Tribuna Sibiului, mai 1969 (Anul 2, nr. 373-398)
1969-05-01 / nr. 373
Mai ţii minte, tovarăşe, „heirup-ul“ acela peste un pâmînt sterp, peste o piatră seacă, peste stîncile dintre Bumbeşti— Livezeni, cînd generaţia noastră de tineri s-a adunat de peste tot dîn ţară să facă o mărturie patriotică şi să dovedească public că societatea socialistă oferă dreptul fundamental de a ne construi noi înşine viaţa, neatîrnînd de nimeni, ridicîndu-ne fruntea spre ozonul Carpaţilor şi cîştigîndu-ne dreptul la demnitatea de om? De pe atunci şi de mai înainte, mult mai înainte, tineretul şi-a dovedit mereu devoţiunea pentru „a fi" în contemporaneitate prin acţiune şi cunoaştere. De un sfert de veac, a defilat mereu, de 1 Mai, sub o ploaie de flori de cireşi şi de măr şi de cais, sub o ploaie de flori vestind roadele tot mai aromate şi mai rotunde ale viitorului. Noi am devenit mai gravi, mai riguroşi cu noi înşine dar, cînd e vorba de 1 Mai, cînd e vorba de un botez al faptelor noastre, prin care am vindecat ţara de răni, ne întoarcem în miezul entuziasmului şi ne desfăşurăm sub ploaia de flori, veşnic tinere, ale munţilor şi cîmpiilor române. Suntem freamătul unei păduri mereu tînără, mereu setoasă de azurul înaltului. Şi de aceea ne place să defilăm alături de tinereţe, cu tot argintul nostru de la tîmple. Ştim că în anii trecuţi şi în anul acesta şi în anii ce vor veni tineretul din judeţul Sibiu a fost şi va fi prezent pe cîmpul afirmării continue, că a răspuns şi va răspunde prin fapte la chemările vremii. Cunoaştem că şi pentru ei munca înseamnă onoare, ca şi pentru noi. La Sibiu, la Cisnadie, Răşinari, Mediaş, Cisnădioara, Alma-Geacăş, Cristian, Avrig, Gura Rîului, Agnita, Copşa Mică, la Bîrghiş, în orice colţ al judeţului, tineretul este cea mai dinamică forţă — mai ales în sectoarele industriale. Pe marginea multor drumuri, altă dată pustii, se leagănă astăzi mlădioasele plute plantate de tineri. în uzine, în şcoli, pe şantiere tineretul ne oferă mereu acele învieri de timp frumos, acele năvăliri de idei novatoare, acele metafore ale vremii muiate în miezul de foc al înţelepciunii partidului. Prea multe fapte ca să le putem alătura aici unele lingă altele. Inepuizabile chiar. De aceea va trebui să recurgem la simboluri. Maria Bilac — elevă în Tălmaciu, îşi conturează idealul spre marea frumuseţe a poeziei. Creează. Iată simbolul valabil tuturor categoriilor de tineri, indiferent de profesie. Cine nu creează nu mai e tînăr. Tineretul visează poeme pe care în majoritatea lor le încheagă, le oferă lumii ca fiind faptele împlinite ale visurilor. Patima pentru înţelepciune, pentru cunoaştere şi afirmare este principala linie de forţă pe care gravitează tinereţea. Şahul nu este altceva decit un joc al înţelepciunii. Aflaţi deci că numai anul acesta, la „Concursul popular de şah“ au participat peste 6 mii de tineri din judeţ. Şase au fost cîştigătorii acestui concurs al înţelepciunii. Şase din şase mii. Alt exemplu simbolic pentru a evidenţia cîtă străduinţă, cită încordare se cere „celor dinţii“ — cîştigătorilor. Ne place această olimpiadă selectivă —■ dătătoare de impuls, cu o arie imensă de cernere şi de punere în valoare a valorilor, această permanentă întrecere creatoare, în asemenea situaţii nimeni nu se mai poate limita la efort minim ci apelează la toată forţa creatoare. Olimpiadele frezorului, strungarului, lăcătuşului, festivalurile cîntecului şi dansului, întrecerile sportive, concursurile de isteţime şi cunoaştere, iată forme prin care organizaţiile de tineret îşi dovedesc marea ambiţie de a pregăti multilateral tineretul, marea dorinţă de a deschide celor care păşesc în primăvara vieţii gustul cunoaşterii. Şirul tuturor manifestărilor din acest an — multe închinate zilei de 1 Mai — este asemănător unei cărţi ale cărei file, întoarse una după alta, dezvăluie fapte lîngă fapte, izbînzi lingă izbînzi. Din niciuna nu lipseşte sentimentul trainic şi respectuos pentru muncă. Nu lipseşte din această carte nici capitolul satisfacţii. Un grup de 17 tineri de la Uzina mecanică Sibiu s-a întors de curînd dintr-un schimb de experienţă făcut peste hotare la o uzină din Novisad. Purtînd cu ei nobilul sentiment al prieteniei, alţi 40 de tineri fac o călătorie de patru zile în Republica Populară Ungară. Şi mai sunt excursiile la mănăstirile din Moldova, la giganţii industriei din Argeş, „Porţile de fier“, Munţii Apuseni, iată alte meleaguri pe care le vor străbate tinerii în 1, 2, 3 şi 4 mai. Pe unul din piscurile Munţilor Făgăraşului, în amintirea zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, un grup de tineri vor fixa o placă din marmură. Un alt simbol al recunoaşterii pentru epoca socialistă, epoca afirmării energiilor descătuşate. Prin faţa tribunelor va defila tinereţea. Se vor auzi urale, explozii de cinstire a ţării prin rezultatele muncii. Explozii calme şi înţelepte, şi grave pentru fericirea locuitorilor acestui pămînt, pentru ca lacrima timpului amar de altă dată, niciodată, niciodată să nu mai coboare. îţi aminteşti, tovarăşe, „heirup-ul“ acela? Pornisem noi, tinerii. Lupta acerbă cu natura, uneori, zăpezi şuierînd pe la timple, dar totdeauna străduința pentru „a fi“ în contemporaneitate. Iată-ne defilînd sub ploaia de flori a întîiului Mai —■ ’69, sub lumina călăuzitoare a partidului, sub libertatea sfertului de veac. Defilînd, lăsăm mintea să trudească dincolo de zare, în viitor, iar noi purtăm steagul timpului „a fi", pentru ca patria să rămînă veșnic tînără. G. DUMITRU ♦ o ♦ o ♦ ^ A FI IN CONTEMPORANEITATE Peşte nul Tîrnava, o construcţie ingenioasă scurtează mult drumul locatarilor noului cartier Gheorghe Gheorghiu-Dej din Mediaş spre centrul oraşului TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 08 m şi apune la 19 h şi 19 m. Vreme frumoasă la început, apoi uşor instabilă cu cerul variabil, temporar noros. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 şi 12 grade, iar cele maxime vor oscila între 21 şi 23 grade. TELEVIZIUNE 17.30 Telex TV. 17,40 „Flori de mai“. 18,15 Cîntare patriei şi partidului (versuri). 18.30 Mult mi-e dragă primăvara. 19,00 Telejurnalul de seară. 19.30 „Rapsodia florilor“ — spectacol muzical-coregrafic. 20,45 Orele incandescenţei. 21,05 în lumea lui Walt Disney: (desene animate). 21,55 „La iarbă verde“. 22,25 Varietăţi. 22,55 Telejurnalul de noapte. 23,10 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Pe plajele lumii (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: La est de Eden (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Păgînii din Kummerov (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Apoi s-a născut legenda (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Să nu ne despărţim (orele 10,00; 16,30; 18,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Cea mai frumoasă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Apoi s-a născut legenda (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Careta verde (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Ţar şi general (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA BAI: Don Gabriel (orele 17,00 şi 19,00). COPŞA MICA: POPULAR: Hamlet seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). OCNA SIBIULUI: Război şi pace seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Neînţelesul (orele 17,00 şi 19,00) MUZEE Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Program de vizitare: orele 13—18. Cadru din filmul La est de Eden ÎTRIBUNA SIBIULUI „Pe badea Ion îl cheamă Și-amîndoi sîntem de-o samă“ Foto: FRED NUSS Instantanee din oraşul meu Amiezi cu soare ca un păianjen de aur ce-şi ţese pînza de foc sus de tot, deasupra ultimului cat al bolţii sprijinite pe umerii cetăţii. Şi seri cu apusuri sîngerii. Şi nopţile cu jocuri de neon, fantastic proiectate pe ziduri cu inscripţii şi blazoane, pe dantelăria podurilor, pe îndrăzneţele verticale din cartierele noi. E timpul oraşului prin care pluteşte vre o pulbere de legendă. Şi legendele sunt mereu tinere. Sunt zilele şi anii şi veacurile pe ale căror trepte păşesc oamenii către tinereţea viitorului. Oamenii cu certitudinile acestui prezent efervescent, dens, esenţial. Incandescenţa pînă la alb a oţelului reflectă o lume pasionată, desprinsă din fiecare fibră a celor de la gura cuptorului. Turnătorii, încordaţi ca nişte arcuri, mînuiesc acele linguri negre destinate parcă să servească cine ştie ce festin urieşesc. Tăcerea plină de semnificaţii a oamenilor e sfîşiată doar de gînduri — concentrate într-un singur punct — şarja. A cîta din seria atîtor victorii? Acum nu se întreabă nimeni. Oţelul va curge, apoi îşi va transfera ritmurile într-o mie şi una de obiecte necesare vieţii şi muncii cotidiene. Virtuţile acestor oameni ce se mişcă acum tăcuţi, ca într-un ritual, se multiplică în clocotul materiei din cuptoare. Şi apoi mai departe în mîinile altora... Şarja irumpe într-o supremă înflorire. Un imn închinat omului şi muncii. Osteneala se şterge odată cu sudoarea. Destindere. Un zîmbet ca lumina dimineţii se statorniceşte pe feţele victorioşilor. între o glumă şi un vis aroma unei ţigări răcoreşte plămînul încins. Stă aplecat peste coala de hîrtie întinsă pe masă. Rigla, compasul, creioanele aleargă de multe ceasuri într-un du-te-vino întrerupt, din cînd în cînd, doar pentru cîteva clipe. Linii subţiri de icoană bizantină, cuburi haşurate, spirale. Apoi cîteva cifre care ar vrea parcă să concentreze, ca într-un simbol imaginea universului născut în gîndurile acestui arhitect, încă o linie, încă o cifră... Un bloc, o stradă, un cartier... Omul se ridică, priveşte lung semnele de pe coala de hîrtie. De fapt priveşte dincolo de ele — Viaţa care va pulsa în viitoarele sale construcţii. „Aici va locui familia ţesătoarei... Cîte sute de maşini vor trece într-o oră pe această autostradă? Aici trebuie plantaţi nişte arbori. Ce faţadă vioaie! Terenul de joacă al copiilor... Confort, civilizaţie...“ Arhitectul se apleacă din nou asupra planşei, încă o linie, un cub, o cifră. Se conturează un vis. Şi visul acesta continuă o realitate. Revărsare nezăgăzuită de tinereţe şi veselie. Oraşul freamătă. Zecile de mii de elevi îşi ţes glasurile pure şi paşii în pînza zgomotului străzii. După incursiunea de cîteva ore prin miraculoasa lume a cărţilor se întorc spre casă. Au mai cucerit o treaptă a nesfîrşirii, încă un fruct în pomul cunoaşterii se va pîrgui, mai apoi, pentru fericire. Şi un gînd al recunoştinţei pentru cei care au învins întunericul, pentru atîtea şi atîtea generaţii prin care primăvara acestei ţări a ajuns pînă la noi. S. TR. succese ale cinamoralelor din județul sibiu Cinematografele din Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Agnita, Răşinari, Cristian, Şelimbăr, Tălmaciu, Avrig, Tîrnava şi Axente Sever şi-au îndeplinit, în primele patru luni ale acestui an, planul de spectacole, spectatori şi încasări, realizînd o depășire valorică de peste 200 000 lei. Q3PANORAMIC OPETIŢIONALPe Joi, 1 Mai Sibiu, în după-amiaza zilei, în pădurea Dumbrava, cu prilejul serbării cîmpeneşti, vor avea loc diferite demonstraţii sportive. Cisnădie: începînd cu ora 10.30, terenurile sportive din localitate vor găzdui partide de handbal, fotbal şi volei, în cadrul „Cupei 1 Mai“. Vineri, 2 mai Sibiu, înainte de amiază, tot în pădurea Dumbrava, au loc concursuri şi jocuri distractive la care-şi dau concursul sportivi din şcolile municipiului, sala Şcolii sportive, ora 11, C.S.M. Sibiu — Penicilina Iaşi (partidă restantă din campionatul divizionar A feminin de volei); stadion Metalul, ora 15, prima etapă a diviziei de atletism la care participă echipele reprezentative ale judeţelor Dolj, Bihor şi Sibiu; teren Şcoala sportivă, ora II, Şcoala sportivă Sibiu — Şcoala sportivă Tg. Jiu (2) — divizie şcolară de handbal. Mediaş, pe terenurile Şcolii sportive, înainte de amiază, se vor desfăşura întreceri şi demonstraţii de handbal, baschet şi judo, iar pe terenul Record, jocuri de fotbal şi volei. Terenurile sportive din Copşa Mică, Ocna Sibiului, Dumbrăveni şi Agnita găzduiesc, pînă la prînz, întreceri la diferite discipline, urmate după-amiaza de „Balul tineretului“. Cisnădie, în cadrul „Cupei 2 Mai“ se organizează, între orele 10 și 13, confruntări la volei, handbal, fotbal şi tenis de cîmp, la care iau parte elevi din localitate. Sîmbătă, 3 mai ATLETISM — Sibiu, stadion Metalul, ora 8, continuă întrecerile dintre echipele reprezentative ale celor trei judeţe în cadrul diviziei de,, atletism. HANDBAL — Sibiu: teren Luceafărul, ora 19, C.S.M. II Sibiu — Steaua roşie Sibiu (campionat judeţean feminin). La Cisnădie au loc jocurile finale, pe discipline sportive, dintre cîştigătorii din zilele de 1 şi 2 mai, respectiv desemnarea echipelor şi a sportivilor cărora le revin trofeele puse în joc — „Cupa 1 Mai“ şi „Cupa 2 mai“. Duminică, 4 mai HANDBAL — Sibiu: teren Luceafărul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Mureşul Tg. Mureş (f) — divizia B, ora 11, Voinţa Sibiu — Sparta Mediaş (f) — campionat judeţean; teren Şcoala sportivă, ora 11, Şcoala sportivă Sibiu — Steaua Bucureşti (m) — campionat divizionar şcolar şi de juniori; Cisnădie, ora 11, Textila Cisnădie — Ştiinţa Lovrin (m) — divizia B. Mediaş: teren Record, ora 10, Record Mediaş — Tricotajul Agnita (f) şi ora 11, Textila Mediaş — Voinţa Sibiu (m) — ambele campionat judeţean. BASCHET — Sibiu: sala Şcolii sportive, ora 10, Şcoala sportivă Sibiu — Şcoala sportivă Craiova (f) — divizia B. FOTBAL — Sibiu: stadion Metalul, ora 12, C.S.M. Sibiu — C.F.R. Timişoara (divizia B), ora 10, Progresul Sibiu — Arieşul Turda (divizia C); Mediaş: stadion Gaz metan, ora 11, Vitrometan Mediaş — Chimia Făgăraş (divizia C); Copşa Mică: stadion 1 Mai, ora 11, Metalul Copşa Mică — Mureşul Deva (divizia C). TIMP DE 5 ZILE (1 5 MAI) sălile de sport ale Şcolii sportive şi Grupului şcolar „Independenţa“ din Sibiu găzduiesc cea mai mare confruntare a voleibaliştilor din şcolile profesionale din ţară. La întreceri participă 9 echipe din 7 oraşe şi anume: Bucureşti (2), Braşov (2), Brăila, Cluj, Medgidia, Reşiţa şi Sibiu. Programul posturilor de radio şi televiziune pentru 1 Mai Astăzi, la ora 8,45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct, din Piaţa Aviatorilor din Capitală, mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai. Spectacol muzical-sportiv In ziua de 2 mai, începînd cu ora 18, Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu organizează pe terenul sibian Luceafărul, spectacolul muzical-sportiv intitulat „Judo şi muzică“, îşi dau concursul: Riky Dandel, Aurelian Ursea, Reinhold, Kast, Marcela Marica, Elena Onofre, Daniela Turcan, Puiu Marcu şi orchestrele întreprinderii „13 Decembrie şi „Solaris“; demonstraţiile de judo vor fi susţinute de echipele de juniori şi seniori ale asociaţiilor Ştiinţa şi Geamuri din Mediaş, finaliste ale campionatului naţional pe anul 1969. (în caz de timp nefavorabil spectacolul va avea loc la aceeaşi oră la sala Şcolii sportive). La oglindă, un cald dialog intim înaintea ieşirii la joc Rezultatele concursului Pronoexpres nr. 18, din 30 aprilie a. c. Extragerea I: 26, 20, 23, 32, 5, 28. Fond de premii: 436 532 lei Extragerea a II-a: 45, 3, 5, 7, 15, 19, 11 Fond de premii: 356 772 lei Anul H, nr. 373 La sfîrşitul lunii aprilie, ciobanii din Boiţa şi Tălmăcel pornesc spre munte, după ce, în ultima duminică petrecută împreună cu satul, s-a prăznuit de către toată obştea, sărbătoarea tradiţională a plecării. în această nuntă de fiecare an cu muntele, mireasa rămîne frumoasă şi tăcută. Atunci, se cere s-o îmbunezi vorbindu-i cu cîntecul păsărilor, cu sunetul difuz, de fond, al frunzelor foşnitoare, cu intensitatea vîntului spart în muchii de piatră. Aşa s-a născut legenda din vechime a fluierului, acest totem cu semnificaţii adinei, umane, al locuitorilor celor două amintite aşezări aflate în partea dinspre Olt a Mărginimii. Aici, fiecare casă îşi are fluierul său, asemeni unui har protector, vuind cu glas tainic, înţeles cu sufletul curat, despre nostalgia munţilor ... De la prima participare la concursul artiştilor amatori, formaţia celor 50 de fluieraşi din Boiţa — Tălmăcel s-a dovedit a fi excelentă. Graţie pasiunii cu care s-a lucrat, la focul îmbărbătător al acestei iniţiative de largi resurse locale, s-a reuşit dificila operaţie de unificare a talentului nativ al cîntatului din fluier („fiecare fluieraș este o personalitate interpretativă distinctă“ — ne mărturisea Mircea Verdeș, directorul căminului cultural) într-o omogenizare de ansamblu. „Fluierul de ” prin eliminarea broderiilor melodice neintegrabile ideii fundamentale, printr-un lucru neobosit la perfecţiunea sonoră a instrumentului. Printr-un instructaj atent şi răbdător s-a atins treapta muzicală a „raţionalizării“, a asimilării culte a acestui instrument, specific vocaţiilor spontane, lipsei de canon, fluxului meandric al inspiraţiei directe. Este impresionant elanul şi încrederea pe care fluieraşii înşişi le-au investit cu dăruire în această întreprindere de mîndrie a satelor lor. Un merit grăitor la sudura formaţiei l-au înscris o seamă dintre interpreţii mai buni mînuitori, instruind spontan, în datele tehnicii primare a fluierului, pe alţii încă nu suficient deprinşi. Printre aceşti voluntari ai entuziasmului se cer amintiţi Doroftei Boieriu, Dumitru Stroilă, Ioan Barbara, Nicolae Drăguş, ultimul un excelent interpret din fluier şi ocarină. Pe Mihai Neghină (54 de ani), component al echipei, l-am găsit „nepregătit“ să întîmpine, după cum ar fi vrut, oaspeţi. Venea de la lucru şi se bucura stingherit că am venit pe neaşteptate. L-am rugat să ne cînte ceva din fluier şiSe străduia, după ce-i adusese cineva fluierul de acasă (unde-l ţinea „la geam“, ca un obiect de mare cinste), să închege „atmosfera“. Şi, într-o tăcere de ritual am ascultat glas venit de peşte , vremi: „Mi-a trimis mîndruţa dor Pe-o foaie din via lor, I-am trimis doru-acasă Pe-o foaie din via noastră, la-ţi mîndră doru-napoi Şi nu mai fă năcaz la oi Că io-s copil dezmierdat Cu doru nu-s învăţat, Căci doru mîndrei cînd vine Nu mi-l poate opri nime. Nici cioban cu fluiera Nici ceteraş cu cetera“. După care, badea Mihai Neghină a cîntat un timp din fluier, fără să ne privească, apoi, parcă amintindu-şi, a început să ne „zică“ un cîntec de dor al fetei după flăcăul plecat în munţi: „Drag mi-i vara să mă duc Printre codri să-mi apuc Să-mi aud codrui foşnind, Păsărelele cîntînd, Să-mi aştept pe bădiţa Să coboare cu turma. Să coboare-ncetişor La stejar, lîngă izvor, Să-mi cînte cu fluiera Să-mi stîmpere inima, Să-mi cînte cu fluiera Să-mi stimpere doru“. Fluierul este mereu prezent, la orice ocazii, în viaţa cotidiană a satelor. Prin el se înveseleşte atmosfera la momentele sărbătoreşti, prin el se degajează un plus de simţire cu ocazia diferitelor obiceiuri tradiţionale. Cîntatul din fluier îşi păstrează parfumul aparte al ritualului coborit din necesitate, izvorît din caracterul producţiei economice. Dovada imediată: copiii neînvăţaţi la ei nu ştiu încă să cînte din fluier. Mai apoi, fluierul este îngrijit cu un dichis afectuos, chiar dacă, precum în cazul întregii formaţii, a fost confecţionat de renumitul meşter Dumitru Tărtăreanu, din Vaideeni ... Aşadar, destinul oamenilor de pe acele locuri se înscrie simbolic în preţul omenesc al „fluierului de aur“ ... TITU POPESCU