Tribuna Sibiului, iulie 1969 (Anul 2, nr. 424-451)
1969-07-22 / nr. 443
Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al Partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite sa ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază energetică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeşeana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2 000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1 100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al munci creatoare prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întâmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru, care au vizitat ieri judeţul. Soarele încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glîmbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu, Ceauşescu“ — scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. în ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întîmpină astăzi pe oaspeţii lor“ El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, în dezvoltarea socialculturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult ,în plaiuri, şoare durile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului, în aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează tuturor locuitorilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi Coloana de maşini, însoţite de douăsprezece autoturisme „Dacia“, recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni , unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbătoreşti Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în în priviri cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urare salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat, răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultuosul proces al industrializării O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast, zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Ră(continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ^CAN AC COMTTETULUT TUU7.TF.AN STBTU JAC P.C.R. $T AC CONSTLTUCUT POPULAR JUDETEAN II - VV » Vizita conducătorilor de partid în judeţul Argeş Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestări ale unităţii întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. DRAGI TOVARĂŞI, Daţi-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor din oraşul Piteşti şi judeţul Argeş un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, al guvernului şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, ovaţii, se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu“, „P.C.R., P.C.R.“). Vizita noastră în judeţul Argeş se înscrie în activitatea generală a Comitetului nostru Central, a conducerii partidului și statului de a se consfătui cu oamenii muncii, acum în preajma celui de-al X-lea Congres al partidului, de a discuta împreună cum s-au înfăptuit directivele Congresului al IX-lea al partidului, ce avem de făcut pentru a asigura dezvoltarea în ritm ascendent a patriei noastre socialiste. Cunosc Piteştiul din 1935. Aici sunt mulţi dintre dv. care-şi aduc aminte cum arăta Piteştiul atunci. Dar chiar şi mai aproape, prin 1964, şi atunci Piteştiul avea o industrie destul de slabă, în cei 4 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea se poate spune că Piteştiul s-a transformat radical, atit din punct de vedere industrial cit şi în ce priveşte aspectul general al oraşului şi viaţa oamenilor muncii. Noile combinate construite in ultimii ani în Piteşti şi care încep de pe acum să producă arată ce eforturi mari au făcut statul, partidul, pentru industrializarea patriei noastre. Piteştiul este din acest punct de vedere un exemplu — dar nu numai Piteştiul; în toate colţurile ţării in anii socialismului au fost create mii de întreprinderi, în cei 25 de ani de la eliberarea patriei, în cei 20 de ani de construcţie socialistă, România s-a transformat dintr-o ţară înapoiată din punct de vedere industrial şi agricol într-o ţară cu o puternică idustrie, cu o agricultură înfloritoare, în care viaţa poporului este tot mai îmbelşugată, tot mai frumoasă (Aplauze puternice, prelungite, ovaţii). Am vizitat astăzi cîteva din noile obiective ale oraşului dv. Sînt întreprinderi şi combinate, uzine moderne, care constituie o mîndrie nu numai pentru oamenii muncii din Piteşti ci o mîndrie pentru întregul nostru popor. Au fost construite aici Combinatul petrochimic şi rafinăria, care de pe acum aproape egalează vechiul combinat de la Brazi şi care are frumoase perspective de dezvoltare. S-a construit şi dă de acum producţie uzina de automobile, care în 1975 va produce anual 50 000 de autoturisme. S-au dezvoltat numeroase alte uzine ale industriei uşoare, în construcţia acestor întreprinderi s-au investit în 3 ani peste 8 miliarde lei. Toate acestea au cerut şi cer încă o muncă serioasă. Este adevărat că aceste obiective industriale au fost ridicate intr-un timp relativ scurt, că ele au început să producă, unele dau rezultate bune — mă refer în special la Uzina de automobile, care a fost pusă în producţie într-un an şi jumătate, şi la alte obiective, care, de asemenea, au fost date în producţie într-un termen relativ scurt. Aceasta dovedeşte capacitatea organizatorică de construcţie a muncitorilor şi inginerilor, şi, în acelaşi timp, capacitatea lor de a-şi însuşi tehnologia modernă a producerii utilajelor, cu un grad ridicat de complexitate. Ţin să felicit, cu prilejul acestui miting, pe toţi oamenii muncii din construcţii care în aceşti ani au depus mari eforturi pentru a asigura îndeplinirea importantelor sarcini ce le-au revenit. (Aplauze puternice, ovaţii). De asemenea, doresc să adresez felicitări muncitorilor, tuturor întreprinderilor din Piteşti şi din judeţul Argeş pentru munca lor rodnică, pentru felul cum îşi îndeplinesc sarcinile mari pe care le au. (Aplauze puternice, prelungite, ovaţii). DRAGI TOVARĂŞI, Ţinînd seama că, în majoritatea lor, noile obiective încep de-abia din anul acesta să intre în producţie — unele vor intra la sfirşitul anului, alte în cursul anului viitor — aşi dori să mă adresez tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, tuturor comuniştilor cerindu-le să depună eforturi pentru a-şi însuşi în cele mai bune condiţii mînuirea şi conducerea utilajelor moderne cu care sunt înzestrate noile unităţi, spre a asigura ca, în cel mai scurt timp, acestea să lucreze cu întreaga lor capacitate, să asigure creşterea producţiei industriale în conformitate cu prevederile din plan. Felul în care s-a muncit pînă acum ne dă convingerea că această sarcină de onoare şi de cinste va fi îndeplinită (Aplauze puternice, ovaţii). Doresc, de asemenea, să subliniez activitatea desfăşurată de organizaţiile de partid, de comitetele de partid, de comitetul judeţean, care au desfăşurat o muncă rodnică, pentru a organiza şi uni eforturile oamenilor muncii de pe aceste meleaguri în lupta pentru îndeplinirea tuturor acestor sarcini. Doresc să felicit pe comunişti, comitetul judeţean, activul său şi să le urez succese tot mai mari în activitatea lor. (Aplauze prelungite). Cred că nu este necesar să mai insist asupra felului în care se îndeplineşte programul elaborat de Congresul al IX-lea, aveţi sub ochii dv. realitatea, cunoaşteţi felul în care partidul nostru acţionează şi traduce în viaţă acest program. în întreaga ţară s-au dezbătut Tezele Comitetului Central şi Directivele pentru următorul plan cincinal — documente care trasează perspectivele dezvoltării viitoare a patriei noastre socialiste. Faptul că toate organizaţiile noastre de partid, toate conferinţele de partid — care s-au încheiat ieri — au adoptat în unanimitate tezele şi Directivele demonstrează atit justeţea şi realismul acestor documente cit şi unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului, a politicii sale (Aplauze puternice). Aceste documente au fost dezbătute de întregul popor, de oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, din cooperative, din comune şi oraşe. Putem spune că nu există cetăţean al României socialiste care să nu-şi fi spus cuvîntul, care într-un anumit sens să nu fi votat pentru programul viitor de înflorire a patriei noastre socialiste. Tocmai în aceasta constă forţa orinduirii noastre socialiste (Aplauze puternice, ovaţii). Nu doresc să mă opresc acum pe larg asupra acestor documente, deoarece vă sunt cunoscute. Ele vor fi dezbătute la Congresul al X-lea, şi, fără îndoială, vor fi adoptate cu aceeaşi unanimitate pe care au întrunit-o din partea întregului nostru partid şi popor. (Aplauze puternice). Doresc să subliniez că în întreaga activitate pentru edificarea României socialiste, în centrul preocupărilor partidului şi statului nostru a stat şi stă grija pentru om, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a tuturor celor ce muncesc. După cum aţi văzut din prevederile înscrise în programul de perspectivă pînă în 1975 şi 1980, partidul nostru va face în continuare totul pentru ca, o dată cu ridicarea economiei patriei, să crească continuu nivelul de viaţă al poporului, să se lărgească şi să se dezvolte democraţia socialistă, să se asigure participarea tot mai largă şi nemijlocită a întregului popor la conducerea întregii activităţi sociale. (Aplauze furtunoase, se scandează „Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească“). Primirea deosebit de călduroasă care ni s-a făcut astăzi în judeţul Argeş şi în oraşul Piteşti constituie o expresie a încrederii dv., a argeşenilor, în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii dv., ca de altfel a întregului nostru popor, de a realiza neabătut politica internă şi externă a partidului nostru, de a urma cu toată fermitatea şi încrederea conducătorul încercat al poporului nostru pe calea socialsmului, Partidul Comunist Român. (Aplauze puternice, mult prelungite, ovații). Iată de ce Comitetul nostru Central, guvernul consideră că poate afirma cu deplină încredere și justificare că nu există în România forță în stare să pună în pericol orînduirea noastră socialistă. Dacă s-ar găsi un asemenea nebun, el ar primi riposta hotărîtă a celor 20 de milioane de cetățeni ai României socialiste. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi poporul“. Avem deplina convingere că în anii următori România va obţine succese şi mai mari, că vom îndeplini şi chiar depăşi sarcinile actualului plan cincinal, că vom face ca în 1975, prevederile directivelor pe care le dezbatem acum să devină o realitate. Atunci România se va apropia mult, aşa cum prevăd Directivele, de ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi social. (Vii aplauze). TOVARĂŞI: Preocupîndu-ne de construcţia socialismului, noi ştim că datorăm succesele noastre în primul rînd clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului popor, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care au înfăptuit şi înfăptuiesc neabătut politica Partidului Comunist Român. Iată de ce exprim de aici cele mai calde mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor, (Apbtuze puternice, prelungite). Totodată, noi ştim că aceste victorii au fost posibile şi se înfăptuiesc în condiţii tot mai bune datorită faptului că România are ca prieteni ţările socialiste, că ea a dezvoltat şi dezvoltă relaţii de strînsă colaborare şi cooperare cu ţările socialiste membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, fiind convinsă că atit pentru ţara noastră cit şi pentru fiecare ţară socialistă aceste relaţii multilaterale constituie un sprijin în dezvoltarea economică şi socială, că aceasta constituie, în acelaşi timp, o forţă puternică a întăririi unităţii sistemului socialist mondial. (Aplauze puternice). în acelaşi timp, ţara noastră, pornind de la faptul că în lume există încă multe ţări cu altă orinduire socială, desfăşoară o politică activă în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduirea socială. Considerăm că aceasta corespunde atît intereselor poporului român, cit şi intereselor socialismului, cauzei colaborării între popoare, cauzei păcii în lume. (Aplauze puternice, îndelungi). Desigur, tovarăşi, noi nu uităm — şi nu putem uita — că în lume există încă imperialism, că există cercuri reacţionare, că este necesar să se acţioneze pentru a uni toate forţele antiimperialiste în lupta împotriva politicii imperialiste de amestec în treburile altor state, de nesocotire a independenţei şi suveranităţii altor state; trebuie să se facă totul ca în locul acestei politici să triumfe politica relaţiilor de deplină egalitate în drepturi între popoare — fie ele mari, fie ele mici — relaţii întemeiate pe principiul respectului suveranităţii şi independenţei naţionale, al neamestecului în treburile interne, al dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî dezvoltarea de sine stătătoare, fără nici un amestec din afară. (Aplauze puternice, prelungite). Solidar cu lupta poporului vietnamez, poporul român consideră că este timpul să înceteze acţiunile militare, să fie retrase trupele din Vietnam, să fie lăsat poporul vietnamez să-şi hotărască dezvoltarea sa, inclusiv unificarea, fără vreun amestec din afară. (Vii aplauze). Noi suntem partizanii rezolvării pe calea tratativelor a problemelor litigioase dintre state, pentru excluderea forţei din relaţiile dintre state. Astăzi, nici nu se poate concepe altfel rezolvarea problemelor internaţionale. Viaţa a demonstrat că un popor care este hotărît să trăiască liber şi independent poate să reziste oricărei forţe, oricît de puternică ar fi ea. Un popor nu poate fi învins de nici o forţă atunci cînd este hotărît să-şi apere independenţa. Numai pe calea asigurării deplinei egalităţi în drepturi intre popoare se poate asigura pacea şi progresul social în lume. (Vii aplauze). Sintem contemporanii marilor transformări revoluţionare, ai progresului şi revoluţiei tehnico-ştiinţifice care se desfăşoară în mod impetuos în întreaga lume. Mai mult, tovarăşi, suntem martorii unor mari victorii ale omului în stăpînirea naturii. Asistăm la un moment istoric, cînd omul, desprinzîndu-se de Pămînt, a pus piciorul pe Lună. Ţin să felicit pe cosmonauţii Statelor Unite ale Americii care, în interesul întregii omeniri, au deschis calea omu(Continuare în pag. a 111-a) şi de stat Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul din Piteşti *" ........... ANUL II Nr. 443 MARȚI 22 IULIE 1969 4 PAGINI 30 BANI WWWtfVWWWWWWA'yi «Succesele dobîndite în anii construcției socialiste, îndeplinirea amplului program elaborat de Congresul al IX-lea, ilustrează justețea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, uriașa sa forță mobilizatoare, încrederea și dragostea cu care este urmată de popor.«* (Dîn „T«*ele Comitetului Central al Partidului Comun Ist Român pentru Congresul al X-lea al partidului“)- 1