Tribuna Sibiului, mai 1969 (Anul 2, nr. 373-398)
1969-05-01 / nr. 373
« Realizări în cinstea marii sărbători UZINA „INDEPENDENŢA“ SIBIU. Printre succesele de rezonanţă ale colectivului acestei uzine, înscrise în diagrama întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai, subliniem realizarea unei economii de metal de 150 tone în primele 4 luni ale anului. Acelaşi colectiv, harnic şi entuziast, a realizat producţie marfă peste plan în valoare de 1 000 000 lei şi o reducere a preţului de cost de 1 000 000 lei pe seama reducerilor consumurilor specifice. FABRICA DE GEAMURI IMEDIAŞ şi-a depăşit pe primul trimestru sarcinile de plan la principalii indicatori. Şi în cea de-a patra lună a anului, acest harnic colectiv a obţinut importante cantităţi de produse peste prevederile planului. Astfel, valoarea producţiei globale s-a realizat în proporţie de 102,9 la sută, la producţia marfă 102,8 la sută, iar la producţia marfă vândută şi încasată 104,2 la sută. FABRICA „LIBERTATEA“ — SIBIU a obţinut rezultate deosebite în realizarea angajamentelor. S-au dat, astfel, peste plan 3 500 mp ţesături fire din lină, 1 800 kg fire pieptănate, 7 000 mp textile neţesute în valoare de peste 4 milioane lei, în cinstea zilei de 1 Mai colectivul de creaţie a reuşit să introducă în fabricaţie 45 articole noi în 200 poziţii coloristice. CONSTRUCTORII MEDIEŞENI şi-au prevăzut în angajamentul lor iniţial, ca pînă la 1 Mai să dea în folosinţă o serie de obiective. Datorită eforturilor depuse, precum şi bunei organizări a muncii pe şantiere, harnicii constructori şi-au respectat angajamentul. Astfel, în cartierul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cele 30 apartamente ale blocului 18 au fost terminate şi date în folosinţă la data de 31 martie. Cu 90 de zile înainte de termen s-a terminat şi blocul nr. 2 din zona parc a oraşului Agnita, iar blocul cu 20 apartamente din Blaj a fost terminat cu 30 de zile mai devreme. De menţionat că toate obiectivele date în folosinţă au primit calificativul de „foarte bine“. COLECTIVUL FABRICII „7 NOIEMBRIE“ din Sibiu şi-a sporit sarcinile de plan pentru anul acesta. Printr-o perfecţionare a calificării cadrelor, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni, s-a acomodat în scurt timp cu noile utilaje, de înaltă productivitate, încadrîndu-se în scurt timp în parametrii planificaţi. în cinstea zilei de 1 Mai a fost realizat planul producţiei globale pe 4 luni în proporţie de 101,3 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi încasată s-a înregistrat o depăşire concretizată în 80 000 perechi ciorapi. întreaga depăşire s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii (101,3 la sută), care faţă de 1968 este cu 10 la sută mai mare. LA COOP. „TEHNICA NOUĂ“ din Sibiu au fost obţinute realizări deosebite în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, planul producţiei marfă a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută, iar livrările către fondul pieţii au fost depăşite cu 13 la sută. S-au evidenţiat colectivele unităţilor nr. 14 de reparat televizoare, nr. 16 ceasuri, nr. 23 de reparat articole de uz casnic şi altele. La porţile vechii cetăţi a Sibiului, în anii construcţiei socialiste a fost înălţată, din fier şi beton, o nouă cartierul de locuinţe Gheorghe Gheorghiu-Dejcetate demnă de contemporaneitate. Foto: FRED NSS 1 MAI Azi, adieri sub cetină de brazi carpatici vor susura un cîntec melodios ca gîndul împlinirii. Azi, gătite în frumuseţi alese, plaiurile minore ale Komáromiei socialiste vor surîde fetelor şi feciorilor ei fredonînd cint de dragoste. Azi, sub auriul primăverii, cei ce făuresc destinul nou al acestui pămînt vor celebra sărbătoarea muncii, sărbătoarea solidarităţii, sărbătoarea glasului înălţat spre tainică frăţie. Vor chema pe undele dragostei pe fraţii şi surorile lor de pe toate meridianele la bucuria unirii gîndului şi lucrului spre pace, progres, fericire. Vor chema spre statornicia raţiunii, vor chema spre statornicia acelui minunat impuls care-n limba meleagurilor pe care ne-am născut şi care ne-au primit la sin strămoşii se cheamă OMENIE. Nicicînd ca astăzi, în prag de sfert de veac de libertate, glasul acestui popor n-a fost mai limpede. Nicicînd glasul unit al fiilor acestei naţiuni care şi-a croit un loc în istorie prin jertfă seculară, n-a răsunat mai cristalin, mai sigur, mai la unison, mai optimist. Sărbătorim această zi închinată efortului tuturor truditorilor cu care ne legăm fraţi, această zi consacrată solidarităţii cu toţi acei care cu braţul şi cu mintea întind noi punţi spre livnitul viitor de plenară fericire umană. Sărbătorim acest MAI veşnic tînăr. Sărbătorim această zi sub zodia FAPTEI. Căci, ce altceva decit fapta, acţiunea mereu şi totdeauna întreprinsă din raţiuni de prietenie cu toţi prietenii noştri, ne animă efortul? Prestigiul unei ţări este funcţie de lucrul ei îndreptat spre prietenie, spre pace, spre progres. Şi numeroase sunt dovezile pe care zilele, lunile, anii le adaugă acelui tezaur pe care l-am numit vocaţia prieteniei, vocaţia înţelegerii, vocaţia dreptăţii. Ne construim cu avîntul braţelor şi minţii, cu patosul partinicului entuziasm o patrie liberă, prosperă, un viitor cum hărnicia şi devotamentul ne dau dreptul. Fiii iubiţi ai acestui popor ne conduc destinele spre zări comuniste. Umăr lingă umăr sintem plug şi pavăză. Dovezile noastre se cheamă milioane de tone produse, se cheamă milioane de lei venituri, se cheamă nenumărate rodnicii smulse pămîntului, înfăptuind directivele Congresului al IX-lea, perfecţionînd mereu metodele conducerii, participînd din plin la viaţa ţării, vom da mereu mai mult, mai bun, mai frumos. Vom fi mereu mai harnici. Bucuria de a ne şti trăind perioada celui mai nobil avînt, anii cei mai tineri, mai fertili o zugrăvim pe fundalul unor îndelungate tradiţii de frăţie internaţionalistă, de solidaritate cu toţi acei care iubesc dreptatea, cu toţi acei care luptă s-o dobindească, cu toţi acei încă oprimaţi de forţe ostile fericirii omului de pretutindeni. Şi glasul poporului nostru răsună mereu chemînd, prin glasul conducătorilor lui, spre mai bună înţelegere. La tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, la tribuna diferitelor organisme, la diverse întîlniri şi vizite, glasul nostru de pace sună mereu, mereu, mereu. Ne-am clădit un prestigiu graţie acelor înalte raţiuni de echitate care ne călăuzesc toate acţiunile. Glasuri diverse recunosc nobleţea glasului nostru de pace, lucrul ferm îndreptat spre mai bună conlucrare reciprocă, spre respectul vocii proprii, al voinţei proprii, al lo r Continuare în pag . III a! li ni l—•' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN STBIU AL P.C.R. $T AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL n Nr.373 JO I 1 MAI 1969 4 PAGINI 30 BANI Adunări festive în zilele de 29 şi 30 aprilie a.c. în fabricile, uzinele şi instituţiile din judeţul Sibiu au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. Prilej de rodnic bilanţ al muncii creatoare, adunările festive au constituit totodată ocazia exprimării entuziaste a recunoştinţei faţă de Partidul Comunist Român, faţă de conducătorii de partid şi de stat. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai au vorbit oamenilor din unităţile economice şi instituţiile judeţului nostru, membri ai birourilor municipale de partid Sibiu şi Mediaş. La uzina „Independenţa“ a vorbit tov. Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R., iar la întreprinderea „7 Noiembrie“ tov. Vasile Bărbuleţ, şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean de partid, în municipiul Mediaş, în faţa colectivelor de muncă de la uzina „Tîrnava“ şi „Emailul roşu“ a vorbit tovarăşul Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la stiri industrială cehoslovacă Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut miercuri o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei guvernamentale cehoslovace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Alfred Lenard, directorul expoziţiei. Erau de faţă Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expoziţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare a economiei R.S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcţiei de maşini — produsele industriei de automobile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru construcţii, machete ale unor instalaţii complexe pentru industria energetică, maşini textile şi grafice. Sunt expuse, într-o gamă variată, maşini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de curenţi slabi, produse chimice şi farmaceutice, precum şi produse ale industriei textile şi de confecţii, instrumente muzicale, bijuterii, porţelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat. în timpul vizitei,oaspeţii au primit explicaţii ample referitoare la calitatea produselor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expoziţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convingerea că expoziţia va contribui la dezvoltarea şi adîncirea în continuare a colaborării economice româno-cehoslovace, înainte de plecare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziţiei: „Expoziţia cehoslovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor obţinute de poporul cehoslovac în organizarea şi dezvoltarea unei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expresie a talentului, pregătirii tehnice şi capacităţii de creaţie a muncitorilor şi tehnicienilor, a inginerilor şi specialiştilor din industria socialistă a Cehoslovaciei“. Vicepreşedintele guvernului federal al R.S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit conducătorilor de partid şi de stat pentru vizita făcută şi pentru cuvintele de caldă apreciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. Miercuri dimineaţa, în pavilionul B din Parcul Herăstrău din Capitală, s-a deschis Expoziţia industrială cehoslovacă. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Cehoslovace şi Republicii Socialiste România, Alfred Lenard, directorul expoziţiei, a rostit cuvîntul de deschidere. în continuare, au luat cuvîntul Vaclav Vales, vicepreşedinte al guvernului federal al Cehoslovaciei, şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al României. Cei prezenţi au vizitat apoi expoziţia. Pe o suprafaţă de 5 400 mp, 22 de întreprinderi de comerţ exterior prezintă produse ale industriei cehoslovac. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele guvernului federal cehoslovac Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la armiază, pe tovarăşul Vaclav Vales, vicepreşedinte al guvernului federal cehoslovac, aflat în România cu prilejul deschiderii Expoziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti. în timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor economice românocehoslovace, în avantajul ambelor ţări, în numele guvernului federal cehoslovac, oaspetele a exprimat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. La Miercurea Sibiului Zile de primăvară cu care oamenii locului ştiu să-şi practice meseria, încă de pe acum marea majoritate a cooperatorilor au efectuat cite 80—100 zile-muncă, realizînd în acest timp un impresionant volum de lucrări. Pregătirea terenului în vederea însămînţărilor a fost făcută la timp şi la un nivel agrotehnic superior, corespunzător cerinţelor agriculturii moderne. Maşinile şi celelalte utilaje agricole au funcţionat cu întreaga lor capacitate de lucru. Ca urmare a unei judicioase organizări a muncii, însămînţările de primăvară s-au desfăşurat intr-un ritm intens. Culturile din prima epocă au fost semănate pînă la 22 aprilie.Folosind chibzuit toate forţele de lucru existente în unitate, bucurîndu-se de sprijinul eficient al mecanizatorilor, cooperatori din Miercurea Sibiului au reuşit ca pînă la 30 IV a.c. să termine semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată, de 212 hectare. O contribuţie deosebită la obţinerea acestor rezultate remarcabile au adus printre mulţi alţii, cooperatorii Ioan Albu, Martin Spielhaupter, Gheorghe Staniţă şi mecanizatorii loan Lupean, Romulus Bunea şi loan Săliştean. P.S. Şi în alte cooperative din judeţ s-a terminat semănatul porumbului. La cooperativa agricolă din Tălmaciu această lucrare a fost încheiată pînă in seara zilei de 30 aprilie, aportul mecanizatorilor conduşi de şeful de secţie Vasile Panţuru la efectuarea acestei lucrări fiind hotărîtor. Cooperatorii din Miercurea Sibiului sunt recunoscuţi pentru hărnicia lor. Producţiile obţinute aici la principalele plante de cultură, veniturile realizate din celelalte sectoare de activitate sunt mărturii concrete ale seriozităţii şi pasiunii