Tribuna Sibiului, mai 1969 (Anul 2, nr. 373-398)

1969-05-01 / nr. 373

« Realizări în cinstea marii sărbători UZINA „INDEPENDEN­ŢA“ SIBIU. Printre succesele de rezonanţă ale colectivului a­­cestei uzine, înscrise în diagrama întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai, subliniem realizarea u­­nei economii de metal de 150 tone în primele 4 luni ale anului. Acelaşi colectiv, harnic şi entu­ziast, a realizat producţie marfă peste plan în valoare de 1 000 000 lei şi o reducere a preţului de cost de 1 000 000 lei pe seama redu­cerilor consumurilor specifice. FABRICA DE GEAMURI I­MEDIAŞ şi-a depăşit pe primul trimestru sarcinile de plan la principalii indicatori. Şi în cea de-a patra lună a anului, acest harnic colectiv a obţinut impor­tante cantităţi de produse peste prevederile planului. Astfel, va­loarea producţiei globale s-a reali­zat în proporţie de 102,9 la sută, la producţia marfă 102,8 la sută, iar la producţia marfă vândută şi încasată 104,2 la sută. FABRICA „LIBERTA­TEA“ — SIBIU a obţinut re­zultate deosebite în realizarea an­­g­ajamentelor. S-au dat, astfel, peste plan 3 500 mp ţesături fire din lină, 1 800 kg fire pieptănate, 7 000 mp textile neţesute în va­loare de peste 4 milioane lei, în cinstea zilei de 1 Mai co­lectivul de creaţie a reuşit să in­troducă în fabricaţie 45 articole noi în 200 poziţii coloristice. CONSTRUCTORII ME­­DIEŞENI şi-au prevăzut în an­gajamentul lor iniţial, ca pînă la 1 Mai să dea în folosinţă o serie de obiective. Datorită efortu­rilor depuse, precum şi bunei or­ganizări a muncii pe şantiere, har­nicii constructori şi-au respectat angajamentul. Astfel, în cartierul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cele 30 apartamente ale blocului 18 au fost terminate şi date în folosinţă la data de 31 martie. Cu 90 de zile înainte de termen s-a terminat şi blocul nr. 2 din zona parc a oraşului Agnita, iar blocul cu 20 apartamente din Blaj a fost ter­minat cu 30 de zile mai devreme. De menţionat că toate obiectivele date în folosinţă au primit califi­cativul de „foarte bine“. COLECTIVUL FABRICII „7 NOIEMBRIE“ din Sibiu şi-a sporit sarcinile de plan pen­tru anul acesta. Printr-o perfec­ţionare a calificării cadrelor, co­lectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni, s-a acomodat în scurt timp cu noile utilaje, de înaltă productivitate, încadrîndu-se în scurt timp în parametrii planifi­caţi. în cinstea zilei de 1 Mai a fost realizat planul producţiei globale pe 4 luni în proporţie de 101,3 la sută, iar la producţia marfă vîn­­dută şi încasată s-a înregistrat o depăşire concretizată în 80 000 pe­rechi ciorapi. întreaga depăşire s-a realizat pe seama creşterii produc­tivităţii muncii (101,3 la sută), ca­re faţă de 1968 este cu 10 la sută mai mare. LA COOP. „TEHNICA NOUĂ“ din Sibiu au fost ob­ţinute realizări deosebite în cin­stea zilei de 1 Mai. Astfel, planul producţiei marfă a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută, iar livrările către fon­dul pieţii au fost depăşite cu 13 la sută. S-au evidenţiat colectivele uni­tăţilor nr. 14 de reparat televi­zoare, nr. 16 ceasuri, nr. 23 de reparat articole de uz casnic şi al­tele. La porţile vechii cetăţi a Sibiului, în anii construcţiei socialiste a fost înălţată, din fier şi beton, o nouă cartierul de locuinţe Gheorghe Gheorghiu-Dej­cetate demnă de contemporaneitate. Foto: FRED N­SS 1 MAI Azi, adieri sub cetină de brazi carpatici vor susura un cîntec melodios ca gîndul îm­plinirii. Azi, gătite în frumuseţi ale­se, plaiurile minore ale Komá­romiei socialiste vor surîde fe­telor şi feciorilor ei fredonînd cint de dragoste. Azi, sub au­riul primăverii, cei ce făuresc destinul nou al acestui pămînt vor celebra sărbătoarea muncii, sărbătoarea solidarităţii, sărbă­toarea glasului înălţat spre tai­nică frăţie. Vor chema pe un­dele dragostei pe fraţii şi su­rorile lor de pe toate meridia­nele la bucuria unirii gîndului şi lucrului spre pace, progres, fericire. Vor chema spre sta­tornicia raţiunii, vor chema spre statornicia acelui minunat impuls care-n limba meleagu­rilor pe care ne-am născut şi care ne-au primit la sin stră­moşii se cheamă OMENIE. Nicicînd ca astăzi, în prag de sfert de veac de libertate, gla­sul acestui popor n-a fost mai limpede. Nicicînd glasul unit al fiilor acestei naţiuni care şi-a croit un loc în istorie prin jertfă seculară, n-a răsunat mai cristalin, mai sigur, mai la uni­son, mai optimist. Sărbătorim această zi închi­nată efortului tuturor trudito­rilor cu care ne legăm fraţi, această zi consacrată solidari­tăţii cu toţi acei care cu braţul şi cu mintea întind noi punţi spre livnitul viitor de plenară fericire umană. Sărbătorim acest­­ MAI veş­nic tînăr. Sărbătorim această zi sub zodia FAPTEI. Căci, ce altceva decit fapta, acţiunea mereu şi totdeauna întreprinsă din raţiuni de prietenie cu toţi prietenii noştri, ne animă efor­tul? Prestigiul unei ţări este funcţie de lucrul ei îndreptat spre prietenie, spre pace, spre progres. Şi numeroase sunt do­vezile pe care zilele, lunile, anii le adaugă acelui tezaur pe care l-am numit vocaţia priete­niei, vocaţia înţelegerii, vocaţia dreptăţii. Ne construim cu avîntul bra­ţelor şi minţii, cu patosul par­tinicului entuziasm o patrie li­beră, prosperă, un viitor cum hărnicia şi devotamentul ne dau dreptul. Fiii iubiţi ai acestui popor ne conduc destinele spre zări co­muniste. Umăr lingă umăr sin­tem­ plug şi pavăză. Dovezile noastre se cheamă milioane de tone produse, se cheamă mi­lioane de lei venituri, se chea­mă nenumărate rodnicii smul­se pămîntului, înfăptuind di­rectivele Congresului al IX-lea, perfecţionînd mereu metodele conducerii, participînd din plin la viaţa ţării, vom da mereu mai mult, mai bun, mai fru­mos. Vom fi mereu mai har­nici. Bucuria de a ne şti trăind perioada celui mai nobil avînt, anii cei mai tineri, mai fertili o zugrăvim pe fundalul unor îndelungate tradiţii de frăţie internaţionalistă, de solidarita­te cu toţi acei care iubesc dreptatea, cu toţi acei care luptă s-o dobindească, cu toţi acei încă oprimaţi de forţe ostile fericirii omului de pretu­tindeni. Şi glasul poporului nostru răsună mereu chemînd, prin glasul conducătorilor lui, spre mai bună înţelegere. La tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, la tribuna diferitelor organis­me, la diverse întîlniri şi vizi­te, glasul nostru de pace sună mereu, mereu, mereu. Ne-am clădit un prestigiu graţie ace­lor înalte raţiuni de echitate care ne călăuzesc toate acţiu­nile. Glasuri diverse recunosc nobleţea glasului nostru de pace, lucrul ferm îndreptat spre mai bună conlucrare re­ciprocă, spre respectul vocii proprii, al voinţei proprii, al lo­­ r Continuare în pag . III a! li ni l—•' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-­VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN STBIU AL P.C.R. $T AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL n Nr.­­373 J­O I 1 MAI 1969 4 PAGINI 30 BANI Adunări festive în zilele de 29 şi 30 aprilie a.c. în fabricile, uzinele şi institu­ţiile din judeţul Sibiu au avut loc adunări festive consacrate săr­bătoririi zilei solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. Prilej de rodnic bilanţ al muncii creatoare, adunările festive au consti­tuit totodată ocazia exprimării entuziaste a recunoştinţei faţă de Partidul Comunist Român, faţă de conducătorii de partid şi de stat. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai au vorbit oamenilor din unităţile economice şi instituţiile judeţului nostru, membri ai bi­rourilor municipale de partid Sibiu şi Mediaş. La uzina „Inde­pendenţa“ a vorbit tov. Aurel Cristea, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Sibiu al P.C.R., iar la întreprinderea „7 Noiembrie“ tov. Vasile Bărbuleţ, şeful secţiei organizatorice a Comitetului ju­deţean de partid, în municipiul Mediaş, în faţa colectivelor de muncă de la uzina „Tîrnava“ şi „Emailul roşu“ a vorbit tovarăşul Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la stiri industrială cehoslovacă Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut miercuri o vizită la Expoziţia in­dustrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, condu­cătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vice­preşedinte al Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei guvernamentale cehoslo­vace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Alfred Lenard, di­rectorul expoziţiei. Erau de faţă Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniş­tri, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Victor Ionescu, preşedintele Came­rei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expozi­ţiei în care este prezentată o ma­re diversitate de produse ce oglin­desc nivelul actual de dezvoltare a economiei R.S. Cehoslovace. Bo­gat reprezentată este ramura in­dustriei construcţiei de maşini — produsele industriei de automobi­le, ma­şini-unelte, maşini agricole, maşini pentru construcţii, mache­te ale unor instalaţii complexe pentru industria energetică, ma­şini textile şi grafice. Sunt expuse, într-o gamă variată, maşini de pre­cizie, produse ale industriei elec­trotehnice de curenţi slabi, produ­se chimice şi farmaceutice, precum şi produse ale industriei textile şi de confecţii, instrumente muzica­le, bijuterii, porţelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat. în timpul vizitei,­­oaspeţii au primit explicaţii ample referitoare la calitatea produselor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expoziţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convingerea că ex­poziţia va contribui la dezvoltarea şi adîncirea în continuare a cola­borării economice româno-ceho­­slovace, înainte de plecare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheor­ghe Maurer au consemnat în car­tea de onoare a expoziţiei: „Expo­ziţia cehoslovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor ob­ţinute de poporul cehoslovac în organizarea şi dezvoltarea unei in­dustrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expresie a talentului, pregătirii tehnice şi capacităţii de creaţie a muncitori­lor şi tehnicienilor, a inginerilor şi specialiştilor din industria so­cialistă a Cehoslovaciei“. Vicepreşedintele guvernului fe­deral al R.S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit conducătorilor de partid şi de stat pentru vizita făcută şi pentru cuvintele de cal­dă apreciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. Miercuri dimineaţa, în pavilio­nul B din Parcul Herăstrău din Capitală, s-a deschis Expoziţia in­dustrială cehoslovacă. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ce­hoslovace şi Republicii Socialiste România, Alfred Lenard, directo­rul expoziţiei, a rostit cuvîntul de deschidere. în continuare, au luat cuvîntul Vaclav Vales, vicepreşedinte al guvernului federal al Cehoslova­ciei, şi Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Ro­mâniei. Cei prezenţi au vizitat apoi expoziţia. Pe o suprafaţă de 5 400 m­p, 22 de întreprinderi de comerţ exterior prezintă produse ale in­dustriei cehoslovac. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele guvernului federal cehoslovac Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer, a primit, miercuri la armiază, pe tovarăşul Vaclav Va­les, vicepreşedinte al guvernului federal cehoslovac, aflat în Româ­nia cu prilejul deschiderii Expo­ziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat tovară­şul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Ceho­slovaciei la Bucureşti. în timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvol­tarea relaţiilor economice româno­­cehoslovace, în avantajul ambelor ţări, în numele guvernului fede­ral cehoslovac, oaspetele a expri­mat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă prietenească. La Miercurea Sibiului Zile de primăvară cu care oamenii locului ştiu să-şi practice meseria, încă de pe acum marea majori­tate a cooperatorilor au efectuat cite 80—100 zile-muncă, realizînd în acest timp un impresionant vo­lum de lucrări. Pregătirea terenu­lui în vederea însămînţărilor a fost făcută la timp şi la un nivel agro­tehnic superior, corespunzător ce­rinţelor agriculturii moderne. Ma­şinile şi celelalte utilaje agricole au funcţionat cu întreaga lor ca­pacitate de lucru. Ca urmare a unei judicioase organizări a mun­cii, însămînţările de primăvară s-au desfăşurat intr-un ritm in­tens. Culturile din prima epocă au fost semănate pînă la 22 aprilie.­­Folosind chibzuit toate forţele de lucru existente în unitate, bucu­­rîndu-se de sprijinul eficient al me­canizatorilor, cooperatori din Mier­curea Sibiului au reuşit ca pînă la 30 IV a.c. să termine semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată, de 212 hectare. O con­tribuţie deosebită la obţinerea a­­cestor rezultate remarcabile au a­­dus printre mulţi alţii, cooperato­rii Ioan Albu, Martin Spielhaup­­ter, Gheorghe Staniţă şi mecani­zatorii loan Lupean, Romulus Bu­­nea şi loan Săliştean. P.S. Şi în alte cooperative din judeţ s-a terminat semănatul po­rumbului. La cooperativa agricolă din Tălmaciu această lucrare a fost încheiată pînă in seara zilei de 30 aprilie, aportul mecanizato­rilor conduşi de şeful de secţie Va­sile Panţuru la efectuarea acestei lucrări fiind hotărîtor. Cooperatorii din Miercurea Si­biului sunt recunoscuţi pentru hăr­nicia lor. Producţiile obţinute aici la principalele plante de cultură, veniturile realizate din celelalte sectoare de activitate sunt mărturii concrete ale seriozităţii şi pasiunii

Next