Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)

1969-07-22 / nr. 443

Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile... în­că nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramu­reş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sînt încă vii în amin­tirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l înso­ţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comite­tului Central al Partidului. Şi ia­tă, conducătorii partidului şi sta­tului nostru s-au întîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din Ro­mânia. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor ju­deţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că is­toria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glo­rioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fap­te de cultură menite sa ducă la luminarea celor mulţi. Ar­geşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin mun­ca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabi­le în istoria contemporană a Ro­mâniei. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geo­grafia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtor­­va mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor uni­tăţi ale industriei noastre socia­liste ar ocupa un spaţiu impresio­nant. Materializare­a politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combi­nate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor ar­geşene. Politica partidului de in­dustrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăi­toare, a metamorfozat radical via­ţa acestor meleaguri minunate, pu­­nînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresio­nantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, ca­re împreună cu alte şase uzine for­mează o puternică bază energetică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în a­­ceste zile, harnicii constructori ri­dică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, pro­ducţia chimică a crescut de a­­proape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile in­dustriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Ar­geş se află industria de autotu­risme româneşti. Tot aici se rea­lizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fi­­brolemnoase. Este de ajuns să a­­mintim Rafinăria din Piteşti, Fa­brica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeşeana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe pla­iurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne re­ferim la agricultura judeţului Ar­geş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agri­culturii şi 123 de cooperative a­­gricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrea­ză aproape 2 000 de tractoare, a­­proape 900 de combine şi peste 1 100 de semănători mecanice. A­­vuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puter­nică a vieţii spirituale în plină e­­fervescenţă pe meleagurile Arge­şului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate pla­nurile cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bi­lanţ al munci creatoare prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întâmpinat argeşenii pe conducătorii partidu­lui şi statului nostru, care au vi­zitat ieri judeţul. Soare­le încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vi­zita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de par­tid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glîmbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chi­purile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a po­liticii sale înţelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu, Ceauşescu“ — scan­dează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. în ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt mo­mente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănes­cu, Dumitru Popescu sunt întîm­­pinaţi de Gheorghe Năstase, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „senti­mentelor de aleasă preţuire, dra­goste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întîmpină astăzi pe oaspeţii lor“ El se referă apoi la realizările obţinute în însufle­ţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, în dezvoltarea social­­culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un pri­lej de a strînge şi mai mult ,în­ plaiuri, şoare durile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămu­tată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii in­terne şi internaţionale a partidu­lui, în aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează tuturor locui­torilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernu­lui şi al Consiliului de Stat şi le u­­rează noi succese în munca de ri­dicare a acestui judeţ pe noi trep­te ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii Răsu­nă urale pentru partid, pentru Co­mitetul Central, pentru conducăto­rul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă parti­dului. Sunt corurile reunite ale u­­nor cămine culturale. Se scandea­ză din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi Coloana de maşini, însoţite de douăsprezece autoturisme „Dacia“, recent ieşite de pe banda de mon­taj, se îndreaptă apoi spre Topo­­loveni , unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine săr­bătoreşti Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Lo­cuitorii săi, adunaţi în centrul o­­raşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire Apropierea coloanei ofi­ciale declanşează un torent de ura­le. Se face un scurt popas. Prima­rul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă bu­chete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în în priviri cîteva cuvinte pentru frumoasa pri­mire. Din nou, valuri de urare salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Condu­cătorii de partid şi de stat, răs­pund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţi­­şînd simbolic preocupările locuito­rilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu mă­iestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se înca­drează organic şi armonios în tu­multuosul proces al industrializă­rii O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a coo­peratorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pă­­mîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activi­tatea oamenilor muncii de pe o­­goarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-podgoria. Locuitorii acestei comune au ţi­nut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum a­­deziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Par­tidului Comunist Român Mulţi­mea aflată în faţa sediului coope­rativei aplaudă entuziast, zeci de mîini întind buchete de flori, ma­mele îşi înalţă copiii spre condu­cătorul partidului ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui po­por. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei ma­nifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Ră­(continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ^CAN AC COMTTETULU­T TUU7.TF.AN STBTU JAC P.C.R. $T AC CONSTLTUCUT POPULAR JUDETEAN I­I - V­V » Vizita conducătorilor de partid în judeţul Argeş Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Po­­pescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Ar­geş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii mun­cii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest pri­lej, încrederea şi ataşamentul deplin faţă de po­litica marxist-leninistă a partidului nostru, ho­tărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au re­afirmat entuziasmul cu care întîmpină Con­gresul al X-lea al partidului, eveniment de sea­mă în viaţa partidului şi statului nostru, a ho­­tărîrii maselor largi de a îndeplini marile sar­cini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şi­rului de puternice manifestări ale unităţii între­gului nostru popor în jurul Partidului Comu­nist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. DRAGI TOVARĂŞI, Daţi-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor din oraşul Pi­teşti şi judeţul Argeş un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, al guvernu­lui şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (A­­plauze puternice, ovaţii, se scan­dează „Ceauşescu, Ceauşescu“, „P.C.R., P.C.R.“). Vizita noastră în judeţul Argeş se înscrie în activitatea generală a Comitetului nostru Central, a conducerii partidului și statului de a se consfătui cu oamenii muncii, acum în preajma celui de-al X-lea Congres al partidului, de a discuta împreună cum s-au înfăptuit di­rectivele Congresului al IX-lea al partidului, ce avem de făcut pen­tru a asigura dezvoltarea în ritm ascendent a patriei noastre socia­liste. Cunosc Piteştiul din 1935. Aici sunt mulţi dintre dv. care-şi aduc aminte cum arăta Piteştiul atunci. Dar chiar şi mai aproape, prin 1964, şi atunci Piteştiul avea o industrie destul de slabă, în cei 4 ani care au trecut de la Congre­sul al IX-lea se poate spune că Pi­teştiul s-a transformat radical, atit din punct de vedere industrial cit şi în ce priveşte aspectul general al oraşului şi viaţa oamenilor muncii. Noile combinate construite in ultimii ani în Piteşti şi care în­cep de pe acum să producă arată ce eforturi mari au făcut statul, partidul, pentru industrializarea patriei noastre. Piteştiul este din acest punct de vedere un exemplu — dar nu numai Piteştiul; în toa­te colţurile ţării in anii socialis­mului au fost create mii de între­prinderi, în cei 25 de ani de la eliberarea patriei, în cei 20 de ani de construcţie socialistă, România s-a transformat dintr-o ţară înapo­iată din punct de vedere industrial şi agricol într-o ţară cu o puterni­că idustrie, cu o agricultură înflo­ritoare, în care viaţa poporului este tot mai îmbelşugată, tot mai frumoasă (Aplauze puternice, pre­lungite, ovaţii). Am vizitat astăzi cîteva din noile obiective ale oraşului dv. Sînt în­treprinderi şi combinate, uzine mo­derne, care constituie o mîndrie nu numai pentru oamenii muncii din Piteşti ci o mîndrie pentru în­tregul nostru popor. Au fost con­struite aici Combinatul petrochi­mic şi rafinăria, care de pe acum aproape egalează vechiul combinat de la Brazi şi care are frumoase perspective de dezvoltare. S-a construit şi dă de acum producţie uzina de automobile, care în 1975 va produce anual 50 000 de auto­turisme. S-au dezvoltat numeroase alte uzine ale industriei uşoare, în construcţia acestor întreprinderi s-au investit în 3 ani peste 8 mi­liarde lei. Toate acestea au cerut şi cer în­că o muncă serioasă. Este adevă­rat că aceste obiective industriale au fost ridicate intr-un timp re­lativ scurt, că ele au început să producă, unele dau rezultate bune — mă refer în special la Uzina de automobile, care a fost pusă în producţie într-un an şi jumătate, şi la alte obiective, care, de ase­­menea, au fost date în producţie într-un termen relativ scurt. A­­ceasta dovedeşte capacitatea orga­nizatorică de construcţie a munci­torilor şi inginerilor, şi, în acelaşi timp, capacitatea lor de a-şi în­suşi tehnologia modernă a produ­cerii utilajelor, cu un grad ridicat de complexitate. Ţin să felicit, cu prilejul acestui miting, pe toţi oamenii muncii din construcţii care în aceşti ani au depus mari eforturi pentru a asi­gura îndeplinirea importantelor sarcini ce le-au revenit. (Aplauze puternice, ovaţii). De asemenea, doresc să adresez felicitări munci­torilor, tuturor întreprinderilor din Piteşti şi din judeţul Argeş pentru munca lor rodnică, pentru felul cum îşi îndeplinesc sarcinile mari pe care le au. (Aplauze puternice, prelungite, ovaţii). DRAGI TOVARĂŞI, Ţinînd seama că, în majoritatea lor, noile­ obiective încep de-abia din anul acesta să intre în pro­ducţie — unele vor intra la sfirşi­­tul anului, alte în cursul anului viitor — aşi dori să mă adresez tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, tuturor comuniştilor cerindu-le să depună eforturi pen­tru a-şi însuşi în cele mai bune condiţii mînuirea şi conducerea utilajelor moderne cu care sunt în­zestrate noile unităţi, spre a asi­gura ca, în cel mai scurt timp, a­­cestea să lucreze cu întreaga lor capacitate, să asigure creşterea pro­ducţiei industriale în conformitate cu prevederile din plan. Felul în care s-a muncit pînă acum ne dă convingerea că această sarcină de onoare şi de cinste va fi îndepli­nită (Aplauze puternice, ovaţii). Doresc, de asemenea, să subli­niez activitatea desfăşurată de or­ganizaţiile de partid, de comitetele de partid, de comitetul judeţean, ca­re au desfăşurat o muncă rodnică, pentru a organiza şi uni eforturile oamenilor muncii de pe aceste me­leaguri în lupta pentru îndeplini­rea tuturor acestor sarcini. Doresc să felicit pe comunişti, comitetul judeţean, activul său şi să le urez succese tot mai mari în activitatea lor. (Aplauze prelungite). Cred că nu este necesar să mai insist asupra felului în care se în­deplineşte programul elaborat de Congresul al IX-lea, aveţi sub ochii dv. realitatea, cunoaşteţi felul în care partidul nostru acţionează şi traduce în viaţă acest program. în întreaga ţară s-au dezbătut Tezele Comitetului Central şi Di­rectivele pentru următorul plan cincinal — documente care trasea­ză perspectivele dezvoltării viitoa­re a patriei noastre socialiste. Fap­tul că toate organizaţiile noastre de partid, toate conferinţele de partid — care s-au încheiat ieri — au adoptat în unanimitate te­zele şi Directivele demonstrează atit justeţea şi realismul acestor documente cit şi unitatea de ne­zdruncinat a întregului nostru po­por în jurul partidului, a politicii sale (Aplauze puternice). Aceste documente au fost dezbătute de întregul popor, de oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, din cooperative, din comune şi oraşe. Putem spune că nu există cetă­ţean al României socialiste care să nu-şi fi spus cuvîntul, care într-un anumit sens să nu fi votat pentru programul viitor de înflorire a pa­triei noastre socialiste. Tocmai în aceasta constă forţa orinduirii noastre socialiste (Aplauze puter­nice, ovaţii). Nu doresc să mă opresc acum pe larg asupra acestor documente, deoarece vă sunt cunoscute. Ele vor fi dezbătute la Congresul al X-lea, şi, fără îndoială, vor fi adoptate cu aceeaşi unanimitate pe care au în­trunit-o din partea întregului nos­tru partid şi popor. (Aplauze pu­ternice). Doresc să subliniez că în întreaga activitate pentru edifica­rea României socialiste, în centrul preocupărilor partidului şi statu­lui nostru a stat şi stă grija pen­tru om, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a tuturor celor ce muncesc. După cum aţi văzut din prevederile în­scrise în programul de perspecti­vă pînă în 1975 şi 1980, partidul nostru va face în continuare totul pentru ca, o dată cu ridicarea e­­conomiei patriei, să crească con­tinuu nivelul de viaţă al poporu­lui, să se lărgească şi să se dez­volte democraţia socialistă, să se asigure participarea tot mai largă şi nemijlocită a întregului popor la conducerea întregii activităţi sociale. (Aplauze furtunoase, se scandează „Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească“). Primirea deosebit de călduroasă care ni s-a făcut astăzi în judeţul Argeş şi în oraşul Piteşti consti­tuie o expresie a încrederii dv., a argeşenilor, în politica marxist-le­ninistă a partidului nostru, o ex­presie a hotărîrii dv., ca de altfel a întregului nostru popor, de a realiza neabătut politica internă şi externă a partidului nostru, de a urma cu toată fermitatea şi încre­derea conducătorul încercat al po­porului nostru pe calea socialsmu­­lui, Partidul Comunist Român. (Aplauze puternice, mult prelun­gite, ovații). Iată de ce Comitetul nostru Cen­tral, guvernul consideră că poate afirma cu deplină încredere și jus­tificare că nu există în România forță în stare să pună în pericol orînduirea noastră socialistă. Dacă s-ar găsi un asemenea nebun, el ar primi riposta hotărîtă a celor 20 de milioane de cetățeni ai Ro­mâniei socialiste. (Aplauze puter­nice, prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi poporul“­. Avem deplina convingere că în anii următori România va obţine succese şi mai mari, că vom în­deplini şi chiar depăşi sarcinile ac­tualului plan cincinal, că vom face ca în 1975, prevederile directive­lor pe care le dezbatem acum să devină o realitate. Atunci Româ­nia se va apropia mult, aşa cum prevăd Directivele, de ţările dez­voltate din punct de vedere eco­nomic şi social. (Vii aplauze). TOVARĂŞI: Preocupîndu-ne de construcţia socialismului, noi ştim că dato­răm succesele noastre în primul rînd clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului popor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care au înfăptuit şi înfăptuiesc neabătut politica Partidului Comunist Ro­mân. Iată de ce exprim de aici cele mai calde mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectuali­tăţii, întregului nostru popor, (A­­pbtuze puternice, prelungite). Totodată, noi ştim că aceste vic­torii au fost posibile şi se înfăptu­iesc în condiţii tot mai bune dato­rită faptului că România are ca prieteni ţările socialiste, că ea a dezvoltat şi dezvoltă relaţii de strînsă colaborare şi cooperare cu ţările socialiste membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, fiind convinsă că atit pentru ţara noastră cit şi pentru fiecare ţară socialistă aceste relaţii multilate­rale constituie un sprijin în dez­voltarea economică şi socială, că aceasta constituie, în acelaşi timp, o forţă puternică a întăririi unită­ţii sistemului socialist mondial. (Aplauze puternice). în acelaşi timp, ţara noastră, por­nind de la faptul că în lume exis­tă încă multe ţări cu altă orin­­duire socială, desfăşoară o politică activă în spiritul principiilor co­existenţei paşnice, de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi coopera­re cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orînduirea socială. Con­siderăm că aceasta corespunde a­­tît intereselor poporului român, cit şi intereselor socialismului, cauzei colaborării între popoare, cauzei păcii în lume. (Aplauze pu­ternice, îndelungi). Desigur, tovarăşi, noi nu uităm — şi nu putem uita — că în lu­me există încă imperialism, că există cercuri reacţionare, că este necesar să se acţioneze pentru a uni toate forţele antiimperialiste în lupta împotriva politicii impe­rialiste de amestec în treburile al­tor state, de nesocotire a indepen­denţei şi suveranităţii altor state; trebuie să se facă totul ca în lo­cul acestei politici să triumfe poli­tica relaţiilor de deplină egalitate în drepturi între popoare — fie ele mari, fie ele mici — relaţii în­temeiate pe principiul respectului suveranităţii şi independenţei na­ţionale, al neamestecului în trebu­rile interne, al dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî dezvoltarea de sine stătătoare, fără nici un a­­mestec din afară. (Aplauze puter­nice, prelungite). Solidar cu lupta poporului viet­namez, poporul român consideră că este timpul să înceteze acţiunile militare, să fie retrase trupele din Vietnam, să fie lăsat poporul viet­namez să-şi hotărască dezvoltarea sa, inclusiv unificarea, fără vreun amestec din afară. (Vii aplauze). Noi suntem­ partizanii rezolvării pe calea tratativelor a problemelor li­tigioase dintre state, pentru exclu­derea forţei din relaţiile dintre state. Astăzi, nici nu se poate con­cepe altfel rezolvarea problemelor internaţionale. Viaţa a demonstrat că un popor care este hotărît să trăiască liber şi independent poa­te să reziste oricărei forţe, oricît de puternică ar fi ea. Un popor nu poate fi învins de nici o forţă a­­tunci cînd este hotărît să-şi apere independenţa. Numai pe calea a­­sigurării deplinei egalităţi în drep­turi intre popoare se poate asi­gura pacea şi progresul social în lume. (Vii aplauze). Sintem­ contemporanii marilor transformări revoluţionare, ai pro­gresului şi revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice care se desfăşoară în mod impetuos în întreaga lume. Mai mult, tovarăşi, suntem­ martorii u­­nor mari victorii ale omului în stăpînirea naturii. Asistăm la un moment istoric, cînd omul, des­­prinzîndu-se de Păm­înt, a pus pi­ciorul pe Lună. Ţin să felicit pe cosmonauţii Statelor Unite ale Americii care, în interesul între­gii omeniri, au deschis calea omu­(Continuare în pag. a 111-a) şi de stat Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul din Piteşti *" ........... ANUL II Nr. 443 MARȚI 22 IULIE 1969 4 PAGINI 30 BANI WWWtfVWWWWWWA'yi «Succesele dobîndite în anii construcției so­cialiste, îndeplinirea amplului program ela­borat de Congresul al IX-lea, ilustrează justețea politicii marxist-leniniste a partidu­lui nostru, uriașa sa forță mobilizatoare, încrederea și dragostea cu care este ur­mată de popor.«* (Dîn „T«*ele Comitetului Central al Partidului Comun Ist Român pentru Congresul al X-lea al partidului“)- 1

Next