Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)
1969-07-01 / nr. 424
Comuniştii■ întrecerilor In ziua cînd în adunarea generală extraordinară a organizaţiei de partid comuniştii de la întreprinderea „Flamurai roşie“ — dezbăteau documentelelaborate în vederea celui de-al TMI-lea Congres al P.C.R. în ziarul nostru apărea o informaţie caremenţiona că întreprinderea şi-a realizat planul semestrial la toţi indicatorii cu cinci zile, înainte, de termen. Anunţind realizarea producţiei globale şi marfă în proporţie de 102,8 la sută, ceea ce echivalează cu 2 264 000 lei peste plan, colectivul de muncă, comuniştii de la „Flaro“ au trăit una din intensele lor împliniri în concertul dinamic al întrecerii. FLARO —marcă de prestigiu a unei întreprinderi sibiene, în anii 1967 - 1968 şi-a depăşit prevederile la producţia globală cu 33 de milioane lei iar la beneficii cu 11 milioane. Vorbeşte comunistul Victor Comăniciu, îşi exprimă adeziunea faţă de politica şiinţifică a partidului nostru.Rnalizează posibilităţile de valorificare a tuturor resurselor din întreprindere, astfel ca întreg colectivul, de muncă săşi aducă o contribuţie maximă la traducerea în viaţă a vastului program de dezvoltare multilaterală a ţării. Vorbitorul remarcă faptul că, prin grija statului, întreprinderea a fost complet rreconstruită şi reutilată. De aceea, prevederile anului 1969 arată că nivelul cincinalului va fi depăşit cu circa 40 de milioane. Discuţia e orientată în general pe sarcinile de viitor. Ce va trebui făcut? In anii 1971 —1975 valoarea producţiei globale va trebui să crească cu 104,6 la sută, 65,4 la sută din sporulde producţie urmează a se realizal pe seama creşterii productivităţii muncii. Comuniştii de la „Flaro” n-au dat dovadă de automulţumire. Spiritul critic a atacat cu responsabilitate lipsurile care se cer lichiitate pentru ca sarcinile de actualitate şi de perspectivă să fie îndeplinite în întregime. Maistrul Johann Schuller arăta că în documente se ia oatitudine critică faţă de risipa de materiale, faţă de preţul de cost ridicat. „La noi, în secţia stilouri - spunea vorbitorul — trebuie să facem mai sufletul socialiste mult pentru calitatea produselor. In 1971 — primul an al cincinalului viitor — secţia noastră va produce 2 300 000 de stilouri, 15 mii. pixuri şi 30 mii. mine rezervă. Desigur, cifrele sunt frumoase, dar pentru a ieşi din anonimat trebuie să facem un salt impetuos în privinţa calităţii“. Şedinţa se desfăşoară în sala din incinta întreprinderii. Dincolo de ziduri se aude zumzetul permanent al maşinilor. Acolo şi aici în sală se află şi cei 22 de muncitori care au primit în 1968 Medalia Muncii. Acolo şi în sală se află şi cei 253 de fruntaşi în întrecerea socialistă. Gheorghe Aleman, Constantin Mihalache, Oliviu Ciulea, Gheorghe Roth, Regina Toma, Eugen Ambruş, iată cîteva nume de medaliaţi şi fruntaşi permanenţi ai întreprinderii. Exprimîndu-şi totala adeziune pentru prevederile Proiectului de Directive, inginerul Nicolae Nichimiş arată că pentru diversificarea accesoriilor de metal sunt prevăzute o serie de utilaje noi, moderne. Dar, aşa cum arăta şi tovarăşul Erwin Wächter, promovarea progresului tehnic nu trebuie să se facă numai prin utilajele moderne primite din afară. E necesară lărgirea ariei de cercetare ştiinţifică în întreprindere, unde s-au mai făcut cercetări dar nu cu cele mai bune rezultate. Ţinind cont de profilul întreprinderii, vorbitorii au subliniat ca o necesitate acută scurtarea termenului de cercetare. O concretizare a acestor idei sunt angajamentele. In cinstea Congresului întreprinderea va da în folosinţă încă 900 mp spaţiu în care vor fi montate noile utilaje pentru secţia metal. De asemenea, pînă la finele anului 1976, colectivul de conducere al întreprinderii s-a angajat să mecanizeze şi să automatizeze întregul proces tehnologic. In mod deosebit subliniază concentrarea eforturilor pentru un progres mai rapid Silvestru Moldovan — directorul întreprinderii. „Politica partidului e politica noastră — spunea vorbitorul — de aceea o susţinem cu toată dragostea, de aceea luptăm s-o înfăp •’Contiinuare in pas a III D. GEMENEL ÎN A TUTUROR DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI - DEZBATERE A COMUNIȘTILOR, OAMENILOR MUNCII CONGRES bibliotelcadastral SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI.VA I .:U. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN STBÎU AC T.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr.424 Marţi, 1 iulie 1969, 4 pagini, 30 Bani CUVINT PĂTRUNSE DE RĂSPUNDERE însufleţiţi de grandiosul program al continuei dezvoltări a României socialiste pe calea progresului, civilizaţiei şi bunăstării, înfăţişat în Teze şi Proiectul de Directive, comuniştii de la „Mătasea roşie“ Cisnădie şi-au exprimat adeziunea unanimă faţă de prevederile cuprinse în cele două documente, hotărîrea lor fermă de a munci neobosit pentru a le transpune în viaţă. „Dezbatem astăzi documente de însemnătate excepţională pentru noi toţi — şi-a început cuvîntul Mircea Şolea, secretarul comitetului de partid. Este nu numai un minunat prilej de a ne exprima încă o dată adeziunea fierbinte faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, ci, totodată, de a ne aduce contribuţia la elaborarea programului de dezvoltare a României socialiste. Am reţinut faptul că prevederile Congresului al IX-lea s-au îndeplinit şi se îndeplinesc în mod ritmic. Dacă ne referim numai la întreprinderea noastră, în perioada actualului cincinal, ea a beneficiat de peste 19 milioane lei investiţii pentru construirea noii hale de finisaj, reutilarea ţesătoriei cu 71 războaie noi, construirea unei vopsitorii de fire şi achiziţionarea unui agregat de vopsit fire în bobină sub presiune tip „Obermayer“ şi elitele, care au făcut ca, în perioada 1966—1969, principalii indicatori să sporească în mod simţitor: valoarea producţiei globale cu 36,87 la sută şi 40,61 la sută valoarea producţiei marfă, cu 30,76 la sută productivitatea muncii şi 217,34 la sută la beneficii. Producţia fizică a sporit cu 21 mii mp ţesături. Cifrele arătate reflectă în mod pregnant dezvoltarea dinamică a întreprinderii, iar rezultatele obţinute la sfîrşitul primelor 5 luni din acest an, demonstrează acelaşi lucru“. „Entuziasmul cu care aprobăm documentele Congresului al X-lea este întărit de convingerea noastră că toate prevederile incluse în Teze şi Proiectul de Directive vor fi îndeplinite, că ele vor urca patria noastră pe culmi tot mai înalte ale progresului şi bunăstării — spunea Iosif Tatu, şeful secţiei ţesătorie. Convingerea mea este întemeiată pe spiritul ştiinţific cu care partidul nostru îşi elaborează politica, toate măsurile fiind iniţiate pe baza unei cunoaşteri aprofundate a realităţii, a consultării maselor, ceea ce chezăşuieşte realizarea lor. „Am studiat cu multă atenţie documentele pentru cel de-al X-lea Congres — spunea Ioan Dărăban, ajutor de maistru. Mi-a atras atenţia în mod deosebit în documente sublinierea necesităţii de a se accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a întreprinderilor“. în cuvîntul său ing. Hie Dănilă, inginerul şef al întreprinderii arată, printre altele: „Tezele şi Proiectul de Directive cuprind sarcini mobilizatoare pentru următorii ani, cu care mă declar de acord. Sarcini sporite sunt prevăzute pe perioada următoare şi pentru întreprinderea noastră. Investiţiile de 45 milioane pentru perioada 1971—1975 sunt necesare reutilării fabricii cu 146 războaie şi achiziţionarea a 33 războaie noi, construirea unei magazii, grup social etc. Pînă în 1980 întreprinderea noastră va fi reutilată complet. „Studiind cu deosebită atenţie Tezele şi Proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al partidului, am reţinut faptul că în anii următori se vor face eforturi şi mai mari pentru sporirea spaţiului de locuit — spunea muncitorul lăcătuş Karol Müller. Acest lucru este absolut necesar şi pentru oraşul nostru. Este adevărat că în 1969 a sporit cu mult volumul investiţiilor pentru construcţii de locuinţe, faţă de ceilalţi ani, dar cerinţele sunt cu mult mai mari. în documente se subliniază că unităţile agricole trebuie să-şi realizeze cu mai multă răspundere sarcinile de plan, contractările cu statul. Intr-adevăr numai în acest fel se poate asigura o mai bună aprovizionare ■ a oraşelor cu produse agroalimentare“. „îmi exprim, la rîndul meu, adeziunea deplină faţă de documentele elaborate pentru Congresul al X-lea al partidului — spunea Paraschiva Frunză, preşedinta comitetului sindicatului. Sarcinile sporite ce vor reveni întreprinderii noastre presupun înzecirea eforturilor, intensificarea activităţii de întrecere socialistă, folosirea la Continuare în pas a TH ul ION STREZA Iamie 190 întreţinerea culturilor Ploile ‘Căzute din abundenţă, cu mici intermitenţe, îr ultimele săptămîni au împiedicat desfăşurarea normală a activităţii în unităţile‘ agricole socialiste. Au fost întîrziate executarea praşilelor şi combaterea dăunătorilor — lucrări de deosebită importanţă pentruşterea şi dezvoltarea normală a iţelor de cultură. Conştienţi de executării la timp şi la un calitativ a lucrărilor dea culturilor, lucrătorii mura judeţului nostru rădanii susţinute pentru Fiea buruienilor, pentru fierea dăunătorilor, mai ales aândacului din Colorado, în multe cooperative agricole, cum sunt cele din Agnita, Alţîna, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Aţei, Bîrghiş, Bogatu Român, Cristian, Ghijasa de Sus, Hoghilag, Ighişul Nou, Laslea, Mălîncrav, Mediaş, Micăsasa, Miercurea Sibiului, Moşna, Orlat, Porumbacu de As, Porumbacu de Sus, Răvăşel, Retiş, Sibiu, Şaroşu pe Tîrnave, Slimnic, Tîrnava ş. a., praşila a II-a la cartofi şi sfecla de zahăr a fost terminată sau se execută pe ultimii ani. în acelaşi timp, sunt unităţi în care întreţinerea culturilor este rămasă în urmă, cum este cazul cooperativelor agricole din Aciliu, Alămor, Amnaş, Bruiu, Buia, Cisnădioara, Cornăţel, Marpod, Mihăileni, Presaca, Racoviţa, Roşia, Săcădate, Săcel. Pentru remontarea handicapului ce priveşte rămînerea în urmă a executării lucrărilor de întreţinere este necesară o mobilizare susţinută a tuturor forţelor de muncă din unităţi. Inginerii agronomi trebuie să caute şi să găsească soluţii practice şi operative pentru extinderea praşilelor mecanice pe suprafeţe cit mai mari de culturi. Se va acorda prioritate acelor tarlale în care pericolul de îmburuienare este mai acut. Nu vor fi neglijate nici celelalte terenuri, spre care vor trebui dirijate prăşitorile cu tracţiune animală şi forţele de lucru manuale. Intrucît toate culturile prăşitoare sunt intr-un stadiu avansat al vegetaţiei, ordinea de executare a lucrărilor va fi stabilită în mod concret în fiecare unitate de către specialişti, preşedinte şi brigadieri de cîmp. Mecanizatorii trebuie să aibă toate utilajele ce vor fi folosite la întreţinerea culturilor (prăşitori, cultivatoare adaptate pentru prăşit, maşini pentru prăfuit-stropit) în perfectă stare de funcţionare. O atenţie deosebită trebuie acordată reglării corecte a ecartamentului roţilor tractoarelor în funcţie de distanţa dintre rîndurile plantelor de cultură, pentru evitarea distrugerii culturilor la care se execută lucrările. La combaterea gîndacului din Colorado, este bine ca primul tratament să se facă prin stropiri cu Detox emulsie 25 la sută în amestec cu Zinele, pentru a combate şi mana cartofului. Această lucrare este recomandată mai ales pentru loturile semincere, întreagă această acţiune de întreţinere a culturilor trebuie să fie caracterizată de grija permanentă pentru calitatea lucrărilor care se execută. Specialiştii, preşedinţii, brigadierii de cîmp şi toţi lucrătorii din agricultură trebuie să manifeste o exigenţă sporită faţă de calitatea lucrărilor de întreţinere a culturilor, intrucît de aceasta depinde în mare măsură producţia agricolă a anului acesta. GH. GRADINARU informaţii INFORMAŢII Elevi pe şantierele edilitare Zilele trecute, peste 400 de elevi din şcolile sibiene, organizaţi în echipe de lucru, sub conducerea cadrelor didactice, au participat la acţiunea de înfrumuseţare a cartierului Hipodrom. S-a săpat şi plivit plantaţia de flori de la blocurile 4 şi 5, s-a nivelat terenul în zona blocurilor 7, 10, 11, 13, 15, 16, 17 unde au fost transportate 173 bascule de pămînt şi s-a amenajat terenul. Grupurile de elevi şi cadre didactice au lucrat cu elan patriotic trei dimineţi consecutiv aducînd o preţioasă contribuţie la înfrumuseţarea oraşului. Îşi îndeplinesc angajamentul în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului, colectivul fabricii „Vitrometan“ din Mediaş şi-a propus să realizeze produse pentru export cu 120 000 lei valută mai mult decît prevederile angajamentului iniţial. De la începutul anului planul la export s-a îndeplinit cu 100,4 la sută. Au fost expediate pe adresa diferiţilor beneficiari din străinătate 2 900 vaze de flori „Herwood“, 1 400 servicii de apă „Nita“, 1 000 bomboniere „Astor“ şi alte produse, peste sarcinile de plan. dlatiăvitarea de Supliment socialcultural al ziarului „Tribuna Sibiului“ 24 pag., în culori de vînzare la chioşcurile de difuzare a presei Maşină de naphtolat la uzina „Tîrnava“, care realizează produse de catifea în diferite culori 7 Cadru din secţia strungărie uşoară a uzinei „Independenţa“ Sibiu 1—■ ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ In condiţiile elanului naţional generat de apropierea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi a aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, sărbătoarea din acest an s-a desfăşurat sub semnul adeziunii neclintite a cadrelor didactice la politica internă şi externă a partidului, caracterizată printr-o profundă grijă faţă de interesele vitale ale ţării, faţă de înaintarea omenirii pe căile păcii şi progresului. Purtînd însemnele aceleiaşi hotăriri plenare, adunarea festivă a cadrelor didactice din municipiul şi judeţul Sibiu, desfăşurată ieri dimineaţă în sala clubului uzinei „Independenţa“, a relevat recunoştinţa slujitorilor şcolii de pe aceste meleaguri faţă de grija pe care partidul şi statul nostru, întreaga societate o poartă lucrătorilor din invăţămînt, efortului lor neprecupeţit de a fi la înălţimea sarcinilor şi a misiunii nobile încredinţate pentru prosperitatea şi progresul patriei. Adresîndu-se participanţilor la adunare, tovarăşul Augustin Zăpîrţan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., a subliniat caracterul amplu al programului de dezvoltare pus de partid în faţa şcolii, pentru ridicarea învăţămîntului românesc la nivelul celor mai înaintate din lume, ceea ce va avea o influenţă deosebită asupra dezvoltării viitoare a României. Referindu-se la progresul şcolii din judeţul Sibiu, vorbitorul a subliniat grija organelor judeţene de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor prielnice desfăşurării procesului de !!;Î■ văţămînt, concretizată în administrarea şi dotarea celor 500 de unităţi şcolare şi preşcolare, pentru care, din bugetul Consiliului popular judeţean, s-au alocat în acest an şcolar 138 743 000 lei. Subliniind importanţa măsurii luate de conducerea de partid şi de stat, de a se înfiinţa, începînd din următorul an şcolar, o facultate de filologie şi istorie la Sibiu, bucuria cu care cadrele didactice, întreaga populaţie a judeţului a primit această măsură, el a felicitat personalul didactic pentru rezultatele obţinute in anul şcolar încheiat, urîndu-i, în numele Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, succese şi mai mari în viitor. La lucrări, au mai luat cuvîntul Martin Kraus, secretar a! Comitetului judeţean Sibiu al L.T.C., Maria Popovici, preşedinta Consiliului judeţean al sin- dicatului invăţămînt, Ana Vintilă, preşedinta Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor, un mare număr de cadre didactice. Tovarăşul Ioan Ungur, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean a dat apoi citire unor decrete ale Consiliului de Stat, prin care s-au conferit ordine şi medalii unor cadre didactice din judeţul Sibiu. Astfel, învăţătoarea Anghelina Toma, de la Şcoala generală din Şeica Mare a primit titlul de „învăţător emerit“, profesorul Vasile Vasa, de la liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu a primit titlul de „Profesor emerit“. (continuare în pag. a Iit at ION ITU: INFORMAŢII Unităţi prestatoare In cadrul cooperaţiei de consum au luat fiinţă, în luna iunie a. c. în localităţile Păuca şi Micăsasa Cite o secţie de zidari-zugravi. Cele două unităţi prestatoare de servicii către populaţie, execută lucrări de construcţii şi reparaţii. Apreciind cerinţele populaţiei locale şi a celei din împrejurimi, cooperativa de consum din Şelimbăr a înfiinţat un atelier de cazangerie cu un număr de opt lucrători şi utilaj corespunzător. Atelierul execută comenzi de construcţii şi reparaţii de cazane, realizînd o producţie valorică lunară de peste 25 000 lei. Prietenii florilor In sala Liceului nr. 3 Sibiu, s-a deschis ieri, 30 iunie, o expoziţie,de flori. Organizată de Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor din Sibiu, expoziţia ne face cunoştinţă cu una dintre cele mai fermecatoare pasiuni ale copilăriei — florile. Afacerea Marcovici se reia In mult întunecata afacere Marcovici — cazul tînărului iugoslav asasinat în vara anului trecut lingă Paris — a apărut o rază de lumină odată cu deliberările de la Curtea de apel din capitala Franței. In jurul lui Francois Marcantoni, bănuit de a fi lichidat din motive încă necunoscute pînă acum pe Stepan Marcovici, se ţese tot mai des vălul culpabilităţii. Cei trei avocaţi ai „omului de noapte", cum mai este numit Marcantoni pentru viaţa pe care a dus-o, se dovedesc neputincioşi în încercarea de a obţine eliberarea pe cauţiune a clientului lor, spre ghinionul apărării şi, bineînţeles, al lui Francois, argumentele judecătorului de instrucţie, René Patard, însărcinat cu dosarul „Marcovici", se dovedesc mult mai puternice, fiind confirmate de fapte incontestabile, în camera de dezbateri a Curţii de apel din Paris, unde se discuta cererea apărării privind eliberarea lui Marcantoni, doi experți Robert Moret, profesor la ((continuare în pag. a IV-a)