Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)
1969-07-01 / nr. 424
Pag. 1 Pentru 70 de lenţi, nea lase...? ... tocmai dumneata să-mi faci una ca asta!? Nu te-am servit eu din trei în trei zile, colea la măsuţa din colţ, cu ţuiculiţa dumitale? A, c-am greşit în seara aia? Păi, se poate? Cine nu greşeşte nu cîştigă, pardon, nu munceşte. Nu văzurăţi galimatiasul de-acolo? Unu’ hai acilea!, altu’... ospătar, celălalt treci dincolo . .. Păi, aşa, zi matale, nea Tase .. . Am şi eu o splină, o inimă şi numai două miii cu mai multe degete... Am numai un cap, nu două sute! Şi zi matale, nea Tase, care eşti aşa cumsecade, suma era chiar aşa ... piramidală? 70. Şaptezeci leuţi. Făcea să vă zborşiţi la mine toţi, că de ce aşa, că.. .? Păi, se poate, nea Tase? Uite, aş vrea mult să mă înţelegi matale... Cînd mi-aţi cerut să vă fac plata mă gîndeam şi eu ca omu’ la... soarta necăjjită a iisului pe pămînt. Mă gîndeam că cu zdruncinătura asta de viaţă chelnerească n-am şanse să-l ajung pe Matusalem. Că nu voi trăi mai mult de 70 (şaptezeci) anişori. Şi m-a apucat aşa o jale... Şi din jale... din jale se întrupează ... suma, pardon Electra, ştiţi piesa aia... M-am lăsat furat de sumă, pardon, vîrstă şi uite c-am pus-o pe hîrtie. E drept, m-am lăsat furat şi de veselia Domniilor Voastre. De unde să ghicesc eu că vă va ofensa gîndul meu ... matusalemic. Păi, da! Mi-aţi cerut hîrtia pe care scrisesem nevinovatele treburi. Cum era să v-o dau? Eu, ..., eu, nea Tase, sînt un tip pudic. M-a prins așa o ... fîstîceală foileton de gîndurile mele romanţioase, c-am rupt hîrtiuţa bucăţele-bucăţele. Şi v-am servit „poanta aia“, că adică am adunat şi socoteala de la masa din colţ. Tare m-am supărat cînd v-aţi arătat miraţi şi de trebuşoara asta. Păi, se poate, nea Tase? Să mă văd obligat să-mi scot din minte tocmai gîndurile mele cele mai frumoase. Cele şaptezeci de gînduri cu soarta omului pe pămînt. Ei iacă, nu scap de cifra asta blestemată ... Fatidică, aş zice, că ie-s puţintel poet... Să-i spuneţi dumneavoastră şefului de unitate că dau palme bunului renume al „Împăratului Romanilor“? Cuuum? Păi, eu sînt faima lui. Care mai are, dintre ospătari, asemenea gînduri lirice? Numai eu, nea Tase, v-o jur pe suma aia nenorocită. V-o jur pe renumele meu de om umblat prin toate locurile (Ştiţi dumneavoastră .. .). Eu, acu’, să vă mărturisesc cu mina pe ce vreţi, nu-s supărat de altceva decit de impresia dumneavoastră. Şeful v-a spus doar că aşa ceva nu se poate sancţiona. Că doară el citindu-mi gîndurile s-a convins că nu e vorba de rea intenţie. Ori nu s-a convins, dar n-are de unde şti dacă a fost ori nu intenţie. Aşa că... Dar mă roade viermele neliniştii şi a ruşinii că tare mi-aţi fost drag, nea Tase. Că doar din dragoste m-am fîstîcit şi v-am umflat plata. Dar, repet, fără intenţie. V-o jur pe cele şeptezeci de ... Dacă mă iertaţi dumneavoastră, nea Tase, mă las de lirică. V-o jur pe tot ce are mai scump ospătarul-poet Nicolae Crişan de la „Römischer“. Şi pentru angajament subsemnez ... Un ospătar cinstit, pentru conformitate VICTOR DOMŞA N.R. Aflăm din surse sigure că ospătarul Nicolae Crişan nu s-a mai prezentat la serviciu din seara cu cei şaptezeci de lei timp de vreo cîteva zile. Suficient, însă, pentru a pune în aplicare Codul Muncii. Așteptăm în scris părerea conducerii I.H.R. Sibiu. ■fit mm. TIMPUL Soarele răsare la 4 h şi 35 m şi apune la 20 h şi 04 m. Vreme în general frumoasă, dar uşor instabilă după-amiaza cînd vor cădea precipitaţii sub formă de averse. Cerul va fi variabil, mai mult noros dupăamiază. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele vor oscila între 21 şi 23 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: In umbra coltului (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,o0; 21,15); ARTA: Un om pentru eternitate (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18 30- 20,45); TINERETULUI: Viţelul de aur, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,15); INDEPENDENTA: Marele şarpe (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Pianele mecanice (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Primavara pe Oder (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Domnul (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Suflete tari, seriile I şi II (orele 11,00; 14,00; 17,00; 21,00). AGNITA: 0 MAI: Urletul lupilor (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). BAZNA-BAI: Anna Karenina, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Asta seară mă distrezorele 18,00 și 22,45 Telejurnalul de noapte. 22,55 Publicitate. Buletin meteorologic. 23,00 închiderea emisiunii. /am 7 mmamm din Expoziţia norvegiană de artă populară, deschisă recent în saloanele baroc ale Muzeului Brukenthal vem Cetăţenii din Dumbrăveni la muncă patriotică Duminică, zi de odihnă şi de sărbătoare. La Dumbrăveni, însă sute de oameni au ieşit odată cu răsăritul soarelui să-i dea oraşului o înfăţişare proaspătă, tinerească. Ploile torenţiale năvăliseră tulburător în ultimele zile. Rupseseră garduri, astupaseră şanţuri şi poduri, încărcaseră căile de circulaţie. Valea Căpîlna suferise cel mai mult. Dar nu numai aceasta. Trotuarele, podeţele, grădinile, parcurile oraşului. Aşa se face că cetăţenii oraşului au răspuns călduros la propunerea Consiliului popular orăşenesc şi a Comitetului orăşenesc de partid. Duminică, 29 iunie, a fost declarată zi de muncă patriotică, în cinstea Congresului al X-lea al P.C.R. şi a aniversării a 25 de ani de la eliberare comuniştii şiau propus să fie în primele rînduri ale acestei acţiuni patriotice. Patru sute de cetăţeni s-au înşirat de-a lungul Văii Căpîlna, dislocînd aproximativ 1 900 mc de pămînt. Deputaţii Gheorghe Micuţ, Constantin Neamţu, Emil Boldy, Árpad Balint — iată cîţiva din cei care, începînd de la ora şase dimineaţa, au lucrat intens la desfundarea văii. Apoi, să nu mai vorbim de pod. Podul cu o deschidere de 3 m fusese complet inundat. Dar nu numai aici s-a lucrat. Minodora Dumitrică a mobilizat la acţiuni patriotice peste 60 de tineri. Aceştia au curăţat rapiţa şi alte buruieni de pe 6 hectare plantate cu cartofi la C.A.P. Şaroş. Şi, fiindcă veni vorba de Şaroş, trebuie să amintim că şi aici 200 de cetăţeni au lucrat la curăţirea zonelor verzi. Au construit 200 m de trotuare, au curăţat şanţuri şi grădini. Alţi cetăţeni au cosit iarba de pe marginea drumurilor. Am amintit mai sus cîteva nume. Mai am încă foarte multe de amintit. Din sutele de cetăţeni care au răspuns cu toată căldura e greu să spui că Ion Bocodi a muncit mai puţin decît Trifan Bodobanu. Ar mai fi Gheorghe Rotar ori Maria Sandu, Richard Schuster sau Dumitru Ionescu. Ar mai fi şi Nicolae Voinea, Eremia Bădilă, Teodor Teodor şi... toţi cetăţenii care îşi iubesc oraşul. După această însemnată campanie patriotică oraşul avea cu adevărat altă faţă. Asta, spre cinstea cetăţenilor, tuturor celor care au dat dovadă de responsabilitate civică. G. DIMITRIU UMI ju.iimi aagSMaBy TRIBUNĂ SIBIULUI UNELE DIOPTRII ALE AGITAŢIEI... VIZUALE Nu ne-am propus să facem în cele ce urmează consideraţii generale asupra unui document de o asemenea cuprindere istorică, de o asemenea dimensiune practică şi principală cum sunt Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului. Fiecare rînd, propoziţie — sinteză a gîndirii ştiinţifice a partidului, a experienţei lui — invită la reflecţii, la concluzii efectiv practice de perfecţionare a muncii. Aşa, de pildă, în Teze se face o referire privitoare şi la necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de informare şi de influenţare ideologică, se cere înlăturarea din practica muncii de propagandă a formulelor stereotipe, a canoanelor, a unor citate şi aprecieri simpliste. Fireşte, munca de propagandă dispune de un arsenal vast de mijloace cuprinzând forme nenumărate de influenţare, de convingere, de educare. Fără a intenţiona să întocmim un ... nomenclator, un breviar, al acestor mijloace fie propunem să abordăm doar o faţetă, o componentă a muncii de propagandă — agitaţia vizuala. Fără a încerca să dăm o definiţie termenului sau a-l localiza la gazete de perete, lozinci, panouri, fotomontaje etc., agitaţia vizuală înseamnă un mesaj — de obicei exprimat sobru, lapidar —, transmite un ideal, invită la reflecţii, fiecare slovă — cu chibzuială aleasă — dă emoţie, îmbărbătează, e un mijloc lesnicios de comunicare între oameni, un mijloc de informare, de educaţie, în contextul acesta, referindu-ne la Teze, încercînd să descifrăm sensul şi exigenţele precizărilor pe care ele le fac, ce s-ar putea înţelege, între altele, prin „necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de informare şi de influenţare, a înlăturării canoanelor şi a formulelor stereotipe ? ... (întrucît cazurile „tipice“ sînt numeroase şi se intîlnesc fără mare greutate nu le vom mai inventaria printr-o descriere constatativă, ci vom insista asupra opticii, dioptriilor unora privind rostul şi însemnătatea agitaţiei vizuale). Ni se mărturiseşte în multe părţi intenţia de a se reîmprospăta agitaţia vizuală în cinstea marilor evenimente — al X-lea Congres al partidului şi a 25-a aniversare a eliberării patriei. Straniu ni se pare însă faptul că în concepţia unora „reîmprospătare“ înseamnă doar fardul, sulemeneala unor mijloace învechite — să tragi cu pensula o vopsea nouă, proaspătă, peste alta scorojită, să dai „aer“ de prospeţime doar prin mirosul şi culoarea vopselei. Şi aceasta ca şi cînd nimic n-ar fi evoluat, ca şi cînd ziua de azi sau cea de ieri ar putea fi luate ca etalon pentru veşnicie. Şi ce mai înseamnă „reîmprospătarea“ agitaţiei vizuale pentru unii? înseamnă o anume „consecvenţă“ primitivistă în adoptarea formulei grandomaniei în ce priveşte dimensiunile, proporţiile unor panouri care, după ei, trebuie să fie cit mai mari, „să fure ochiul“ — dar mai puţin urmărindu-se ce vor „să ne spună“ ele, ce mesaj ne transmit, ce ecou are mesajul in rîndul destinatarilor. Intri, de pildă, în incinta fabricii de cărămizi „Record“ din Sibiu. Aici maşinile înoată cu greu prin hîrtoape, ca să nu mai vorbim de... oameni, în vecinătatea clă- Puncte de vedere dirii administrative, într-un loc greu accesibil din cauza bălăriilor, o monumentală gazetă de perete cît... un perete de clădire, cu trei vitrine mari, ba și cu Fire electrice trase în creștet. S-a făcut o investiţie serioasă de ... materiale, dar de ceea ce numim agitaţie vizuală s-o fi făcut oare? Să vedem în vitrina centrală două articole privind „Analiza funcţionării şi întreţinerii utilajelor“ şi altul „Raţiunea îndeplinirii planului“, amîndouă asemănătoare prin aceea că erau la 20 iunie a. c datate cu 26 aprilie şi că deşi îşi propuneau să vorbească („la concret“ — cum se scrie într-unul din ele) abundă în generalităţi, nu citează un nume de om, se erijează pe postura de justificare a „greutăţilor“, a „condiţiilor speciale“ ş. a. în vitrina alăturată citim: fruntaşi ai întrecerii socialiste pe anul 1968 şi o altă rubrică pentru anul 1969. Numele fruntaşilor le descifrăm însă cu mare greutate pentru că de cînd or fi fost afişaţi acolo, de multe ori i-a... spălat ploaia. De altfel asemenea mijloace de agitaţie nu se cer căutate cu... luminarea. La secţia întîia a Uzinelor textile Cisnădie, chiar în faţa intrării în halele secţiei, un panou confecţionat din fier cornier ne aminteşte, prin titulatura lui, că în chenarele goale ar trebui să se afle fotografiile fruntaşilor întrecerii socialiste. Pe partea cealaltă sunt popularizate în luna a 6-a rezultatele întrecerii pe... patru luni. Oare aici n-au avut loc dezbaterile documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului și dacă au avut loc, muncii de propagandă nu-i revine nici o îndatorire, ea nu este chemată să reflecte preocupările actuale, eforturile ce se fac, cronica muncii zilnice a colectivelor? E o treabă de faţadă — o spune oricine — pentru „împodobirea“ cu realizări a unităţii, pentru aşazisa înfrumuseţare a ei — dar care dincolo de colorit, de artificialitatea cuvintelor, nu are forţă de convingere, de influenţare. Gazeta de perete trăieşte, de pildă, pe alocuri doar din ediţii festive. Şi ar fi uneori bine ca lucrurile să fie doar atît de... grave. Dar ades unii autori de articole de la gazetele de perete „se spală de miini“ de sarcina de a scrie un articol mai energic, mai combativ, mai răspicat despre situaţia concretă din unitate, recurgînd la cea mai simplă şi comodă formulă: plagiază paragrafe din articole de ziar şi reviste, generale şi abstracte, se bate astfel apa în piuă pentru lucruri îndeobşte cunoscute pe care omul, citindu-le o dată, nu-şi mai cheltuieşte timpul să le recitească şi la gazeta de perete oricit de îngrijit şi de corect ar fi caligrafiate sau bătute la maşină articolele respective. Ele nu stîrnesc nici un interes. Astfel, formalismul atrofiază sensul educativ al agitaţiei vizuale, face ca mesajul acesteia nu numai să nu-şi împlinească scopul dar, dimpotrivă, să facă chiar o proastă educaţie. într-o atare împrejurare, cînd se vorbeşte despre „reîmprospătarea" agitaţiei vizuale spre a o face să reflecte cit mai fidel, cît mai convingător şi mai bine aspiraţiile, idealurile, spre a o face cît mai agitatorică şi mobilizatoare (avem in vedere momente deosebite, cum sînt cele privind intensificarea întrecerii în cinstea marilor evenimente, dezbaterea amplă a documentelor ce vor fi supuse Congresului al X-lea al partidului) se impune, fireşte, o reevaluare a ceea ce înseamnă în acest domeniu nou şi vechi, blazare şi iniţiativă, la ce se cere renunţat — deşi într-o vreme a fost bun, înaintat — şi ceea ce se cere promovat în această atît de comunicativă şi expresivă formă a dialogului permanent al organizaţiilor de partid cu masele. Desigur, lucrurile nu se cer inaugurate pretutindeni de la prima literă a alfabetului. Sunt evidente în mai multe locuri strădaniile organelor şi organizaţiilor de partid pentru reîmprospătarea în înţelesul deplin al cuvîntului a agitaţiei vizuale, a formelor şi mijloacelor ei de comunicare cu masele, a forţei ei de convingere. C. MUGUR , s:mm írt»*/ ■. •W0t: Fotbaliştii de la C.S.M. au intrat în vacanţă Deşi campionatul diviziei secunde s-a încheiat la mijlocul lunii iunie, formaţia C.S.M. Sibiu şi-a continuat pregătirile. După ultima etapă, fotbaliştii sibieni au susţinut şi cîteva jocuri amicale. Unul dintre acestea a fost şi cel de duminică, disputat pe stadionul sibian. Solicitată de Chimia Făgăraş — liderul seriei a Vll-a a diviziei C, care se pregăteşte pentru jocurile de baraj In vederea promovării în divizia secundă — C.S.M.S. a constituit un bun partener de antrenament. Cu acest prilej, echipa sibiană a încercat şi cîţiva tineri jucători cu care intenţionează să completeze lotul. Este vorba de N. Lonceanici, fost jucător la Şoimii Timişoara, revenit la Sibiu după efectuarea stagiului militar; V. Greavu — cooptat de la Progresul Sibiu; Constantin Giugaliuc — promovat de la Textila Cisnădie. Toţi aceşti tineri jucători — după cum ne relata antrenorul M. Negru — au dat satisfacţie .Se aşteaptă şi venirea unui alt fost jucător al C.S.M.S., Rotaru, care a activat în ultimul campionat la Electronica Bucureşti. Partida, disputată în compania Chimiei Făgăraş, a confirmat din nou tradiţia meciurilor egale, încheindu-se cu scorul de 2—2. Pentru sibieni, ambele goluri au fost realizate de Laurceac (primul din lovitura de 11 m). După acest meci, întregul lot al C.S.M. a intrat în vacanţă, urmînd să se reunească în dimineaţa zilei de 14 iulie, cînd încep pregătirile pentru „Cupa de vară“,care este, de altfel, o punte în vederea noii ediţii a campionatului care are etapă inaugurală în luna august. GH. SASU te OM BI NA TU L CHIMIC prftdupt* sa livrează: amoniac acid azotic 98% uree hidrat și sulfat de hidrazină acid sulfuric — tehnic, fumans (oleum) de acumulatori de sulfit de sodiu tehnic formaldehide tehnică 29 și 37% hexametilentetramină tehnică și farmaceutică adezivi ureoformaldehidici pentru industria lemnului răşini ureoformaldehidice modificate urelit IS — pentru împîslituri de sticlă urelit HM şi HE — pentru industria hîrtiei viopret TR — pentru apreturi textile schimbători de ioni; cationiţi puternic aicizi — Vionit CS nitroceluloză, — pigmentată pentru lacuri — plastifiată pentru lacuri — albită pentru celuloid — alcoolizată pentru lacuri (E 510, E 1cQ, E 950) ampora — izolant termic și fonic metanol de sinteză carbonat de amoniu alimentar bicarbonat de amoniu tehnic mm Preţuri la legume-fructe Preţurile intră In vigoare în ziua de 3 iulie, ora zero,* la varză la ora 24. Decizia nr. 366/1969 — G.P.J. Sibiu. Produsul U/M Preţ plafon vînzare Ex. I ii Roşii sortate kg 0,30 7,75 6,00 Varză kg 1,30 1,10 0,85 Fasole grasă şi fideluţă kg— 4,60— Fasole verde — alte soluri kg —* 3,15 Ardei gras kg 15,40 11.90 9,00 Ceapă verde kg— 4,00 3,00 Conopidă kg 8,80 5,90 4,30 Dovlecel mijlocii kg— 2,40 2,00 Dovlecel mari kg— 1.80_ Gulii kg— 3,00 2,25 Cireşe pietroase — alte soluri kg 5,20 4,10 3,15 Cireşe nepietroase kg 4,25 3,30 2,60 Caise kg 6,85 5,10 4,00 Anul II, nr. 424 1. I. S. Salconserv Mediaș angajează de urgență: — şef depozit preparate Informaţii suplimentare la telefon 1891. Uzina de piese auto Sibiu angajează muncitori necalificaţi pentru cursul de calificare în meseria de strungar şi presator metale. Se primesc absolvenţi a 7—8 clase elementare, cu serviciul militar satisfăcut, în etate pînă la 40 ani şi tineri născuţi în anul 1950. Cererile de înscriere, însoţite de actele de studii, se primesc la serviciul salarizare. Informații la telefon 15090, interior 63. Cooperativa Imbrăcămiunea Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ • un tâmplar calificat pentru întreţinere. începînd cu anul universitar 1969—1970 în cadrul Institutului pedagogic de 3 ani Braşov funcţionează patru facultăţi: Facultatea matematici (curs de zi şi fără frecvenţă) Facultatea fizică-chitmie (curs de zi) Facultatea ştiinţei niturale (curs de zi şi fără frecvenţă) Facultatea muzici (curs de zi) Condiţiile deadmitere şi obiectele de concurs sînt publicate în boltra „Admiterea în învăţămîntul superior“, pag. 71W7, 93—94. [c pentru toate facultăţile pînă în . Concursul la zi începe pe data de tare — Braşov, telefon 13480, ' M Stj/L ZtW m m ^0 m :hime un an. Adresați la ziar.