in această perioadă să lichidăm în mare măsură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de ni­velul lor de dezvoltare, atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cît şi al venitului naţional, şi deci al nive­lului de trai material şi spiritual (Aplauze), înfăptuirea acestui obiec­tiv este hotărîtoare pentru construc­ţia deplină a socialismului în ţara noastră. Pentru realizarea sa vom concen­tra eforturile în următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a materiilor prime interne; dezvolta­rea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea pon­derii oţelurilor aliate şi de calitate superioară; diversificarea şi ridica­rea calităţii tehnice a producţiei in­dustriei construcţiilor de maşini, a­­cordîndu-se o mai mare atenţie pro­ducţiei de maşini-unelte de tehnici­tate superioară; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electrotehnice şi electronice; accele­rarea dezvoltării în continuare a in­dustriei chimice, pentru care dispu­nem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a producţiei de mase plastice şi de fibre sintetice; sporirea şi diversificarea materialelor de construcţii necesare dezvoltării rapide a tuturor sectoarelor econo­mice şi social-culturale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor; dez­voltarea intr-un ritm susţinut a in­dustriei uşoare şi alimentare pentru a asigura o gamă tot mai bogată de bunuri de­ larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşte­rea capacităţii şi a nivelului indus­triei noastre, ramura conducătoare a economiei naţionale, o atenţie deose­bită se va acorda agriculturii, astfel încît aceasta să asigure realizarea unei producţii de cereale. plante (Continuare în pag. a iii-a)

Next