Tribuna Sibiului, mai 1969 (Anul 2, nr. 373-398)

1969-05-01 / nr. 373

Mai ţii minte, tovarăşe, „hei­­rup-ul“ acela peste un pâmînt sterp, peste o piatră seacă, pes­te stîncile dintre Bumbeşti— Livezeni, cînd generaţia noas­tră de tineri s-a adunat de pes­te tot dîn ţară să facă o măr­turie patriotică şi să dovedeas­că public că societatea socia­listă oferă dreptul fundamen­tal de a ne construi noi înşine viaţa, neatîrnînd de nimeni, ri­­dicîndu-ne fruntea spre ozonul Carpaţilor şi cîştigîndu-ne drep­tul la demnitatea de om? De pe atunci şi de mai îna­inte, mult mai înainte, tinere­tul şi-a dovedit mereu devo­­ţiunea pentru „a fi" în contem­poraneitate prin acţiune şi cu­noaştere. De un sfert de veac, a de­filat mereu, de 1 Mai, sub o ploaie de flori de cireşi şi de măr şi de cais, sub o ploaie de flori vestind roadele tot mai aromate şi mai rotunde ale vii­torului. Noi am devenit mai gravi, mai riguroşi cu noi în­şine dar, cînd e vorba de 1 Mai, cînd e vorba de un botez al faptelor noastre, prin care am vindecat ţara de răni, ne în­toarcem în miezul entuziasmu­lui şi ne desfăşurăm sub ploaia de flori, veşnic tinere, ale mun­ţilor şi cîmpiilor române. Sun­tem­ freamătul unei păduri me­reu tînără, mereu setoasă de azurul înaltului. Şi de aceea ne place să defilăm alături de ti­nereţe, cu tot argintul nostru de la tîmple. Ştim că în anii trecuţi şi în anul acesta şi în anii ce vor veni tineretul din judeţul Sibiu a fost şi va fi prezent pe cîmpul afirmării continue, că a răspuns şi va r­ăspunde prin fapte la chemă­rile vremii. Cunoaştem că şi pentru ei munca înseamnă onoare, ca şi pentru noi. La Sibiu, la Cisna­­die, Răşinari, Mediaş, Cisnă­­dioara, Alma-Geacăş, Cristian, Avrig, Gura Rîului, Agnita, Copşa Mică, la Bîrghiş, în orice colţ al judeţului, tineretul este cea mai dinamică forţă — mai ales în sectoarele industriale. Pe marginea multor drumuri, altă dată pustii, se leagănă astăzi mlădioasele plute plan­tate de tineri. în uzine, în şcoli, pe şantiere tineretul ne oferă mereu acele învieri de timp frumos, acele năvăliri de idei novatoare, acele metafore ale vremii muiate în miezul de foc al înţelepciunii partidului. Prea multe fapte ca să le putem alătura aici unele lingă altele. Inepuizabile chiar. De aceea va trebui să recurgem la simboluri. Maria Bilac — elevă în Tălmaciu, îşi conturea­ză idealul spre marea frumu­seţe a poeziei. Creează. Iată simbolul valabil tuturor cate­goriilor de tineri, indiferent de profesie. Cine nu creează nu mai e tînăr. Tineretul visează poeme pe care în majoritatea lor le încheagă, le oferă lumii ca fiind faptele împlinite ale visurilor. Patima pentru înţelepciune, pentru cunoaştere şi afirmare este principala linie de forţă pe care gravitează tinereţea. Şahul nu este altceva decit un joc al înţelepciunii. Aflaţi deci că numai anul acesta, la „Con­cursul popular de şah“ au par­ticipat peste 6 mii de tineri din judeţ. Şase au fost cîşti­­gătorii acestui concurs al în­ţelepciunii. Şase din şase mii. Alt exemplu simbolic pentru a evidenţia cîtă străduinţă, cită încordare se cere „celor dinţii“ — cîştigătorilor. Ne place a­­ceastă olimpiadă­ selectivă —■ dătătoare de impuls, cu o arie imensă de cernere şi de pune­re în valoare a valorilor, aceas­tă permanentă întrecere crea­toare, în asemenea situaţii ni­meni nu se mai poate limita la efort minim ci apelează la toată forţa creatoare. Olimpia­dele frezorului, strungarului, lăcătuşului, festivalurile cînte­­cului şi dansului, întrecerile sportive, concursurile de iste­ţime şi cunoaştere, iată forme prin care organizaţiile de tine­ret îşi dovedesc marea ambiţie de a pregăti multilateral tine­retul, marea dorinţă de a des­chide celor care păşesc în pri­măvara vieţii gustul cunoaşte­rii. Şirul tuturor manifestărilor din acest an — multe închinate zilei de 1 Mai — este asemă­nător unei cărţi ale cărei file, întoarse una după alta, dezvă­luie fapte lîngă fapte, izbînzi lingă izbînzi. Din niciuna nu lipseşte sentimentul trainic şi respectuos pentru muncă. Nu lipseşte din această carte nici capitolul satisfacţii. Un grup de 17 tineri de la Uzina mecanică Sibiu s-a întors de curînd din­­tr-un schimb de experienţă fă­cut peste hotare la o uzină din Novisad. Purtînd cu ei nobilul sentiment al prieteniei, alţi 40 de tineri fac o călătorie de pa­tru zile în Republica Populară Ungară. Şi mai sunt excursiile la mănăs­tirile din Moldova, la giganţii in­dustriei din Argeş, „Porţile de fier“, Munţii Apuseni, iată alte meleaguri pe care le vor stră­bate tinerii în 1, 2, 3 şi 4 mai. Pe unul din piscurile Munţilor Făgăraşului, în amintirea zilei so­lidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, un grup de tineri vor fixa o placă din marmură. Un alt simbol al recunoaşterii pentru epoca socialistă, epoca afirmării energiilor descătu­şate. Prin faţa tribunelor va defi­la tinereţea. Se vor auzi urale, explozii de cinstire a ţării prin rezultatele muncii. Explozii calme şi înţelepte, şi grave pentru fericirea locuitorilor a­­cestui pămînt, pentru ca lacri­ma timpului amar de altă dată, niciodată, niciodată să nu mai coboare. îţi aminteşti, tovarăşe, „hei­­rup-ul“ acela? Pornisem noi, tinerii. Lupta acerbă cu natu­ra, uneori, zăpezi şuierînd pe la timple, dar totdeauna străduin­ța pentru „a fi“ în contempo­raneitate. Iată-ne defilînd sub ploaia de flori a întîiului Mai —■ ’69, sub lumina călăuzitoare a partidului, sub libertatea sfertului de veac. Defilînd, lăsăm mintea să trudească dincolo de zare, în viitor, iar noi purtăm steagul timpului „a fi", pentru ca pa­tria să rămînă veșnic tînără. G. DUMITRU ♦ o ♦ o ♦ ^ A FI IN CONTEMPO­RANEITATE Peşte nul Tîrnava, o construcţie ingenioasă scurtează mult dru­mul locatarilor noului cartier Gheorghe Gheorghiu-Dej din Mediaş spre centrul oraşului TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 08 m şi apune la 19 h şi 19 m. Vreme frumoasă la început, apoi uşor in­stabilă cu cerul variabil, tempo­rar noros. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 şi 12 grade, iar cele maxime vor oscila între 21 şi 23 grade. TELEVIZIUNE 17.30 Telex TV. 17,40 „Flori de mai“. 18,15 Cîntare patriei şi partidului (versuri). 18.30 Mult mi-e dragă primăvara. 19,00 Telejurnalul de seară. 19.30 „Rapsodia florilor“ — spec­tacol muzical-coregrafic. 20,45 Orele incandescenţei. 21,05 în lumea lui Walt Disney: (desene animate). 21,55 „La iarbă verde“. 22,25 Varietăţi. 22,55 Telejurnalul de noapte. 23,10 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Pe plajele lu­mii (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: La est de Eden (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETU­LUI: Păgînii din Kummerov (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Apoi s-a născut legenda (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Să nu ne despăr­ţim (orele 10,00; 16,30; 18,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Cea mai frumoasă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Apoi s-a născut legenda (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Careta verde (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Ţar şi general (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BAI: Don Gabriel (o­rele 17,00 şi 19,00). COPŞA MICA: POPULAR: Hamlet seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). OCNA SIBIULUI: Război şi pa­ce seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Neînţelesul (orele 17,00 şi 19,00) MUZEE Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Program de vizitare: orele 13—18. Cadru din filmul La est de Eden ÎTRIBUNA SIBIULUI „Pe badea Ion îl cheamă Și-amîndoi sîntem de-o samă“ Foto: FRED NUSS Instantanee din oraşul meu Amiezi cu soare ca un păianjen de aur ce-şi ţese pînza de foc sus de tot, deasupra ultimului cat al bolţii sprijinite pe umerii cetăţii. Şi seri cu apusuri sîngerii. Şi nopţile cu jocuri de neon, fan­tastic proiectate pe ziduri cu ins­cripţii şi blazoane, pe dantelăria podurilor, pe îndrăzneţele vertica­le din cartierele noi. E timpul oraşului prin care plu­teşte vre o pulbere de legendă. Şi legendele sunt mereu tinere. Sunt zilele şi anii şi veacurile pe ale căror trepte păşesc oamenii către tinereţea viitorului. Oamenii cu certitudinile acestui prezent efer­vescent, dens, esenţial. Incandescenţa pînă la alb a oţe­lului reflectă o lume pasionată, desprinsă din fiecare fibră a celor de la gura cuptorului. Turnătorii, încordaţi ca nişte arcuri, mînuiesc acele linguri negre destinate parcă să servească cine ştie ce festin urieşesc. Tăcerea plină de semni­ficaţii a oamenilor e sfîşiată doar de gînduri — concentrate într-un singur punct — şarja. A cîta din seria atîtor victorii? Acum nu se întreabă nimeni. Oţelul va curge, apoi îşi va transfera ritmurile în­­tr-o mie şi una de obiecte nece­sare vieţii şi muncii cotidiene. Vir­tuţile acestor oameni ce se mişcă acum tăcuţi, ca într-un ritual, se multiplică în clocotul materiei din cuptoare. Şi apoi mai departe în mîinile altora... Şarja irumpe într-o supremă în­florire. Un imn închinat omului şi muncii. Osteneala se şterge odată cu su­doarea. Destindere. Un zîmbet ca lumina dimineţii se statorniceşte pe feţele victorioşilor. între o glumă şi un vis aroma unei ţigări răcoreşte plămînul încins. Stă aplecat peste coala de hîr­­tie întinsă pe masă. Rigla, com­pasul, creioanele aleargă de multe ceasuri într-un du-te-vino între­rupt, din cînd în cînd, doar pen­tru cîteva clipe. Linii subţiri de icoană bizantină, cuburi haşurate, spirale. Apoi cîteva cifre care ar vrea parcă să concentreze, ca în­tr-un simbol imaginea universului născut în gîndurile acestui arhi­tect, încă o linie, încă o cifră... Un bloc, o stradă, un cartier... Omul se ridică, priveşte lung semnele de pe coala de hîrtie. De fapt priveşte dincolo de ele — Viaţa care va pulsa în viitoarele sale construcţii. „Aici va locui fa­milia ţesătoarei... Cîte sute de ma­şini vor trece într-o oră pe această autostradă? Aici trebuie plantaţi nişte arbori. Ce faţadă vioaie! Te­renul de joacă al copiilor... Con­fort, civilizaţie...“ Arhitectul se apleacă din nou asupra planşei, încă o linie, un cub, o cifră. Se conturează un vis. Şi visul acesta continuă o reali­tate. Revărsare nezăgăzuită de tinere­ţe şi veselie. Oraşul freamătă. Ze­cile de mii de elevi îşi ţes glasu­rile pure şi paşii în pînza zgomo­tului străzii. După incursiunea de cîteva ore prin miraculoasa lume a cărţilor se întorc spre casă. Au mai cucerit o treaptă a nesfîrşirii, încă un fruct în pomul cunoaşte­rii se va pîrgui, mai apoi, pentru fericire. Şi un gînd al recunoştin­ţei pentru cei care au învins în­tunericul, pentru atîtea şi atîtea generaţii prin care primăvara a­­cestei ţări a ajuns pînă la noi. S. TR. succese ale cinam­­oralelor din județul sibiu Cinematografele din Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Agnita, Răşi­nari, Cristian, Şelimbăr, Tăl­maciu, Avrig, Tîrnava şi Axen­­te Sever şi-au îndeplinit, în primele patru luni ale acestui an, planul de spectacole, spec­tatori şi încasări, realizînd o depășire valorică de peste 200 000 lei. Q3PANORAMIC OPETIŢIONAL­Pe Joi, 1 Mai Sibiu, în după-amiaza zilei, în pădurea Dumbrava, cu prilejul serbării cîmpeneşti, vor avea loc diferite demonstraţii sportive. Cisnădie: începînd cu ora 10.30, terenurile sportive din localitate vor găzdui partide de handbal, fotbal şi volei, în cadrul „Cupei 1 Mai“.­ Vineri, 2 mai Sibiu, înainte de amiază, tot în pădurea Dumbrava, au loc con­cursuri şi jocuri distractive la ca­­re-şi dau concursul sportivi din şc­olile municipiului, sala Şcolii sportive, ora 11, C.S.M. Sibiu — Penicilina Iaşi (partidă restantă din campionatul divizionar A fe­minin de volei); stadion Metalul, ora 15, prima etapă a diviziei de atletism la care participă echipele reprezentative ale judeţelor Dolj, Bihor şi Sibiu; teren Şcoala spor­tivă, ora II, Şcoala sportivă Sibiu — Şcoala sportivă Tg. Jiu (2) — divizie şcolară de handbal. Mediaş, pe terenurile Şcolii sportive, înainte de amiază, se vor desfăşura întreceri şi demonstraţii de handbal, baschet şi judo, iar pe terenul Record, jocuri de fot­bal şi volei. Terenurile sportive din Copşa Mică, Ocna Sibiului, Dumbrăveni şi Agnita găzduiesc, pînă la prînz, întreceri la diferite discipline, ur­mate după-amiaza de „Balul tine­retului“. Cisnădie, în cadrul „Cupei 2 Mai“ se organizează, între orele 10 și 13, confruntări la volei, handbal, fotbal şi tenis de cîmp, la care iau parte elevi din loca­litate. Sîmbătă, 3 mai ATLETISM — Sibiu, stadion Metalul, ora 8, continuă întrece­rile dintre echipele reprezentative ale celor trei judeţe în cadrul di­viziei de,, atletism. HANDBAL — Sibiu: teren Lu­ceafărul, ora 19, C.S.M. II Sibiu — Steaua roşie Sibiu (campionat judeţean feminin). La Cisnădie au loc jocurile fi­nale, pe discipline sportive, dintre cîştigătorii din zilele de 1 şi 2 mai, respectiv desemnarea echipelor şi a sportivilor cărora le revin tro­feele puse în joc — „Cupa 1 Mai“ şi „Cupa 2 mai“. Duminică, 4 mai HANDBAL — Sibiu: teren Lu­ceafărul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Mureşul Tg. Mureş (f) — divizia B, ora 11, Voinţa Sibiu — Sparta Mediaş (f) — campionat judeţean; teren Şcoala sportivă, ora 11, Şcoala sportivă Sibiu — Steaua Bucureşti (m) — campionat divi­zionar şcolar şi de juniori; Cisnă­die, ora 11, Textila Cisnădie — Ştiinţa Lovrin (m) — divizia B. Mediaş: teren Record, ora 10, Re­cord Mediaş — Tricotajul Agnita (f) şi ora 11, Textila Mediaş — Voinţa Sibiu (m) — ambele cam­pionat judeţean. BASCHET — Sibiu: sala Şcolii sportive, ora 10, Şcoala sportivă Sibiu — Şcoala sportivă Craiova (f) — divizia B. FOTBAL — Sibiu: stadion Me­talul, ora 12, C.S.M. Sibiu — C.F.R. Timişoara (divizia B), ora 10, Progresul Sibiu — Arieşul Turda (divizia C); Mediaş: stadion Gaz metan, ora 11, Vitrometan Mediaş — Chimia Făgăraş (divi­zia C); Copşa Mică: stadion 1 Mai, ora 11, Metalul Copşa Mică — Mureşul Deva (divizia C). TIMP DE 5 ZILE (1­ 5 MAI) sălile de sport ale Şcolii sportive şi Grupului şcolar „Independenţa“ din Sibiu găzduiesc cea mai mare confruntare a voleibaliştilor din şcolile profesionale din ţară. La întreceri participă 9 echipe din 7 oraşe şi anume: Bucureşti (2), Bra­şov (2), Brăila, Cluj, Medgidia, Re­şiţa şi Sibiu. Programul posturilor de radio şi televiziune pentru 1 Mai Astăzi, la ora 8,45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct, din Piaţa Aviatorilor din Capitală, mitingul şi demonstraţia oameni­lor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai. Spectacol muzical-sportiv In ziua de 2 mai, începînd cu ora 18, Consiliul judeţean al sin­dicatelor Sibiu organizează pe te­renul sibian Luceafărul, spectaco­lul muzical-sportiv intitulat „Judo şi muzică“, îşi dau concursul: Riky Dandel, Aurelian Ursea, Reinhold, Kast, Marcela Marica, Elena Ono­­fre, Daniela Turcan, Puiu Marcu şi orchestrele întreprinderii „13 Decembrie şi „Solaris“; demon­straţiile de judo vor fi susţinute de echipele de juniori şi seniori ale asociaţiilor Ştiinţa şi Geamuri din Mediaş, finaliste ale campio­natului naţional pe anul 1969. (în caz de timp nefavorabil spectaco­lul va avea loc la aceeaşi oră la sala Şcolii sportive). La oglindă, un cald dialog in­tim înaintea ieşirii la joc Rezultatele concursului Pronoexpres nr. 18, din 30 aprilie a. c. Extragerea I: 26, 20, 23, 32, 5, 28. Fond de premii: 436 532 lei Extragerea a II-a: 45, 3, 5, 7, 15, 19, 11 Fond de premii: 356 772 lei Anul H, nr. 373 La sfîrşitul lunii aprilie, cio­banii din Boiţa şi Tălmăcel pornesc spre munte, după ce, în ultima duminică petrecută împreună cu satul, s-a prăz­­nuit de către toată obştea, săr­bătoarea tradiţională a ple­cării. în această nuntă de fiecare an cu muntele, mireasa rămîne frumoasă şi tăcută. Atunci, se cere s-o îmbunezi vorbindu-i cu cîntecul păsărilor, cu sunetul difuz, de fond, al frunzelor foş­nitoare, cu intensitatea vîntului spart în muchii de piatră. Aşa s-a născut legenda din vechime a fluierului, acest to­tem cu semnificaţii adinei, u­­mane, al locuitorilor celor două amintite aşezări aflate în par­tea dinspre Olt a Mărginimii. Aici, fiecare casă îşi are fluie­rul său, asemeni unui har pro­tector, vuind cu glas tainic, în­ţeles cu sufletul curat, despre nostalgia munţilor ... De la prima participare la concursul artiştilor amatori, formaţia celor 50 de fluieraşi din Boiţa — Tălmăcel s-a do­vedit a fi excelentă. Graţie pa­siunii cu care s-a lucrat, la fo­cul îmbărbătător al acestei ini­ţiative de largi resurse locale, s-a reuşit dificila operaţie de unificare a talentului nativ al cîntatului din fluier („fiecare fluieraș este o personalitate interpretativă distinctă“ — ne mărturisea Mircea Verdeș, di­rectorul căminului cultural) în­tr-o omogenizare de ansamblu. „Fluierul de ” prin eliminarea broderiilor me­lodice neintegrabile ideii fun­­damentale, printr-un lucru ne­obosit la perfecţiunea sonoră a instrumentului. Printr-un in­structaj atent şi răbdător s-a atins treapta muzicală a „ra­ţionalizării“, a asimilării culte a acestui instrument, specific vocaţiilor spontane, lipsei de canon, fluxului meandric al in­spiraţiei directe. Este impresionant elanul şi încrederea pe care fluieraşii înşişi le-au investit cu dăruire în această întreprindere de mîndrie a satelor lor. Un me­rit grăitor la sudura formaţiei l-au înscris o seamă dintre in­terpreţii mai buni mînuitori, in­­struind spontan, în datele teh­nicii primare a fluierului, pe alţii încă nu suficient deprinşi. Printre aceşti voluntari ai en­tuziasmului se cer amintiţi Do­­roftei Boieriu, Dumitru Stroi­­lă, Ioan Barbara, Nicolae Dră­­guş, ultimul un excelent inter­pret din fluier şi ocarină. Pe Mihai Neghină (54 de­­ ani), component al echipei, l-am găsit „nepregătit“ să întîmpine, după cum ar fi vrut, oaspeţi. Venea de la lucru şi se bucura stingherit că am venit pe ne­aşteptate. L-am rugat să ne cînte ceva din fluier şi­­Se stră­duia, după ce-i adusese cineva fluierul de acasă (unde-l ţinea „la geam“, ca un obiect de mare cinste), să închege „at­mosfera“. Şi, într-o tăcere de ritual am ascultat glas venit de peşte , vremi: „Mi-a trimis mîndruţa dor Pe-o foaie din via lor, I-am trimis doru-acasă Pe-o foaie din via noastră, la-ţi mîndră doru-napoi Şi nu mai fă năcaz la oi Că io-s copil dezmierdat Cu doru nu-s învăţat, Căci doru mîndrei cînd vine Nu mi-l poate opri nime. Nici cioban cu fluiera Nici ceteraş cu cetera“. După care, badea Mihai Ne­ghină a cîntat un timp din flu­ier, fără să ne privească, apoi, parcă amintindu-şi, a început să ne „zică“ un cîntec de dor al fetei după flăcăul plecat în munţi: „Drag mi-i vara să mă duc Printre codri să-mi apuc Să-mi aud codrui foşnind, Păsărelele cîntînd, Să-mi aştept pe bădiţa Să coboare cu turma. Să coboare-ncetişor La stejar, lîngă izvor, Să-mi cînte cu fluiera Să-mi stîmpere inima, Să-mi cînte cu fluiera Să-mi stimpere doru“. Fluierul este mereu prezent, la orice ocazii, în viaţa coti­diană a satelor. Prin el se în­veseleşte atmosfera la momen­tele sărbătoreşti, prin el se de­gajează un plus de simţire cu ocazia diferitelor obiceiuri tra­diţionale. Cîntatul din fluier îşi păs­trează parfumul aparte al ri­tualului coborit din necesitate, izvorît din caracterul produc­ţiei economice. Dovada imedia­tă: copiii neînvăţaţi la ei nu ştiu încă să cînte din fluier. Mai apoi, fluierul este îngrijit cu un dichis afectuos, chiar dacă, precum în cazul întregii formaţii, a fost confecţionat de renumitul meşter Dumitru Tăr­­tăreanu, din Vaideeni ... Aşadar, destinul oamenilor de pe acele locuri se înscrie sim­bolic în preţul omenesc al „fluierului de aur“ ... TITU POPESCU

Next