Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)

1969-07-01 / nr. 424

Comuniştii■ întrecerilor In ziua cînd în adunarea generală extraordinară a organizaţiei de par­tid comuniştii de la întreprinderea „Flamurai roşie“ — dezbăteau docu­mentele­laborate în vederea ce­lui de-al TMI-lea Congres al P.C.R. în ziarul nostru apărea o infor­maţie care­­menţiona că întreprin­derea şi-a realizat planul semes­trial la toţi indicatorii cu cinci zile, înainte­, de termen. Anunţind realizarea producţiei globale şi marfă în proporţie de 102,8 la sută, ceea ce echivalează cu 2 264 000 lei peste plan, colectivul de muncă, com­uniştii de la „Flaro“ au trăit una din intensele lor îm­pliniri în concertul dinamic al în­trecerii. FLARO —­­marcă de prestigiu a unei întreprinderi sibiene, în anii 1967 - 1968 şi-a depăşit prevederile la producţia globală cu 33 de milioane lei iar la beneficii cu 11 milioane. Vorbeşte comunistul Victor Co­­măniciu, îşi exprimă adeziunea­­ faţă de politica şiinţifică a parti­dului nostru­­.Rnalizează posibi­lităţile de valorificare a tuturor resurselor din întreprindere, astfel ca întreg colectivul, de muncă să­­şi aducă o contribuţie maximă la traducerea în viaţă a vastului pro­gram de dezvoltare multilaterală a ţării. Vorbitorul remarcă faptul că, prin grija statului­, întreprin­derea a fost complet rreconstruită şi reutilată. De aceea, prevederile anului 1969 arată că nivelul cin­cinalului va fi depăşit cu circa 40 de milioane. Discuţia e orientată în general pe sarcinile de viitor. Ce va trebui făcut? In anii 1971 —1975 valoarea producţiei globale va trebui să crească cu 1­04,6 la sută, 65,4 la sută din sporul­­de produc­ţie urmează a se realizal pe seama creşterii productivităţii muncii. Comuniştii de la „Flaro­” n-au dat dovadă de automulţumir­e. Spiritul critic a atacat cu respon­sabilitate lipsurile care se cer lich­iitate pen­tru ca sarcinile de actualitate şi de perspectivă să fie îndeplinite în întregime. Maistrul Johann Schuller arăta că în documente se ia o­­atitudine critică faţă de risipa de materiale, faţă de preţul de cost ridicat. „La noi, în secţia stilouri­­ -­­ spunea vorbitorul — trebuie să fac­em mai­ ­ sufletul socialiste mult pentru calitatea produselor. In 1971 — primul an al cincina­lului viitor — secţia noastră va produce 2 300 000 de stilouri, 15 mii. pixuri şi 30 mii. mine re­zervă. Desigur, cifrele sunt fru­moase, dar pentru a ieşi din ano­nimat trebuie să facem un salt impetuos în privinţa calităţii“. Şedinţa se desfăşoară în sala din in­cinta întreprinderii. Dincolo de zi­duri se aude zumzetul permanent al maşinilor. Acolo şi aici în sală se află şi cei 22 de muncitori care au primit în 1968 Medalia Muncii. Acolo şi în sală se află şi cei 253 de fruntaşi în întrecerea socialistă. Gheorghe Aleman, Constantin Mihalache, Oliviu Ciulea, Gheor­ghe Roth, Regina Toma, Eugen Ambruş, iată cîteva nume de me­daliaţi şi fruntaşi permanenţi ai întreprinderii. Exprimîndu-şi totala adeziune pentru prevederile Proiectului de Directive, inginerul Nicolae Nichi­­miş arată că pentru diversificarea accesoriilor de metal sunt prevă­zute o serie de utilaje noi, mo­derne. Dar, aşa cum arăta şi to­varăşul Erwin Wächter, promova­rea progresului tehnic nu trebuie să se facă numai prin utilajele mo­derne primite din afară. E nece­sară lărgirea ariei de cercetare ştiinţifică în întreprindere, unde s-au mai făcut cercetări dar nu cu cele mai bune rezultate. Ţinind cont de profilul întreprinderii, vor­bitorii au subliniat ca o necesitate acută scurtarea termenului de cer­cetare. O concretizare a acestor idei sunt angajamentele. In cinstea Congresului întreprinderea va da în folosinţă încă 900 m­p spaţiu în care vor fi montate noile utilaje pentru secţia metal. De asemenea, pînă la finele anului 1976, colec­tivul de conducere al întreprinderii s-a angajat să mecanizeze şi să automatizeze întregul proces teh­nologic. In mod deosebit subliniază concentrarea eforturilor pentru un progres mai rapid Silvestru Mol­dovan — directorul întreprinderii. „Politica partidului e politica noastră — spunea vorbitorul — de aceea o susţinem cu toată dragos­tea, de aceea luptăm s-o înfăp­ •’Contiinuare in pas a III D. GEMENEL ÎN A TUTUROR DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI - DEZBA­TERE A COMUNIȘTILOR, OAMENILOR MUNCII CONGRES ­bibliotelcadastral SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI­.VA I .:U. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN STBÎU AC T.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr.­­424 Marţi, 1 iulie 1969, 4 pagini, 30 Bani CUVINT PĂTRUNSE DE RĂSPUNDERE însufleţiţi de grandiosul program al continuei dezvoltări a României socialiste pe calea progresului, ci­vilizaţiei şi bunăstării, înfăţişat în Teze şi Proiectul de Directive, co­muniştii de la „Mătasea roşie“ Cis­­nădie şi-au exprimat adeziunea unanimă faţă de prevederile cu­prinse în cele două documente, ho­­tărîrea lor fermă de a munci ne­obosit pentru a le transpune în viaţă. „Dezbatem astăzi documente de însemnătate excepţională pentru noi toţi — şi-a început cuvîntul Mircea Şolea, secretarul comitetu­lui de partid. Este nu numai un minunat prilej de a ne exprima încă o dată adeziunea fierbinte faţă de politica marxist-leninistă a par­tidului nostru, ci, totodată, de a ne aduce contribuţia la elaborarea programului de dezvoltare a Ro­mâniei socialiste. Am reţinut fap­tul că prevederile Congresului al IX-lea s-au îndeplinit şi se înde­plinesc în mod ritmic. Dacă ne re­ferim numai la întreprinderea noastră, în perioada actualului cin­cinal, ea a beneficiat de peste 19 milioane lei investiţii pentru con­struirea noii hale de finisaj, reuti­­larea ţesătoriei cu 71 războaie noi, construirea unei vopsitorii de fire şi achiziţionarea unui agregat de vopsit fire în bobină sub presiune tip „Obermayer“ şi elitele, care au făcut ca, în perioada 1966—1969, principalii indicatori să sporească în mod simţitor: valoarea produc­ţiei globale cu 36,87 la sută şi 40,61 la sută valoarea produc­ţiei marfă, cu 30,76 la sută pro­ductivitatea muncii şi 217,34 la sută la beneficii. Producţia fizică a sporit cu 21 mii m­p ţesături. Cifrele arătate reflectă în mod pregnant dezvoltarea dinamică a întreprinderii, iar rezultatele obţi­nute la sfîrşitul primelor 5 luni din acest an, demonstrează acelaşi lucru“. „Entuziasmul cu care aprobăm documentele Congresului al X-lea este întărit de convingerea noastră că toate prevederile incluse în Teze şi Proiectul de Directive vor fi îndeplinite, că ele vor urca patria noastră pe culmi tot mai înalte ale progresului şi bunăstării — spunea Iosif Tatu, şeful secţiei ţe­­sătorie. Convingerea mea este în­temeiată pe spiritul ştiinţific cu care partidul nostru îşi elaborează politica, toate măsurile fiind ini­ţiate pe baza unei cunoaşteri apro­fundate a realităţii, a consultării maselor, ceea ce chezăşuieşte rea­lizarea lor. „Am studiat cu multă atenţie documentele pentru cel de-al X-lea Congres — spunea Ioan Dărăban, ajutor de­ maistru. Mi-a atras a­­tenţia în mod deosebit în docu­mente sublinierea necesităţii de a se accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a întreprinderilor“. în cuvîntul său ing. Hie Dănilă, inginerul şef al întreprinderii arată, printre altele: „Tezele şi Proiectul de Directive cuprind sar­cini mobilizatoare pentru următorii ani, cu care mă declar de acord. Sarcini sporite sunt prevă­zute pe perioada următoare şi pen­tru întreprinderea noastră. Inves­tiţiile de 45 milioane pentru pe­rioada 1971—1975 sunt necesare reutilării fabricii cu 146 războaie şi achiziţionarea a 33 războaie noi, construirea unei magazii, grup so­cial etc. Pînă în 1980 întreprin­derea noastră va fi reutilată com­plet. „Studiind cu deosebită atenţie Tezele şi Proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al par­tidului, am reţinut faptul că în anii următori se vor face eforturi şi mai mari pentru sporirea spa­ţiului de locuit — spunea munci­torul lăcătuş Karol Müller. Acest lucru este absolut necesar şi pen­tru oraşul nostru. Este adevărat că în 1969 a sporit cu mult volumul investiţiilor pentru construcţii de locuinţe, faţă de ceilalţi ani, dar cerinţele sunt cu mult mai mari. în documente se subliniază că uni­tăţile agricole trebuie să-şi reali­zeze cu mai multă răspundere sar­cinile de plan, contractările cu sta­tul. Intr-adevăr numai în acest fel se poate asigura o mai bună apro­vizionare ■ a oraşelor cu produse agroalimentare“. „îmi exprim, la rîndul meu, ade­ziunea deplină faţă de documentele elaborate pentru Congresul al X-lea al partidului — spunea Pa­­raschiva Frunză, preşedinta comi­tetului sindicatului. Sarcinile spo­rite ce vor reveni întreprinderii noastre presupun înzecirea efor­turilor, intensificarea activităţii de întrecere socialistă, folosirea la­ ­Continuare în pas a TH­ ul ION STREZA I­amie 190 întreţinerea culturilor Ploile ‘Căzute din abundenţă, cu mici intermitenţe, îr­ ultimele săp­­tămîni au împiedicat desfăşurarea normală a activităţii în unităţile‘ agricole socialiste. Au fost întîr­­­ziate executarea praşilelor şi co­m­­­baterea dăunătorilor — lucrări de deosebită importanţă pentru­­şterea şi dezvoltarea normală a iţelor de cultură. Conştienţi de­­ executării la­­ timp şi la un calitativ a lucrărilor de­­a culturilor, lucrătorii mura judeţului nostru rădanii susţinute pentru Fiea buruienilor, pentru fierea dăunătorilor, mai ales aândacului din Colorado, în multe cooperative agricole, cum sunt cele din Agnita, Alţîna, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Aţei, Bîrghiş, Bogatu Român, Cristian, Ghijasa de Sus, Hoghilag, Ighişul Nou, Laslea, Mălîncrav, Mediaş, Micăsasa, Miercurea Sibiu­lui, Moşna, Orlat, Porumbacu de As, Porumbacu de Sus, Răvăşel, Retiş, Sibiu, Şaroşu pe Tîrnave, Slimnic, Tîrnava ş. a., praşila a II-a la cartofi şi sfecla de zahăr a fost terminată sau se execută pe ultimii ani. în acelaşi timp, sunt unităţi în care întreţinerea culturilor este ră­masă în urmă, cum este cazul coo­perativelor agricole din Aciliu, Alămor, Amnaş, Bruiu, Buia, Cis­­nădioara, Cornăţel, Marpod, Mihăi­­leni, Presaca, Racoviţa, Roşia, Săcădate, Săcel. Pentru remontarea handicapului ce priveşte rămînerea în urmă a executării lucrărilor de întreţinere este necesară o mobilizare sus­ţinută a tuturor forţelor de muncă din unităţi. Inginerii agronomi trebuie să caute şi să găsească soluţii practice şi operative pentru extinderea praşilelor mecanice pe suprafeţe cit mai mari de culturi. Se va acorda prioritate acelor tar­lale în care pericolul de îmburuie­­nare este mai acut. Nu vor fi ne­glijate nici celelalte terenuri, spre care vor trebui dirijate prăşitorile cu tracţiune animală şi forţele de lucru manuale. Intrucît toate cul­turile prăşitoare sunt intr-un sta­diu avansat al vegetaţiei, ordinea de executare a lucrărilor va fi sta­bilită în mod concret în fiecare unitate de către specialişti, preşe­dinte şi brigadieri de cîmp. Meca­nizatorii trebuie să aibă toate uti­lajele ce vor fi folosite la între­ţinerea culturilor (prăşitori, culti­vatoare adaptate pentru prăşit, maşini pentru prăfuit-stropit) în perfectă stare de funcţionare. O atenţie deosebită trebuie acordată reglării corecte a ecartamentului roţilor tractoarelor în funcţie de distanţa dintre rîndurile plantelor de cultură, pentru evitarea distru­gerii culturilor la care se execută lucrările. La combaterea gîndacului din Colorado, este bine ca primul tra­tament să se facă prin stropiri cu Detox emulsie 25 la sută în amestec cu Zinele, pentru a com­bate şi mana cartofului. Această lucrare este recomandată mai ales pentru loturile semincere, întreagă această acţiune de între­ţinere a culturilor trebuie să fie caracterizată de grija permanentă pentru calitatea lucrărilor care se execută. Specialiştii, preşedinţii, brigadierii de cîmp şi toţi lucră­torii din agricultură trebuie să manifeste o exigenţă sporită faţă de calitatea lucrărilor de între­ţinere a culturilor, intrucît de a­ceasta depinde în mare măsură producţia agricolă a anului acesta. GH. GRADINARU informaţii INFORMAŢII Elevi pe şantierele edilitare Zilele trecute, peste 400 de elevi din şcolile sibiene, organizaţi în echipe de lucru, sub conducerea cadrelor didactice, au partici­pat la acţiunea de înfrumuseţare a cartierului Hipodrom. S-a săpat şi plivit plantaţia de flori de la blocurile 4 şi 5, s-a nivelat terenul în zona blocurilor 7, 10, 11, 13, 15, 16, 17 unde au fost transpor­tate 173 bascule de pămînt şi s-a amenajat terenul. Grupurile de elevi şi cadre didactice au lucrat cu elan patrio­tic trei dimineţi consecutiv aducînd o preţioasă contribuţie la în­frumuseţarea oraşului. Îşi îndeplinesc angajamentul în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului, colec­tivul fabricii „Vitro­­metan“ din Mediaş şi-a propus să rea­lizeze produse pen­tru export cu 120 000 lei valută mai mult decît pre­­­vederile angajamen­tului iniţial. De la începutul anului planul la export s-a îndeplinit cu 100,4 la sută. Au fost ex­pediate pe adresa diferiţilor beneficiari din străinătate 2 900 vaze de flori „Her­wood“, 1 400 servi­cii de apă „Nita“, 1 000 bomboniere „Astor“ şi alte pro­duse, peste sarcinile de plan. dl­atiăvi­t­area de Supliment social­­cultural al ziarului „Tribuna Sibiului“ 24 pag., în culori de vînzare la chioşcurile de difuzare a presei Maşină de naphtolat la uzina „Tîrnava“, care realizează pro­duse de catifea în diferite culori 7 Cadru din secţia strungărie uşoară a uzinei „Independenţa“ Sibiu 1—■ ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ In condiţiile elanului naţional generat de apropierea celui de-al X-lea Congres al Partidului Co­munist Român şi a aniversării unui sfert de veac de la elibera­rea patriei de sub jugul fascist, sărbătoarea din acest an s-a des­făşurat sub semnul adeziunii ne­clintite a cadrelor didactice la po­litica internă şi externă a parti­dului, caracterizată printr-o pro­fundă grijă faţă de interesele vi­tale ale ţării, faţă de înaintarea omenirii pe căile păcii şi progre­sului. Purtînd însemnele aceleiaşi ho­­tăriri plenare, adunarea festivă a cadrelor didactice din municipiul şi judeţul Sibiu, desfăşurată ieri dimi­neaţă în sala clubului uzinei „Inde­pendenţa“, a relevat recunoştinţa slujitorilor şcolii de pe aceste me­leaguri faţă de grija pe care parti­dul şi statul nostru, întreaga so­cietate o poartă lucrătorilor din invăţămînt, efortului lor neprecu­peţit de a fi la înălţimea sarcini­lor şi a misiunii nobile încredin­ţate pentru prosperitatea şi pro­gresul patriei. Adresîndu-se parti­cipanţilor la adunare, tovarăşul Augustin Zăpîrţan, secretar al Co­mitetului judeţean Sibiu al P.C.R., a subliniat caracterul amplu al programului de dezvoltare pus de partid în faţa şcolii, pentru ridi­carea învăţămîntului românesc la nivelul celor mai înaintate din lu­me, ceea ce va avea o influenţă deosebită asupra dezvoltării vii­toare a României. Referindu-se la progresul şcolii din judeţul Sibiu, vorbitorul a subliniat grija orga­nelor judeţene de partid şi de stat pentru asigurarea condiţiilor priel­nice desfăşurării procesului de !!;Î■ văţămînt, concretizată în admini­strarea şi dotarea celor 500 de uni­tăţi şcolare şi preşcolare, pentru care, din bugetul Consiliului popu­lar judeţean, s-au alocat în acest an şcolar 138 743 000 lei. Subli­niind importanţa măsurii luate de conducerea de partid şi de stat, de a se înfiinţa, începînd din urmă­torul an şcolar, o facultate de fi­lologie şi istorie la Sibiu, bucuria cu care cadrele didactice, întreaga populaţie a judeţului a primit această măsură, el a felicitat per­sonalul didactic pentru rezultatele obţinute in anul şcolar încheiat, urîndu-i, în numele Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, succese şi m­­ai­ mari în viitor. La lucrări, au mai luat cuvîntul Martin Kraus, secre­­tar a! Comitetului judeţean Sibiu al L.T.C., Maria Popovici, preşe­dinta Consiliului judeţean al sin-­ dicatului invăţămînt, Ana Vintilă, preşedinta Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor, un mare număr de cadre didactice. Tovarăşul Ioan Ungur, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popu­lar judeţean a dat apoi citire unor decrete ale Consiliului de­­ Stat, prin care s-au conferit ordine şi medalii unor cadre didactice din judeţul Sibiu. Astfel, învăţătoarea Anghelina Toma, de la Şcoala ge­nerală din Şeica Mare a primit titlul de „învăţător emerit“, pro­fesorul Vasile Vasa, de la liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu a pri­mit titlul de „Profesor emerit“. (continuare în pag. a Iit­ at ION ITU: INFORMAŢII Unităţi prestatoare In cadrul cooperaţiei de consum au luat fiinţă, în luna iunie a. c. în localităţile Păuca şi Micăsasa Cite o secţie de zidari-zugravi. Cele două unităţi prestatoare de servicii către populaţie, execută lu­crări de construcţii şi reparaţii. Apreciind cerinţele populaţiei lo­cale şi a celei din împrejurimi, coo­perativa de consum din Şelimbăr a înfiinţat un atelier de cazangerie cu un număr de opt lucrători şi utilaj corespunzător. Atelierul execută comenzi de con­strucţii şi reparaţii de cazane, reali­­zînd o producţie valorică lunară de peste 25 000 lei. Prietenii florilor In sala Liceului nr. 3 Sibiu, s-a deschis ieri, 30 iunie, o expoziţie,­de flori. Organizată de Consiliul muni­cipal al organizaţiei pionierilor din Sibiu, expoziţia ne face cunoştinţă cu una dintre cele mai fermecatoare pasiuni ale copilăriei — florile. Afacerea Marcovici se reia In mult întunecata afacere Marco­vici — cazul tînărului iugoslav asa­sinat în vara anului trecut lingă Paris — a apărut o rază de lumină odată cu deliberările de la Curtea de apel din capitala Franței. In jurul lui Francois Marcantoni, bănuit de a fi lichidat din motive încă necunos­cute pînă acum pe Stepan Marco­vici, se ţese tot mai des vălul cul­pabilităţii. Cei trei avocaţi ai „omu­lui de noapte", cum mai este numit Marcantoni pentru viaţa pe care a dus-o, se dovedesc neputincioşi în în­cercarea de a obţine eliberarea pe cauţiune a clientului lor, spre ghi­nionul apărării şi, bineînţeles, al lui Francois, argumentele judecătorului de instrucţie, René Patard, însărcinat cu dosarul „Marcovici", se dovedesc mult mai puternice, fiind confirmate de fapte incontestabile, în camera d­e dezbateri a Curţii de apel din Paris, unde se discuta cererea apărării pri­vind eliberarea lui Marcantoni, doi experți Robert Moret, profesor la ((continuare în pag. a IV-a)

Next